54,110 matches
-
legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. ... 21. De asemenea, a apreciat că aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 381 din 8 iunie 2021 își păstrează
DECIZIA nr. 51 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257668]
-
oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă: inculpați diferiți, caracterul personal al răspunderii penale, existența unei cercetări judecătorești noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința anterioară, evaluarea conținutului fiecărei infracțiuni, fără referire la sentința anterioară, probele referitoare la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
instigării, și la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal din 1969, pe o perioadă de 2 ani. S-a constatat că această faptă este concurentă cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin: Sentința penală nr. 258 din 24 martie 2016 a Tribunalului București, definitivă prin Decizia penală nr. 168 din 3 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție; Sentința
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
fost contopită și o pedeapsă de 3 ani și 9 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Codul penal din 1969 raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, faptă cercetată de procurorii anticorupție, care s-au sesizat din oficiu la 30 aprilie 2014, încheind, în acest sens, un Proces-verbal înregistrat sub nr. 475/P/2014 pe rolul Secției de combatere a infracțiunilor conexe de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, formarea
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
ca fiind defectuos. Consideră că deciziile Curții Constituționale nr. 166 din 17 martie 2015 și nr. 553 din 16 iulie 2015 sunt pertinente în privința previzibilității normelor care stabilesc anumite obligații și a căror încălcare ar putea fi calificată ca faptă penală, care poate atrage o condamnare penală. Apreciază că este necesar ca o persoană să aibă reprezentarea clară a normelor legale ce îi guvernează activitatea, iar pentru a fi pedepsită ar trebui să le încalce în mod voit, voință ce
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
normele legale ce îi guvernează activitatea, voință ce trebuie circumstanțiată unui interes personal, de natură a produce o pagubă, Curtea observă că, în considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, a reținut că „este opțiunea legiuitorului să incrimineze săvârșirea faptei de abuz în serviciu atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă, fără ca în acest fel să se încalce prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5)“ (paragraful 81); „infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, Curtea reamintește că, „prin infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, legiuitorul a dorit incriminarea faptei de abuz în serviciu și atunci când, pe lângă urmarea imediată prevăzută de dispozițiile Codului penal, subiectul activ al infracțiunii obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit“, iar „expresia «pentru sine ori pentru altul» se referă la destinația
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
principiului legalității viciază și aplicarea sancțiunilor contravenționale, care trebuie realizată cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului. ... 6. Prevederile art. 65 lit. h) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. ... 21. De asemenea, a apreciat că aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. ... 22. Curtea a reținut și că art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 prevede posibilitatea agentului constatator ca, în cazul constatării săvârșirii unei contravenții prevăzute la art. 65 lit.
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
standard de referințe care să determine în mod automat incriminarea penală a oricărei vătămări aduse unei valori consacrate constituțional sau legal, astfel că, implicit, Curtea a acceptat teza potrivit căreia incidența răspunderii penale este condiționată de o anumită gravitate a faptei sau de un anumit nivel de afectare a valorii protejate prin norma penală. ... 11. Așa fiind, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 147 alin. (2) din Constituție, deoarece nu realizează punerea în acord cu considerentele Deciziei nr. 561 din 15
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
valori sociale, legea penală fiind singura în măsură să atingă scopul urmărit. În plus, natura și gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente care trebuie avute în vedere la aprecierea proporționalității unei limitări aduse libertății de exprimare, aplicarea pedepsei penale pentru o faptă care presupune exercitarea liberă a dreptului de exprimare nefiind compatibilă cu libertatea de exprimare a persoanei decât în circumstanțe excepționale, mai ales atunci când au fost grav afectate alte drepturi fundamentale. Or, valorile constituționale care nu pot fi afectate sunt
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Curtea Constituțională a reținut că „legiuitorul are îndreptățirea de a plasa protecția constituțională a valorii care nu intră sub incidența penalului în sfera răspunderii civile delictuale“, acceptând teza potrivit căreia incidența răspunderii penale este condiționată de o anumită gravitate a faptei sau de un anumit nivel de afectare a valorii protejate prin norma penală, precum și Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, în care s-a statuat că, „în exercitarea competenței de legiferare în materie penală, legiuitorul trebuie să țină
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
aceste criterii, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și care sunt susceptibile să genereze sentimente de ură sau dorința de a discrimina o categorie socială. Analizând din perspectivă istorică norma care incriminează această faptă, Curtea observă că legiuitorul revine la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a actualului Cod penal, la 1 februarie 2014, în care elementul material al infracțiunii de incitare la ură sau discriminare avea un înțeles normativ determinat și determinabil prin
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
