7,566 matches
-
panteiști care, prin multe aspecte, te fac să te gândești la niște precursori ai nietzscheismului - sau ai lui Sade -, se află în această lucrare. Cu o biografie completă. Adversarii Spiritului Liber: Luther, Către creștinii din Anvers, și Calvin, Contra sectei fantastice și furioase a Libertinilor ce-și zic Spirituali, au contribuit - ca și Părinții Bisericii care-i atacau pe epicurieni sau ca părintele Garasse, adversar al libertinilor... - la salvarea în istorie a acestor curente, oferindu-le o tribună editorială și perenitate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Cues, Despre pacea credinței 1483: nașterea lui Luther 1509: nașterea lui Calvin 1517: tezele lui Luther 1525: Luther, Tratat asupra preasupusului arbitru 1529: Luther, Fortăreața noastră e Dumnezeu 1536: Calvin, Instituția religiei creștine 1543: Calvin, Tratat asupra relicvelor; Contra sectei fantastice și furioase a libertinilor 1572: Noaptea Sfântului Bartolomeu 1608: Francisc de Sales, Introducere în viața evlavioasă 1632: Garasse: Doctrina curioasă Index Ascetism ideal ascetic, mijloc pentru perfecționare, contra plăcerii, și plăcere, Bestiar alcion, arahnidă, balenă, broască, câine, cocoș, maimuță, măgar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Către creștinii din Anvers, Luther, Căsătoria unică, Tertulian, Cealaltă lume, Cyrano de Bergerac, Cetatea lui Dumnezeu, Sfântul Augustin, Codul, Iustinian, Codul, Teodosie, Colocvii, Erasmus, Comentatorul Banchetului de Platon, Ficino, Comentariu despre psalmi, Sfântul Augustin, Contra ereziilor, Sfântul Irineu, Contra sectei fantastice și furioase a libertinilor care-și zic spirituali, Calvin, Cugetări, Pascal, Cugetări pentru mine însumi, Marc Aureliu, Dialog asupra liberului arbitru, Valla, Divina Comedie, Dante, Donația lui Constantin, Valla, Despre înțelepciune, Charron, Drumul spre înțelepciune, Metrodoros, Egalitatea bărbaților și a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului cu care este familiarizat din basme și „suportă” violența în această logică. Pe de altă parte, însă, o explicație la fel de validă a subevaluării violenței de către copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
foarte insipide utopii. Insist foarte mult să nu fiu greșit înțeles; nu uit nici un moment de fantezia shakespeariană, nici de basme și mituri, nici de legende. Nu-l uit nici pe E.T.A. Hoffmann, nici pe alți maeștri ai literaturii fantastice, nu uit nici suprarealismul. Dar atrag atenția că la Shakespeare așa-zisele feerii exprimă o filozofie foarte coerentă și amară, care nu evadează din realitate, ci are, dimpotrivă, un substrat brutal, tipic elisabetan. Mai atrag atenția că Hoffmann (pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
feerii exprimă o filozofie foarte coerentă și amară, care nu evadează din realitate, ci are, dimpotrivă, un substrat brutal, tipic elisabetan. Mai atrag atenția că Hoffmann (pe care-l socotesc genial și cred că e „cel mai mare” dintre scriitorii fantastici) are, în primul rând, o excepțională forță de a capta concretul și că, pe de altă parte, orice s-ar spune, nu-l ajunge nici pe departe pe Tolstoi, de pildă, și nici pe Saint-Simon, scriitori care n-au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ai simțul realității poți imagina ceva plauzibil. Prin această frază și mai ales prin termenul de „plauzibil” s-ar putea înțelege că exclud din planul legitim al imaginației tot ce iese din obișnuit și din empiria cea mai comună. Adică fantasticul, fabulosul, metamorfozele simbolice în plan existențial, misteriosul și straniul, nu și-ar găsi locul în marea literatură dacă idiosincrasiile unora de tipul meu ar avea trecere. Noroc că în fapt și l-au găsit de multă vreme și e destul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de ordinul probabilului sau posibilului empiric, statistic, cauzalist, ci plauzibil în planul imaginarului. Căci (și asta mi se pare foarte important) planul imaginarului este unul riguros și nu unul în care merge orice. Cum îmi spunea foarte bine doctorul, creația fantastică trebuie să se acrediteze ontologic, să aibă ceea ce nemții numesc Gestaltung, adică o configurație, care să se impună. Incredibilul nu e creație fantastică, în zadar se străduie unii autori nedotați să înșire istorii fără cap și coadă: creația fantastică are
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
este unul riguros și nu unul în care merge orice. Cum îmi spunea foarte bine doctorul, creația fantastică trebuie să se acrediteze ontologic, să aibă ceea ce nemții numesc Gestaltung, adică o configurație, care să se impună. Incredibilul nu e creație fantastică, în zadar se străduie unii autori nedotați să înșire istorii fără cap și coadă: creația fantastică are cap și coadă. Adică are o noimă (gr. noema, de la noeo = a gândi, a înțelege). Când spunem despre niște închipuiri că sunt „cai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
