3,475 matches
-
cineva îl tăiase greșit. Tăietorii de lemne pot fi uneori foarte beți. Copacii înseamnă viață. Tăierea lor e un lucru rău și trebuie pedepsită. Drujba ucide. Atunci încă nu știam să țin în mână o drujbă. Așa că am continuat să exersez pe păsări. Păsările sunt foarte proaste. Aveam un curcan căruia i-am tăiat labele și l-am lăsat să țopăie în două bețe. N-a mai vrut să meargă. S-a așezat sub un gard și a murit acolo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
caracteristicile obiectelor din sala de clasă. La cabinetul de TAS, activitatea s-a focalizat pe evaluarea nivelului pronunțării cuvintelor și a articulării fonemelor, pe familiarizarea cu noțiunile de cuvânt/silabă, pe despărțirea cuvintelor în silabe, materialul verbal utilizat fiind cel exersat la orele frontale desfășurate cu profesorul psihopedagog dimineața. Există o continuitate și o unitate între obiectivele și conținuturile activităților desfășurate de profesorul psihopedagog la clasă și cele ale educatorului. În orele de FAP, TO, SC și Ludo acesta urmărește consolidarea
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
cât Îi ia rândului trei să iasă În formație de apărare la sabie! Faceți acest exercițiu timp de patru ore! După-amiază vreau să stabilim tactica măciucașilor, a aruncătorilor de lance și a luptătorilor cu buzduganul! Iar la lăsarea Întunericului vom exersa, Împreună cu două corpuri de cavalerie, manevra de Învăluire și cea de retragere. - Iar retragere, căpitane? se auzi o voce. -Iar! răspunse căpitanul. Fiindcă o bună retragere ne păstrează forțele și ne dă șansa unui contraatac! Știți cu toții ce avem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o altă curte, mai largă decât prima. În ea nu se afla nimeni, dar un zgomot ritmic se auzea din vasta sală a unei clădiri centrale ce părea o mănăstire. Descălecară și intrară În sală, unde aproximativ șaizeci de călugări exersau lovitura de pumn din poziția mabu. În fața lor se afla un bărbat Între două vârste, cu părul cărunt tuns scurt, Îmbrăcat Într-un kimono de culoare roșie. La intrarea noilor sosiți, bărbatul dădu o comandă scurtă, iar discipolii se aliniară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
yoga menite să alunge oboseala. Uneori, cei care urmează să plece În misiuni aplică și tehnicile care Înlocuiesc somnul de noapte, ca pregătire pentru probele ce vor veni. Dimineața, trezirea e la ora cinci. Afară, pe dealul de lângă templu, se exersează tuna. Apoi se trece la qigong, formele energetice ale boxului chinezesc. Masa de dimineață se ia la ora șapte, iar apoi programul fiecărei grupe de călugări se diversifică. Dacă vei vrea, vei participa la antrenamentele celor mai avansați luptători, vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
E greu să te folosești de mabu pentru o lovitură cu ambele brațe. Nu poți absorbi reculul la timp. - Așa e, se lumină călugărul, bucuros că a Întâlnit un expert cu care poate discuta deschis, dar loviturile din mabu sunt exersate aici minimum 10 ani. Ele fac parte din wushu-ul pentru Întărirea corpului. Odată cu canalizarea energiei nu se mai pune problema reculului, căci forța se Întoarce, pornind din Tantian, și ajunge să dubleze forța impactului. - Da, după lovitură ai rămas câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
două ori. Dar tot nu mi se pare o tehnică utilă În luptă. - Nu este tocmai o tehnică de luptă. Este un zhuang. O poziție care e consolidată prin trecerea timpului. Shaolin Înseamnă mult zhuang. Poziția mabu, de exemplu, este exersată la Început cinci minute, apoi treizeci, apoi o oră sau două. De la acest nivel, luptătorii Își pun greutăți de până la cincizeci de kilograme pe genunchi și pe brațe. Un mabu de o oră cu o sută de kilograme În plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mare spadasin folosind alte tipuri de arme. Dacă ești de acord, de mâine Începi lecțiile de luptă cu buzduganul, măciuca și lanțurile cu măciulie la capăt. În principiu, se bazează pe aceleași mișcări, adaptate la greutatea armei. În plus, poți exersa aruncarea buzduganului, care poate rezolva Într-o secundă o problemă pe care, cu spada, o rezolvi În minute lungi de efort. Asta era, nu? Erai supărat că nu te las să lupți... - Nu doar asta... - Deranjez? se auzi deodată vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ajutând la toate activitățile gospodărești. Singura libertate pe care și-o luase era aceea ca, În timpul În care călugării aveau orele de meditație și de recitare a sutrelor budhiste, să iasă În pădurea de lângă templu și, indiferent de vreme, să exerseze tehnici de luptă cu armele, de aruncare a pumnalului sau shuriken-ului și de tragere cu arcul. Nici una din tehnicile folosite nu putea fi văzută de călugări, căci toți erau obligați să se adune În sala principală pentru meditație. Seara, Oan-san