71 din 29 ianuarie 2014). ... 44. Pornind de la aceste considerații principiale și analizând conținutul textului de lege care reglementează infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare, Curtea observă că, fiind o infracțiune de pericol, pentru a reține săvârșirea faptei, este necesar și suficient ca incitarea să fie de natură a crea sau amplifica sentimentele publicului de adversitate și intoleranță, starea de pericol pentru valorile protejate fiind prezumată de legiuitor. Având în vedere că, potrivit modificării legislative supuse controlului de
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
stabilirea laturii obiective a infracțiunii se realizează de către organele judiciare prin raportarea la o sferă restrânsă de criterii pe baza cărora se poate defini un grup de persoane împotriva căruia (în ansamblu sau individual, ca membru) poate fi săvârșită fapta de incitare publică la violență, ură sau discriminare, elemente în funcție de care se poate aprecia incidența legii penale. Curtea constată că legea circumstanțiază elementul material și urmarea imediată ale infracțiunii. Așadar, fapta poate fi calificată ca infracțiune doar dacă
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
5) din Constituție, care se referă la calitatea legii, și ale art. 23 din Constituție, referitor la libertatea individuală. ... 46. Cu privire la critica potrivit căreia, în materie penală, legiuitorul trebuie să țină seama de principiul ultima ratio, incriminând o faptă ca ultim resort în protejarea unei valori sociale. Curtea reține că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în mod automat incriminarea penală a oricărei vătămări aduse unei valori consacrate constituțional sau legal (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 33). ... 48. Curtea reține că pericolul social al infracțiunii, stabilit în abstract de legiuitor în momentul incriminării faptei, trebuie să existe, să se verifice prin fiecare faptă săvârșită, pentru a caracteriza fapta respectivă ca infracțiune. Așadar, Curtea reține că, deși, formal, fapta săvârșită poate să îndeplinească toate trăsăturile pentru a fi caracterizată ca infracțiune - adică este prevăzută de
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
unei valori consacrate constituțional sau legal (Decizia nr. 561 din 15 septembrie 2021, paragraful 33). ... 48. Curtea reține că pericolul social al infracțiunii, stabilit în abstract de legiuitor în momentul incriminării faptei, trebuie să existe, să se verifice prin fiecare faptă săvârșită, pentru a caracteriza fapta respectivă ca infracțiune. Așadar, Curtea reține că, deși, formal, fapta săvârșită poate să îndeplinească toate trăsăturile pentru a fi caracterizată ca infracțiune - adică este prevăzută de legea penală, este săvârșită cu vinovăția cerută de lege
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
în astfel de situații, în care pericolul social concret al faptei săvârșite este minim, așadar nu este suficient pentru a caracteriza fapta ca infracțiune, soluția legislativă, în acord cu Legea fundamentală, trebuie să fie în sensul înlăturării caracterului infracțional al faptei și, în consecință, a răspunderii penale. ... 49. Sub acest aspect, Curtea observă că legea contravențională sancționează comportamentul public de instigare la ură și discriminare îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități legat de apartenența acestora la
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
determina categoriile sociale susceptibile a fi subiectul sentimentelor publicului de adversitate și intoleranță, este condiționată de gravitatea, intensitatea și amploarea deosebite ale comportamentului public de incitare la violență, ură sau discriminare. Revine organelor abilitate de lege obligația de a individualiza fapta și de a o încadra în una dintre cele două tipuri de răspundere juridică, contravențională sau penală, asigurând protecția adecvată valorilor sociale pe care legea le apără. ... 51. De altfel, Curtea reține că incriminarea penală a faptei corespunde și obligației
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 932 din 21 decembrie 2014, paragraful 47). Natura și gravitatea sancțiunilor aplicate sunt elemente care trebuie avute în vedere la aprecierea proporționalității unei limitări aduse libertății de exprimare, aplicarea pedepsei penale pentru o faptă care presupune exercitarea liberă a dreptului de exprimare nefiind compatibilă cu libertatea de exprimare a persoanei decât în circumstanțe excepționale, mai ales atunci când au fost grav afectate alte drepturi fundamentale (a se vedea, în acest sens. Hotărârea din 21
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
opiniilor sau credințelor și, pe de altă parte, să sancționeze acele manifestări, care sub aparența libertății de exprimare, depășesc limitele constituționale, afectând valori inerente ființei umane sau valori-principiu în statul român. ... 56. Analizând valorile protejate prin norma penală care incriminează fapta de incitare publică la violență, ură și discriminare, Curtea observă că acestea se regăsesc printre valorile constituționale prevăzute de art. 30 alin. (6) și (7). Astfel, în condițiile în care însăși norma constituțională a art. 30 alin. (7) stabilește ca
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
penală. În raport cu motivele de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
și a constatat că dispozițiile art. 377 alin. (4) teza întâi și ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească ce nu soluționează fondul cauzei. ... 13. În considerentele deciziei precitate, Curtea a observat că necesitatea recalificării în drept a faptelor reținute în sarcina inculpatului poate să reiasă din cercetarea judecătorească, având în
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]
-
în vedere materialul probator administrat în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei (paragraful 28), și că, potrivit practicii instanțelor de judecată, de regulă, cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanța de judecată se pronunță la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentință sau decizie, în funcție de stadiul procesual, cu respectarea obligațiilor de a pune în discuția părților noua încadrare și de a informa inculpatul că
DECIZIA nr. 103 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256103]