creația fantastică trebuie să se acrediteze ontologic, să aibă ceea ce nemții numesc Gestaltung, adică o configurație, care să se impună. Incredibilul nu e creație fantastică, în zadar se străduie unii autori nedotați să înșire istorii fără cap și coadă: creația fantastică are cap și coadă. Adică are o noimă (gr. noema, de la noeo = a gândi, a înțelege). Când spunem despre niște închipuiri că sunt „cai verzi pe pereți” le respingem ca aberante (dar în planul creației caii verzi pe pereți pot
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sunt „cai verzi pe pereți” le respingem ca aberante (dar în planul creației caii verzi pe pereți pot avea validitate estetică, vezi, de pildă, nuvela lui Poe Metzengerstein). Numai într-un context de pregnantă realitate obiectivă poate să se impună fantasticul ca imagine plauzibilă. Facultatea de a crea fantasticul aparține imaginației și nu fanteziei, deși termenii aceștia au comună rădăcina grecească fan. Doctorul îmi mai semnala că sunt de făcut niște distincții între fantastic așa cum apare la Hoffmann sau Poe și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aberante (dar în planul creației caii verzi pe pereți pot avea validitate estetică, vezi, de pildă, nuvela lui Poe Metzengerstein). Numai într-un context de pregnantă realitate obiectivă poate să se impună fantasticul ca imagine plauzibilă. Facultatea de a crea fantasticul aparține imaginației și nu fanteziei, deși termenii aceștia au comună rădăcina grecească fan. Doctorul îmi mai semnala că sunt de făcut niște distincții între fantastic așa cum apare la Hoffmann sau Poe și cel de natura fabulosului. Din domeniul fabulosului fac
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mult sau mai puțin inițiatic (dar există sensuri inițiatice, ori simbolice în opere perfect realiste care nu au nimic fantastic). Apoi mai e și fabulosul cu caracter didactic, de apolog, care e, bineînțeles, cu totul profan. Doctorul mai adăuga că fantasticul în povestirile chinezești, de pildă, nu produce nici o ruptură în ordinea logică a reprezentărilor, așa cum se întâmplă în Occident, deci nici trauma emoțională pe care o dă fantasticul din literatura europeană. E vorba deci acolo mai curând de fabulos și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de apolog, care e, bineînțeles, cu totul profan. Doctorul mai adăuga că fantasticul în povestirile chinezești, de pildă, nu produce nici o ruptură în ordinea logică a reprezentărilor, așa cum se întâmplă în Occident, deci nici trauma emoțională pe care o dă fantasticul din literatura europeană. E vorba deci acolo mai curând de fabulos și aș crede că în genere fabulosul poveștilor și al mitologiilor e de origine orientală. Un alt prieten, scriitor, N. Steinhardt, făcea odată (pornind de la unele povestiri fantastice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dă fantasticul din literatura europeană. E vorba deci acolo mai curând de fabulos și aș crede că în genere fabulosul poveștilor și al mitologiilor e de origine orientală. Un alt prieten, scriitor, N. Steinhardt, făcea odată (pornind de la unele povestiri fantastice ale lui M. Eliade) observația că fantasticul occidental tratează anomalia, în vreme ce la orientali, el e, ca să zicem așa, „nomofilact”, adică păstrător al unei legi. Asta ne readuce la observația mea de adineauri, că fabulosul de poveste are un caracter canonic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
deci acolo mai curând de fabulos și aș crede că în genere fabulosul poveștilor și al mitologiilor e de origine orientală. Un alt prieten, scriitor, N. Steinhardt, făcea odată (pornind de la unele povestiri fantastice ale lui M. Eliade) observația că fantasticul occidental tratează anomalia, în vreme ce la orientali, el e, ca să zicem așa, „nomofilact”, adică păstrător al unei legi. Asta ne readuce la observația mea de adineauri, că fabulosul de poveste are un caracter canonic. Ne readuce și la ceea ce am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a culturii prin diversele mass-media, cu toate că, incontestabil, reprezintă un progres într-o ordine statistică, nu e decât o falsă democratizare, deoarece aceste valori își pierd substanța proprie și se asimilează bunurilor de consum. Unul dintre fenomenele acestei degradări este creșterea fantastică a turismului. Sunt foarte mulțumit de pilda pe care am găsit-o. Parcurgerea în lung și în lat a Europei și a altor continente, de către atâția oameni care își transportă cu ei mentalitatea, apetiturile și confortul, e o poluare a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
