11,327 matches
-
și diferite evenimente, și mai bune și mai nefaste. Așadar, cronologic și istoricește vorbind, acum în acest an jubiliar - cu prilejul împlinirii a 125 ani de la dobândirea Autocefaliei și a 85 ani de la ridicarea bisericii noastre la rang de Patriarhie, evocându-i aici și acum, odată cu autorul acestui volum, pe conducătorii sfintei noastre Biserici, adică pe cei șase întâistătători, vom susține că Actul Unirii Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei, cu vechea Românie în anul 1918 - prin care s-a creat statul român
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
festiv și aniversar - 225 ani de dăinuire, propovăduire și slujire, rodnică și binecuvântată... Întâi de toate doresc să recunosc și să mărturisesc cu toată sinceritatea, că sunt entuziasmat, bucuros și emoționat pentru inițierea și organizarea acestor manifestări cultural - spirituale, ce evocă istoria și geografia - cu oamenii deosebiți și locurile acestea minunate, totodată trecutul și prezentul aceste sfinte biserici și catedrale istorice - ce împlinește acum 225 ani de dăinuire demnă și mult folositoare, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu”, în frunte cu martirul Horea - Ctitorul și binefăcătorul și, desigur, și ceilalți urmași ai săi și înaintași ai noștri... De aceea se cuvine să-i evocăm pe toți aceștia, de la vlădică până la opincă, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
care le-a parcurs în atâția zeci de ani, iar în cea de Patriarh timp de peste douăzeci de ani, în vremuri și în condiții nu întotdeauna ușoare, ba dimpotrivă, foarte vitrege, care l-au marcat și pe care le-a evocat și regretat cu toată sinceritatea și convingerea!... Am mai observat faptul, pe parcursul acelor zile, că acest eveniment a fost foarte mediatizat și a meritat acest lucru cu prisosință, căci a trecut la cele veșnice Blândul Păstor Duhovnicesc al bisericii noastre
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
era reprezentat prin acest război: îmbrățișări, schimburi de țigări, de ciocolată, de fotografii și de adrese, promisiuni de întâlniri după încheierea păcii... dacă vor mai fi în viață. Peste puțin timp erau împreună într-un aprins joc de fotbal, mult evocat după terminarea războiului. Mai mult incă, au căzut de acord să facă schimb de prizonieri și, ca într-un gest de profundă umanitate, au creat și momente solemne, înmormântându-și în comun morții. Abia acolo, în bestiala violență a frontului
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
cititorul prin naturalețea și cursivitatea descrierilor, a dialogurilor neforțate, libere și pline de nuanță, surprinzând viața de cuplu necenzurată, așa cum este ea cu adevărat. Romanul „Confesiunile Angelei” reprezintă nu numai destinul unei femei cu toate frământările ei. Cu multă sensibilitate evocă și trăirile bărbaților, egoismul și lașitatea lor, dar și mustrările de conștiință în momentele de luciditate. Vasilica Mitrea, cu înțelepciune, a construit un roman social, de un mare adevăr uman. ( A. Mătase) Vasilica Mitrea are o bogată activitate artistică, literară
CONFESIUNILE ANGELEI DE VASILICA MITREA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349601_a_350930]
-
viață? - Unii și-au pus întrebarea dacă un jurnal al unui om anodin poate interesa cititorul. Ei bine, eu cred că da! Îmi place să scriu jurnale deoarece în jurnal ideile nu sunt expuse conform unui plan, ci ele sunt evocate de un peisaj, de o întâlnire cu un om, de o convorbire, de o lectură, etc. Contemplu, gândesc și reflectez. Reflecția deci, însoțește contemplația. Îți exprimi propriile gânduri și păreri și stârnești gândurile cititorului care intră într-un dialog al
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
ea.” „Pași spre lumină” de Petru Lascău este o culegere de proză și eseuri creștine care de la început, impresionează prin sinceritatea exprimării și prin modalitatea plastică, vizuală, de a reda sentimentele trăite în anii grei de dinaintea căderii comunismului în România. Evocând o perioadă tulbure și marcată de multă suferință cauzată de represaliile regimului totalitar împotriva celor care Îl căutau pe Dumnezeu, această carte se constituie ca o colecție vie de mărturii trăite în acea perioadă. Printre eseurile și povestirile din volumul
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