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încercau să scape din infernului războiului japonez venind În China ca să trăiască din jaf. Trecuse ora nouă și aproape toți locuitorii complexului Shaolin se retrăseseră În camerele lor. În ciuda zăpezii, dimineața la cinci aveau să fie cu toții În curtea principală, exersând kata-urile de Împrospătare a trupului și spiritului. Liu Huang Îi ură noapte bună oaspetelui, pornind spre camera lui. În pavilionul ceaiului rămase doar Oan-San, continuând să privească ninsoarea și simțind greutatea așteptării așa cum simțeau, poate, călugării Shaolin greutățile puse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o putere ce depășește puterile omenești ale stăpânului meu. Doar el are darul de a prevedea Întâmplări care nu se petrec Încă. - Are acel om astfel de puteri? - Da. Fiindcă le-a moștenit de la părintele său și fiindcă le-a exersat ani Îndelungați În Țara Soarelui Răsare. Căpitanul nu știuse ce să răspundă. Simțise din nou acea durere ascuțită În stomac, ca Întotdeauna când cineva Îi amintea de Ștefănel. Dar refuzase, din nou, să se lase În voia speranțelor deșarte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Podul casei și despărțiturile lui de scânduri pline de troace și plase de țânțari. Mai târziu își va afla refugiul acolo, asemenea mie, Oskar Mazerath, înainte să fi fost urmărit și supus la cazne de către copiii din vecini. De acolo exersa cântatul cu efecte la distanță; pentru mine, însă, a devenit important cufărul supraviețuitor. Văd petele de soare pe pielea lui jupuită. Nu, nu a existat nici un porumbel al cărui uguit să-mi atragă atenția. Mie și numai mie mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ajutorul de la Luftwaffe, îmbrăcat în uniformă sau în civil, posibil în pantaloni scurți și ciorapi până sub genunchi, a luat poziție de drepți la o distanță cuviincioasă - „Permiteți-mi să mă prezint voluntar la arma submarine!“ - cu gesturi ferme, așa cum exersase? Oare a fost îndemnat să ia loc? Oare se simțea curajos și, încă de pe acum, ca unul care avea să devină erou? Răspunsul e doar o imagine ștearsă, din care nu se poate citi nici un gând. În orice caz, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
află un conac care seamănă cu un castel și în care - așa se bănuiește - sunt încartiruite gradele mai înalte. O dată mi se pare că am auzit dintr-acolo muzică. Astăzi, sunt sigur uneori că era un cvartet de coarde care exersa ceva din Haydn sau Mozart, dar asta nu are nimic de-a face cu povestea mea care s-a derulat în tăcere. Sunt zile de când mi se ordonă să mă-ngrijesc de lichidele pe care le consumă la micul dejun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Plecat de acasă ca să învăț frica, primeam lecții în fiecare zi. Să fii supus, să nu stai în drum, să te adaptezi, să te faci mic, așa se numeau tehnicile lapidare ale supraviețuirii care trebuiau practicate fără a fi fost exersate înainte. Vai de acela care nu voia să le-nvețe. Uneori nu mai ajuta decât copilul născut din împerecherea șireteniei cu șansa, pe numele lui Noroc. Mai târziu, mi-am rechemat atât de des în amintire câteva situații din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
m-a lovit foamea ca niciodată până atunci, ca rareori după aceea: de pe la mijlocul lui mai până pe la începutul lui august? Dar oare cui îi este destinată această constatare, care face o crestătură în curgerea timpului? De îndată ce eu, așa cum am exersat între timp, contrar oricărei chibzuințe, spun Eu, așadar încerc să reproduc starea mea de acum aproape șaizeci de ani, eul meu de atunci, chiar dacă nu mi-e cu totul străin, mi-a scăpat totuși și a luat distanță față de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
