5,557 matches
-
Văcăroiu). Aceleași formațiuni de extremă servesc astfel drept relee între "mainstream-ul respectabil" și subculturi mai radicale, ale căror manifestări sunt deraieri evidente de la ordinea statului de drept. Sub aceste auspicii, vom analiza în cele ce urmează parcursul câtorva formațiuni de extremă dreaptă încercând să vedem ce le-a făcut să se mențină ca prezență stabilă în arena politică românească. PRM PRM este un partid popular îndeosebi datorită liderului său, Corneliu Vadim Tudor. Fondat în vara anului 1990, pe așa-zise principii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
locul trei în 2004 (12,47%) și patru în 2009 (5,56%6). Vârful ascensiunii sale electorale este însă anul 2000, când CV Tudor ajunge în turul doi de scrutin, cu un scor record în România pentru un partid de extremă dreaptă: 28,34% în primul tur. Partidul a încorporat personaje politice ca Gheorghe Funar, fost primar al Clujului și șef al PUNR, a participat la guvernare într-o coaliție alături de PSDR în 1994-1995 și l-a primit pe listele sale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidului la acel moment). Ca urmare a acestui fapt au fost inițiate tentative de scoatere în afara legii a acestui partid (în mod ironic, chiar de către Dan Pavel, care ulterior a devenit consilierul lui George (Gigi) Becali, un alt exponent al extremei drepte). Acestea nu s-au soldat cu niciun rezultat concludent, demonstrând slăbiciunea sau nepăsarea autorităților în fața acestui fenomen. În scurta perioadă în care PRM a participat la guvernare s-a remarcat prin aceea că a renunțat la calitatea sa de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
printr-un discurs ce promova ura (hate speech) țintit către unguri, țigani sau mafioți 9. Se observă aici o lărgire a paletei de grupuri față de care PRM se delimitează și pe care le incriminează, fiind un exemplu de cameleonizare a extremei drepte în funcție de oportunitatea politică. Aceasta înseamnă practic utilizarea optimă a structurilor de oportunitate, dimensiuni ale mediului politic și/sau social, consistente dar nu neapărat formale sau permanente, care incită la acțiune colectivă prin manipularea așteptărilor publicului. (Beichelt și Minkenberg 2002
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
publicului. (Beichelt și Minkenberg 2002,10) Deși alocuțiunile lui CV Tudor conțin exagerări vădite, sunt pe alocuri agresive și contradictorii, acesta s-a bucurat îndelung de popularitate confirmată prin vot și a funcționat ca "locomotivă" a partidului său. Tenta de extremă dreaptă a discursurilor sale face uitat faptul că a fost unul din poeții de curte ai lui Nicolae Ceaușescu... Revenind la întrebarea de la începutul acestui capitol, "de ce este extrema dreaptă o prezență constantă în spațiul politic românesc?", un argument este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vot și a funcționat ca "locomotivă" a partidului său. Tenta de extremă dreaptă a discursurilor sale face uitat faptul că a fost unul din poeții de curte ai lui Nicolae Ceaușescu... Revenind la întrebarea de la începutul acestui capitol, "de ce este extrema dreaptă o prezență constantă în spațiul politic românesc?", un argument este tocmai acest tip de discurs populist promovat de liderul său. Desigur, istoria și factorii culturali de care am vorbit în introducere au rolul lor, premergător evoluției extremei drepte în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de ce este extrema dreaptă o prezență constantă în spațiul politic românesc?", un argument este tocmai acest tip de discurs populist promovat de liderul său. Desigur, istoria și factorii culturali de care am vorbit în introducere au rolul lor, premergător evoluției extremei drepte în România. Aceasta, prin liderul său, nu a făcut decât să se folosească de lipsa de cultură politică a electoratului (Mungiu-Pippidi, 2002) și de predispoziția sa pentru un conducător autoritar, care propune soluții facile. Desigur, această caracteristică nu este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
afilierii ideologice" cărora Shafir le adaugă un trend al intelectualității de a se plasa, voluntar sau nu, direct sau indirect, la dreapta axei politice. Astfel, prin publicații, luări de poziție și atitudine, o parte a elitei intelectuale ajunge să legitimeze extrema dreaptă. Concluzia parțială pe care o putem trage la acest stadiu este că PRM se menține în topul preferințelor datorită prestanței și prestației liderului său, care îi asigură platforma stabilă de alegători și, de asemenea, grație profilului său cameleonic de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
chiar mai departe, am putea numi partidul unul "paria", în sensul său primar de "de neatins", mai întâi pentru că partidele mainstream se feresc de o alianță cu el de teama de a nu fi marginalizate de Uniunea Europeană, din cauza etichetei de extremă dreaptă, și apoi pentru că nu poate fi supus unei critici distructive, deoarece încă nu s-a aflat de unul singur la guvernare. Am ales să analizăm doar momentul 2000 din istoria acestui partid, deoarece este singurul moment (exceptând "patrulaterul roșu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