tv vreun kamikaze... Nu, nu mă tem de tine, Mephisto... Această ultimă revelație m-a liniștit complet. Am adormit într-un târziu, seren, împăcat. Mâine am să-i spun lui Dannot să mă pregătească de Marea Trecere, de întâmpinarea tărâmului evocat de Blaga în Poemele Luminii, de minunata și aproape exotica, chiar extatica desăvârșire. Am visat că eram la mare. Când mă scăldam în valuri râzând, când mă bronzam în bătaia soarelui orbitor. Micii comercianți care altădată mă enervau îi priveam
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
nu este așa de pupular astăzi. A fi restrictiv cu tine însuți, a folosi auto - disciplina este foarte ne atractiv pentru cei mai mulți din zilele noastre. Dar chiar și în aceste condiții există lucruri și locuri sacre care ar trebui să evoce respectul nostru. Există oameni și instituții care trebuie să primească respectul nostru. Bineînțeles că nu poate fi vorba despre o impunere a respectului. Avem mai degrabă nevoie de a fi captivați de acel sentiment al uimirii și al misterului în
CE S-A INTÂMPLAT OARE CU REVERENŢA ? de IONEL CADAR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350293_a_351622]
-
ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm că în viitorii ani nu vom reveni la peisajele evocate de talentații scriitori pomeniți mai sus, cu tot farmecul și frumusețea lor. Deși, alarmanta încălzire globală riscă să transforme Bărăganul într-un înfricoșător deșert, lipsit total de viață. Eu cred că vrednicii oameni ai acestor locuri, care au sufletele împletite
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
și Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (...) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
ce se desprind de fascinația pe care o exercită tot mai puternic limba - limba în sine, ca urmare a jocurilor infructuoase pe care le permit semnificanții ei -, întrucât ei știu că vorbele au rațiune de a fi și valoare atunci când evocă o realitate ce transcende, cu toată profunzimea ei, în egală măsură infinită și imediat perceptibilă, semnificații exclusiv superficiali, ce sunt efectul obligatoriu al gândului conceptual. Poeții, cei care merită acest nume, pot, desigur, să recurgă la imagini, inclusiv la cele
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
rog de tine, Doamne, Țepes, Măriei Tale Îi e îngăduit mișeii de-a stârpi Și toată românimea-ntr-un glas ți-o mulțumi Covor de mare slavă să-ți cadă la picioare!” (Țepeșe, Măria Ta) Precum odinioară Eminescu, tânăra poetă evocă figura legendarului Vlad Țepeș, singurul capabil să redea țării demnitatea pe care-au întinat-o nedemnii urmași, resposabili cu destinul unui neam: “Nu pot vedea destinul nepoților ce trece În lumea abisală și fără viitor În care toți tiranii pentru
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
Panaitescu. Sunt prezentate toate încercările prin care au trecut românii din această zonă în decursul veacurilor. Un moment dramatic din viața comunității românești din Odorheiu-Secuiesc a fost decembrie 1989 când comunitatea românească a fost supusă amenințărilor de tot felul. Autorul evocă faptul că se agățau în copaci pancarte la adresa românilor de genul: „Veți vedea ce veți păți la noapte”. Era o aluzie la masacrele săvârșite de trupele hortyste maghiare la Ip și Trăznea. În acea vreme de decembrie 1989 s-au
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
se afirmă: „prezența claselor românești în Odorheiu Secuiesc dăunează procesului instructiv-educativ în limba maternă maghiară”. De asemenea, autorul remarcă faptul că școlile maghiare sunt așezate în centrul Odorheiului în vreme ce școala românească a fost izgonită între bălării pe un deal. Autorul evocă cu tristețe în suflet și mâhnire situația dezastruoasă a școlii românești din Odorheiu Secuiesc încât cele revelate de autor te fac să te întrebi dacă cele descrise în carte sunt din prezent sau din perioada hortystă a Transilvaniei. Tot în
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
Rădulescu, Ioan Maftei Buhăești, Mircea Popescu, Doina Bârcă, actrița Doina Ghițescu, mezosoprana Mirela Vlad, Andrei Păunescu - fiul poetului Adrian Păunescu, Florin Ionescu Adams - realizatorul postului SPIRIT-TV. Printr-un material amplu, cu o mare încărcătură sufletească, scriitorul Geo Călugăru a impresionat evocând amintiri inedite din perioada când a fost coleg cu Adrian Păunescu, la Liceul Nicolae Bălcescu, din Craiova: „De pe atunci Adrian Păunescu era ca o flacără, impresionând prin inteligență și talent de recitator, mai ales din Eminescu (Luceafărul). Nu întâmplător, se
POETUL, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349200_a_350529]
-