alte discipline, de pildă greaca veche ori legile staticii. S-ar putea ca acolo să se fi calculat cele dintâi marje de câștig ale miracolului economic de mai târziu ca maximizare a profitului și - devansând timpul cu mult - s-au exersat fuziunile în domeniul minier ori, ceea ce astăzi ține de practica obișnuită, „preluarea ostilă“. Dar este cu putință și ca încăperea multifuncțională să fi fost folosită și pentru serviciul religios al unei sau alteia dintre confesiuni. Ferestrele înalte în arc frânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dau și astăzi, când, ca doi bătrâni ce suntem, ne trimitem salutări din depărtare. Călătoria mea la Paris am plănuit-o fără Brigitte și Jutta, care între timp nu se mai manifestau decât prin mișcări încetinite, de pantomimă. În fața oglinizilor exersau feluri speciale de a umbla, își contorsionau gâturile. Și de data asta am călătorit cu autostopul și, în drum spre Paris, iar apoi între Mediterană și coasta Atlanticului, am fost de cele mai multe ori pe post de pasager lângă șoferi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
erau aproape, apoi Bruno, care nu știa unde să rămână. Band-ul care cânta în Eierschale pendula între dixieland, rag și swing. Am dansat totul, uitând de noi. Ce ușor ne-a venit, ca și când o întreagă existență anterioară am fi exersat împreună. O pereche reușită parcă dintr-o inspirație divină. În mijlocul dansatorilor, ocupam spațiu. Abia dacă am observat că eram priviți. Am fi putut dansa așa o mică veșnicie, deschis și strâns, cu scurte priviri și ușoare strângeri de degete, separat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Altfel îmi închipuiam eu povestea lui Mika-Le în lumea largă. Alte rele, alte fapte, alt destin. . . Așadar, nu e prințul? - Prințul!... Ai rămas înapoi. Prințul, vara la țară, în lipsă de altă distracție; când n-ai la îndemînă, ca să-ți exersezi puterile, decât pe muma, tata, sora și logodnicul ei. Mini, scumpa mea, 50 51 dacă n-aș ști că moș de moșul tău n-a iubit moșiile, deoarece le-a dăruit mânăstirilor ca să scape de ele, și că chic-vl vieții
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
necăjesc puțin, că-mi place când te-nfurii. Hai să discutăm serios, o ia sub cojocul lui din nou. Mai glumind, mai ironizându-se reciproc, pentru că se obișnuiseră cu așa ceva, au căzut de acord în care ore din zi să exerseze Prințesa pentru a nu mai deranja pe nimeni. Acum cred că ești mulțumit. Să nu dea dracu’ să mă mai bulgărești în fereastră că nu știu ceți fac. — Ce-mi faci?o strânge tare la pieptul lui, plăcerea gestului simțind
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ești mulțumit. Să nu dea dracu’ să mă mai bulgărești în fereastră că nu știu ceți fac. — Ce-mi faci?o strânge tare la pieptul lui, plăcerea gestului simțind-o deopotrivă amândoi. — Hai, lasă-mă să plec că am de exersat. — Dacă-mi răspunzi la o întrebare, o strânge și mai tare în brațe. Hai, spune odată și lasă-mă, îl privește atentă în ochi. — Fată, cu gropițe în obraji, vrei să fim prieteni? Prințesa îl mai privește un timp în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ei nu încetau să-și mărturisească sentimentele prietenilor. Pe Cezar îl stârnea la stfel de discuții Dan, de câte ori se întâlneau ca să învețe împreună. — Să ne grăbim cu exercițiile până nu începe pianul. — Are și ea de învățat nu numai de exersat. — Cum vă mai înțelegeți? — Ca șoarecele cu pisica, dar simt că dragostea plutește deasupra noastră. — Te-a dat gata. Este atât de plăcută! Lângă ea mă simt minunat. Acum când cu sesiunea, pentru că ne vedem foarte rar, îmi lipsește mult
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ciudat, tocmai de aceea cumva lipsită de senzualitate. Lui Alexandre i se păreau puțin imaginare și imaginate felul în care se țineau de mână, întâlnirile lor din camera lui, sărutul ei, din care nu afla nimic, dar pe care-l exersa din nou, și din nou, și din nou, ca și cum ar fi sperat că într-o zi atingerea acelor buze îi va deveni familiară și că ea, Léa, va căpăta, astfel, trecut. Dar nu. Nu se întâmpla. Frumusețea aceea vorace părea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mână de câte ori mi-a fost greu și și-a deschis brațele larg pentru mine de câte ori a fost nevoie. A îmbătrânit foarte repede, așa cum se întâmplă uneori cu cei nefericiți, care aleg să se retragă în ciudățeniile lor și să-și exerseze tabieturile de dimineață până seara, numai ca să uite că nu trăiesc viața pe care și-au dorit-o. Mai știi cum îi spuneam cu David, Miss Havisham? Într-un fel a fost așa și, într-un fel, nu. Din mine
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]