44 Generație și continuitate / 46 Mihai Ralea / 49 Curajul talentului / 55 Despre invectivă / 57 Vorbe mari / 60 Sentimentul agonal / 63 Despre simțul practic / 66 Nivel estetic / 70 Ispita jurnalului / 73 Despre arta memoriilor / 76 Fantezie și imaginație / 82 Precizări despre fantastic / 86 Reabilitarea sofiștilor / 89 Despre negativism / 93 Un critic se naște ca Pallas Athena / 95 M. Ungheanu: „Pădurea de simboluri” sau: despre stil / 98 Un pedagog de școală nouă / 102 Conul de umbră / 105 Șicane colegiale / 107 Pentru plăcerea disputei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
bine un joc și totuși Îl jucăm de nenumărate ori, ca și cum ne-am delecta cu unul nou. De unde această plăcere? Din dorința noastră de a ne reîntoarce de fiecare dată proaspeți În lumea copilăriei, În lumea de vis și de fantastic tonifiant a acesteia. Μ Oamenii sunt atrași, Îndeosebi, de faptele și lucrurile deja verificate, de certitudinile confirmate de realitate, și mai puțin de plăsmuirile care țin de autonomia inteligenței, a voinței sau a intuițiilor proprii (În care intră În joc
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din Modena). Mă voi explica mai bine revenind la felul meu obișnuit de a vorbi, adică la cel al unui literat. În aceste zile, scriu un pasaj dintr-o lucrare de-a mea în care abordez această temă în manieră fantastică, metaforică: imaginez un fel de coborâre în Infern, în care protagonistul, pentru a trăi experiența genocidului despre care vorbeam, străbate strada principală a unui cartier popular dintr-un mare oraș meridional, probabil Roma, și îi apar o serie de viziuni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
izvoarele. Este aici un exemplu, rar îndeobște, unde autocentrarea și vocația imaginativă se susțin reciproc. Libertatea de invenție, apetitul fabulatoriu îl apropie de o linie consacrată a prozei de la noi: Mircea Eliade - Ștefan Bănulescu, cu precădere în Sara, unde elementele fantastice abundă. O Oltenie livrescă și cvasimitică ființează în cărțile lui A., precum în Vladia lui Eugen Uricaru, cu precizarea că avem de-a face cu o lume care se trage din scris și, în primul rând, din cărți. Destul de bine
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
Negoițescu, Scriitori contemporani, 11-14; Petraș, Lit. rom., 170-171; Ruxandra Cesereanu, Sodoma cea de toate zilele, ST, 1994, 6; Tania Radu, Planeta Agopian, LAI, 1994, 12; Radu Călin Cristea, Ștefan Agopian, „Însemnări din Sodoma”, JL, 1994, 29-32; Carmen Matei Mușat, Realismul fantastic ca „veghe a cărții”, LCF, 1995, 39; Ioana Pârvulescu, Romane de catifea, RL, 1995, 41; Lovinescu, Unde scurte, IV, 135-138; Cosma, Romanul, II, 108-110; Cărtărescu, Postmodernismul, 433-439; Dicț. esențial, 12-15; Ruxandra Ivăncescu, Ștefan Agopian, Brașov, 2000; Iulia Popovici, Un alt
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
Îmi păreau altfel Înainte de a merge acolo, decît pe urmă. Este o legendă a românilor din America, și această legendă este bine să o Înlăturăm [...]. Legenda românilor din America este aceasta: că ei sînt foarte numeroși. Ni se dau cifre fantastice, uimitoare. Atunci cînd cauți mai de aproape, vezi că ele nu există și nici n-au existat vreodată”. „Românii din America, concluziona el, Însemnează altceva, și În ce privește numărul lor, și În ce privește proveniența lor, felul lor de viață, viața lor culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Redactor la „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef la „Carul solar” (1991) și la „Curierul de Teleorman” (1992-1993), a condus și cenaclul „Gala Galaction” din Roșiori de Vede (1978-1984). De la pastelul elegiac la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele imnice la fantasticul macabru, L. rămâne un virtuoz al imaginii. Cu toată diversitatea genurilor, stilurilor și registrelor abordate, care prin receptivitatea la influențe de tot felul trădează o voință de disciplinare „literară” a inspirației, scriitorul are o sensibilitate în primul rând vizuală și
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
LCF, 1975, 25; Dorin Tudoran, Imagine și cuvânt, LCF, 1975, 40; Dana Dumitriu, Iubirea grădinarului, RL, 1975, 44; Valeriu Cristea, „Pe ușă-mi forfoteau aureole”, RL, 1976, 35; Iorgulescu, Scriitori, 93-94; Firan, Profiluri, 438-439; Romul Munteanu, Semnele realului și dimensiunea fantastică, LCF, 1996, 10; Cristea, Teleorman, 381-383. N.Br.
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]