cultura, tradițiile, arta, sportul, istoria țării mele în cadrul unor manifestări organizate de către comunitățile internaționale din țara Soarelui Răsare”, spune Daniela Uchiyama. „În Japonia, România este asociată preponderent cu Nadia Comăneci și Dracula. Am simțit sentimentul de mândrie oricând a fost evocată aici Nadia Comăneci, după cum m-a mâhnit și mă mâhnerște imaginea construită fictiv și de manieră senzaționalistă în legătură cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș. Sunt mulți ani de când mă preocupă să promovez oina în Japonia. În toată această perioadă m-a
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
de literatură, considerarea Binelui sub orizontul exclusiv al Adevărului, auto-marginalizarea, preferința pentru exprimarea prin operă etc. Revista a profitat de anii deschiderii culturale (până prin 1971) și Petru Poantă, memorialist aici într-o mai mare măsură decât istoric literar, încearcă să evoce, pentru cei care nu știu decât scrierile carcerale de pildă, bizara libertate care se simțea: „noi eram independenți: nici revoluționari, nici obedienți, ci „suspendați” în intervalul unei carențe a ideologiei oficiale. Într-o perioadă foarte scurtă s-a întâmplat ceva
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
fie pe astfel de repere, să nu fie pe modele slabe, facile, mai ușor de digerat, despre care îți dai seama, în timp, că nu ți-au consolidat ființa, dimpotrivă ți-au șubrezit-o". Cercetătorul științific Costion Nicolescu de la MȚR evocă, totodată, prima întâlnire a sa cu Ernest Bernea, care a fost una "pe calea cărții". Este vorba despre volumul "Cadre ale gândirii populare românești", apărut în anul 1985, pe care îl califică astfel: "O senzație a timpului acela. Atunci am
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
împreună cu bunica, stau cu ochii pironiți pe ușă să-i vadă intrând. De fapt, poezia este cât se poate de actuală, sunt zeci de mii de cazuri în care copiii-și așteaptă părinții de sărbători să împodobească împreună brăduțul. Autorul evocă și unele chipuri cunoscute și chiar arhetipuri, cum sunt cel al văduvei de război rămasă singură să-și crească pruncii, cel al truditorului pământului care muncește zi lumină, cel al Cosașului, cel al păstorului mioritic care e „stâlp de veșnicie
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
lui Rebreanu, / Și e durerea țării lui Coșbuc / Și mai adună Goga-n el aleanul, / Că țara asta pusă-i pe butuc”. Autorul încearcă și poezii în grai ardelenesc, în stilul popular al satului său în care, cu durere-n glas evocă plin de nostalgie, starea actuală a acestuia: “Strâcat îi rândul pe la țară, / Nimic nu e cum a mai fost, / Nici vara, parcă nu-i mai vară, / Nici postul mare nu-i mai post. // Iar jocuri nu mai sunt în sat
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
bibliofilă a , o ediție bibliofilă, cu toată opera lui Baudelaire, în traducerea lui Geo Dumitrescu (poetul care a scris ), exemplarul cu numărul 25, cu semnătura olografă a acestuia, și cartea Regina Maria și America, a istoricului Adrian-Silvan Ionescu. La final, evoc cuvintele unui emul a lui Sadoveanu, care încheia în felul următor, una dintre aprecierile sale: .” La rândul său, conf. univ. dr. Cristina Emanuela Dascălu, președintele Senatului Universității „Apollonia” din Iași, a adresat auditoriului, în special elevilor, câteva mulțumiri și îndemnuri
CONVORBIRI LITERARE LA TG.NEAMT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349238_a_350567]
-
Arizona, Florida, New Hampshire, în orașe precum Washington, New York, Chicago, Las Vegas, apoi ne minunăm de măreția naturii la Cascada Niagara, pentru ca apoi să poposim în Canada, unde concediul înseamnă, înainte de toate... „casa noastră de la munteˮ (pe care frumos o evocă în paginile sale o altă româncă stabilită în Țara Arțarilor, Milena Munteanu). Coborâm apoi, alături de Elena Buică și familia sa, în America Centrală și de Sus, vizitând Cuba, Republica Dominicană și statul Hawaii. Cu aceeași patină a călătorului insațiabil, dornic să vadă
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
Comitate (HVIM) a organizat Ziua Familială Insula Secuiască, au fluturat drapelul secuiesc, drapelul ungar și chiar și drapelul în dungi arpadiene. La intrare își ofertau produsele meșteșugarii, iar în incinta sălii se derulau inclusiv cursuri de scriere runică . A fost evocat și trecutul :am putut vizita o expoziție despre cele două războaie mondiale, realizată de Bene Zoltan și Biro Attila din Lemnia, iar istoricul literar budapestan Tompo Laszlo jr. a vorbit despre operele lui Nyiro Jozsef. Parlamentarul Jobbik, Zagyva Gyorgy Gyula
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]