amploare) pentru democrație. In afara acestui moment de vârf, care a fost rezultatul unor factori de conjunctură, partidul a fost prezent constant prin liderul său, greu de ignorat și prin acel nucleu de votanți care prezintă o afiliere ideologică de extremă dreaptă, explicabilă prin orientarea tradiționalistă, autoritară a electoratului. Imprumutăm la acest stadiu ca argument ipoteza lui Schench și Klingemann, care spune că există un potențial de extremă dreaptă în toate societățile, sub forma unei condiții patologice inerente. (Beichelt și Minkenberg
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ignorat și prin acel nucleu de votanți care prezintă o afiliere ideologică de extremă dreaptă, explicabilă prin orientarea tradiționalistă, autoritară a electoratului. Imprumutăm la acest stadiu ca argument ipoteza lui Schench și Klingemann, care spune că există un potențial de extremă dreaptă în toate societățile, sub forma unei condiții patologice inerente. (Beichelt și Minkenberg 2002, 4). Aceasta se manifestă mai puternic atunci când există un catalizator de tipul unei situații sociale (imigrație) sau economice (șomaj, criză) dificil de controlat și cu efecte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
același timp implicat activ în soluționarea problemelor cetățenilor, remarcându-se prin acțiunea promptă de a construi case pentru sătenii din Vadu Roșca, Rast și Arbone după inundațiile catastrofale din 2005. Biografia sa include aspecte care îl plasează cu predilecție în extrema dreaptă a axei politice. Originar din comuna Zagna (jud. Brăila), este fiu al unei familii aromâne, deportate în Bărăgan în tipul regimului comunist din cauza afilierii ei la Mișcarea Legionară. Cunoscut pentru religiozitatea afișată inclusiv printr-un crucifix amplasat în fața casei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și cu admirația sa exprimată public față de Mareșalul Ion Antonescu, considerat un erou național (Marinescu 2009, 83-85). Lăsând la o parte simpatiile personale și libertatea de expresie, faptul că excesele sale verbale au rămas nesancționate confirmă lipsa simțului critic cu privire la extrema dreaptă și la echivalența simbolică între ea și exprimarea specificului național(ist). Un exemplu clar în acest sens este utilizarea sloganului "În slujba Crucii și a Neamului Românesc", foarte asemănător cu cel al Mișcării Legionare: "Pentru Dumnezeu, Neam și Patrie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
exprimarea specificului național(ist). Un exemplu clar în acest sens este utilizarea sloganului "În slujba Crucii și a Neamului Românesc", foarte asemănător cu cel al Mișcării Legionare: "Pentru Dumnezeu, Neam și Patrie". US State Department, care identificase PRM ca aparținând extremei drepte, atenționează și asupra PNG, tocmai datorită acestui slogan (Sum 2008, 8). Relevanța PNG-CD pentru spectrul politic românesc nu este foarte mare deocamdată, singura vizibilitate politică fiind cea a liderului său, care va dura atâta timp cât activitățile sale extra-politice i-o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
răbdarea electoratului față de partidele democratice se va sfârși. Un context de criză, reunit cu incapacitatea partidelor mainstream de a o controla, ar face ca lupta pentru voturi să se dea mai ales între PRM și PNG, pentru electoratul nișei de extremă dreaptă. Cu atât mai mult cu cât cele două formațiuni s-au contrabalansat în intenția de vot de când concurează cu aceeași miză. A se vedea alegerile parlamentare din 2008, în care nici PRM, nici PNG nu au reușit să intre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru democrație. Totuși, și poate tocmai de aceea, ele se mențin în spațiul politic datorită unei componente esențiale a imaginii lor: cea mediatică. Mass-media este factorul principal pe care se bazează popularitatea liderilor (și în consecință și a partidelor) de extremă dreaptă din România (Teodorescu et al. 2005, 185). Putem clasifica ad-hoc tipurile de expunere mediatică în: expunere datorată declarațiilor politice (în special cele electorale) expunere datorată componentei de spectacol (declarații sau apariții șocante, care nu au neapărat legătură cu politica
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din criză, iar PSD este într-un proces de rebranding, după ce Victor Ponta a preluat șefia partidului. Dacă măsurile economice nu vor avea efectele scontate și PSD nu va reuși să devină suficient de credibil, atunci rămâne de văzut dacă extrema dreaptă va putea mobiliza alegătorii pentru a repeta performanța anului 2000. Dată fiind colaborarea pentru europarlamentare a lui Tudor și Becali, o potențială coaliție între aceste două partide nu e de neconceput, mai ales că ambele sunt paria pentru partidele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
anului 2000. Dată fiind colaborarea pentru europarlamentare a lui Tudor și Becali, o potențială coaliție între aceste două partide nu e de neconceput, mai ales că ambele sunt paria pentru partidele democratice. Noua Dreaptă După ce am analizat manifestările formale ale extremei drepte, coagulate în partide prezente în intenția de vot, vom trece la o mișcare ce nu se regăsește în peisajul politic. Este vorba de Noua Dreaptă, care conform celor declarate în sursele media, este "o mișcare, nu un partid". Urmând
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de idealism, departe de scandalurile politicii autohtone; o structură informală, flexibilă; o mobilizare a tinerilor care de această dată fac parte din electoratul cultivat, cu educație superioară (acea nișă de neatins pentru Becali și Vadim). Astfel, plaja de susținători ai extremei drepte este acoperită. Ca "bonus de imagine" pentru ND remarcăm faptul că doctrina ei face trecerea de la arhaismul cultului rememorării și al referințelor religioase la principiile legislative în virtutea cărora își argumentează revendicările. Organizarea non-formală și răspândirea mai ales printre studenți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
penalizat de către establishment. In egală măsură, această caracteristică îi și diminuează capacitatea de acțiune și de diseminare a credo-ului său. Deși are un lider național, avocatul Tudor Ionescu, acesta este departe a se bucura de notorietatea celorlalți lideri ai extremei drepte, CV Tudor sau George Becali. In pofida faptului că nu este o mișcare atât de importantă ca Jobbik în Ungaria, faptul că Noua Dreaptă folosește din plin retorica legionară relevă aceeași preluare necritică a unei perioade istorice tulburi. Atâta timp cât
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este discutabil dacă nu cumva aripa generației mai vechi (asociațiile cultural-patriotice) nu va căuta cumva o apropiere de PRM; aceste supoziții însă vor fi testate după ce Partidul Naționalist va deveni o realitate. Concluzii Întrebarea de început asupra modalităților prin care extrema dreaptă se menține în atenția publicului elector și-a găsit răspunsul sub formula liderilor populari/populiști. Pe lângă înclinația spre autoritarism și tradiționalism a unei părți a alegătorilor, partidele de extremă dreaptă și-au creat o carieră politică o dată cu liderii lor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o realitate. Concluzii Întrebarea de început asupra modalităților prin care extrema dreaptă se menține în atenția publicului elector și-a găsit răspunsul sub formula liderilor populari/populiști. Pe lângă înclinația spre autoritarism și tradiționalism a unei părți a alegătorilor, partidele de extremă dreaptă și-au creat o carieră politică o dată cu liderii lor proeminenți, fapt care confirmă înclinația spre autoritarism mai sus amintită. Unele (cazul PRM) au fost capabile de a specula o conjunctură politică favorabilă și o criză economică și socială acută
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ceea ce i-a asigurat protecția partidelor mainstream, dar și acuzele naționaliștilor pentru proiectele de lege inițiate (de exemplu, autonomia Ținutului Secuiesc sau o nouă lege a educației). Din punct de vedere al strategiei politice și al relației cu celelalte partide, extrema dreaptă pierde susținători în favoarea partidelor de centru-dreapta, care au o capacitate mai mare de a pune în practică programele politice. Acestea fiind amenințările la care e supus parcursul ei în România, oportunitățile care au menținut-o în actualitate au fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
avut partidele de la guvernare, partidele establishmentului, care au deținut puterea de decizie și implementare a reformelor. Totuși, opoziția, anti-establishmentul, partidele marginale, au avut și ele rolul lor, fie ca și contrapondere, fie ca provocare ori catalizator al unor fenomene sociale. Extrema dreaptă, prin însăși existența ei ca ingredient al democrației, spune multe despre caracteristicile societății românești; putem doar spera că lecțiile învățate din evoluția ei ne vor feri de astfel de greșeli în viitor. Bibliografie Alexandrescu, Sorin. 1996. "Le paradoxe roumain
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partid politic este limitată în întreaga regiune. Procentul membrilor de partid din populația totală cu drept de vot la începutul anilor 2000 în țările central și est-europene este, în medie, 5% (Mair și van Biezen 2001; Weldon 2006; Spirova 2007). Extremele sunt Polonia unde puțin peste 1% din cetățeni sunt membri ai unui partid (Szczerbiak 2001) și România unde aproximativ 10% dn cei cu drept de vot erau înregimentați (Registrul oficial al partidelor din România). Care este relevanța membrilor de partid
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]