3,956 matches
-
cu oile, în locul păsării a venit o zână, care-i spune "a venit momentul să ne-mperechem amândoi". Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna îl duce pe fecior într-o pădure, ca să-i arate bordeiul în care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îl duce pe fecior într-o pădure, ca să-i arate bordeiul în care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat "pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna". În basmul Zâna Zânelor [Ispirescu], cea sortită i se înfățișează eroului sub forma unei bufnițe . În basmul Cele trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trei zile la rând nu prinde nici un pește; după trei săptămâni, prinde un peștișor "cât e degetul", pe care-l ia acasă, îl pune într-un ciubăraș ca să crească. Prinde apoi atâta pește, încât se sperie. Se schimbase și casa feciorului, "cum venea acasă, găsea mâncarea caldă, rachiu tot ce-i trebuia". Se ascunde într-o zi și se uită pe borta cheii, aude un vuiet ca și cum ar fierbe apa la foc, apoi vede că sare peștișorul jos și "se transformă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
peștișorul jos și "se transformă într-o doamnă frumoasă care face curat și pregătește de mâncare". El o prinde pe fată, iar ea îi reproșează că nu a mai avut răbdare să aștepte câteva zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu "răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui". Zâna apelor (Pop-Reteganul, România Press], un băiat pescuiește o mreană; o ia în casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o sută de groși în buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa." Într-o legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat "să fie șapte ani șerpe și să pască porcii". Fata unui om sărac, care se însurase a doua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărat, murindu-i împărăteasa, acesta a vrut să ia de soție chiar pe fiica lui. Ea ceru răgaz de trei zile și o piele de urs, apoi un nou răgaz de trei zile; fugi îmbrăcată în pielea de urs. Un fecior de împărat o ia de nevastă. Tatăl fetei află despre norocul fetei și vrea s-o piardă. Fata naște un copil frumos ca soarele, în timp ce împăratul era plecat. În două basme din aceeași colecție [Sur - Vultur, Stăncescu] se prezintă un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
recăsătorire, o altă preoteasă care să semene cu ea. Negăsind altă femeie care să semene cu prima nevastă, popa își pune în cap să se-nsoare cu propria lui fiică. Aceasta fuge într-o pădure, unde este găsită de un fecior de împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
uneori injust (de fapt, atipic): Și așea, scârbindu-se împărățiia, l-au mazilit pre Constantin-vodă și au dat domniia lui Ștefan-vodă Tomșii. Nu i-au folosit lui Constantin-vodă uricile ce avea de la împărăție, date tatâne-său, de domniie vecinică, lui, și feciorilor lui, și nepoților lui, că turcul cu vreme dă, cu vreme ia, precum iaste vremea, așea lasă, blându cându iaste vreme de blândețe, sămețu cându iaste vreme de sămețiie. Creștinului niceodată cuvântul nu-l ține, nice ieste a-l amăgi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pref. D.I. Suchianu, București, 1966; Juan Ramón Jiménez, Platero și cu mine, București, 1966; Jean Defradas, Literatura elină, îngr. și introd. Adelina Piatkowski, București, 1968; François Rabelais, Viața nemaipomenită a marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel & Uimitoarea viață a lui Pantagruel, feciorul uriașului Gargantua, ticluite odinioară de..., introd. Romulus Vulpescu, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1968 (în colaborare cu Romulus Vulpescu); Romulus Vulpescu, Récital extrordinaire, Paris, 1968; Ambroise Vollard, Amintirile unui negustor de tablouri, București, 1969; Simone de Beauvoir, Imagini frumoase
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
adresarea inversă - de exemplu, mama i se adresează copilului/unei persoane apropiate folosind termenul mamă); 3) nume generice de persoană, marcînd relațiile interpersonale în plan general - așa-numitele ,,apelative passe-partout" domnule, doamnă, domnișoară și,,termenii de înrudire secundari": fată, băiat, fecior, bărbat, copil(ă), creștin, moș, babă - și în plan particular: prieten(ă), amic(ă), coleg(ă), vecin(ă); 4) nume de profesii, funcții, titluri de diferite tipuri (nobiliare, științifice etc.): profesor, director, președinte, ministru, duce, prinț, doctor; 5) nume care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
curte lâng-o fântână” Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu bis În curte lâng-o fântână Șade o Mamă bătrână Of, of că doru-i greu Și spune că lume-ai rea N-onțelege nimenea Of, of că doru-i greu - II - bis Pe trei feciori i-a crescut mare Astăzi n-are alinare Of, of că doru-i greu Toți trăiesc la casa lor De Mamă nu le e dor Of, of că doru-i greu - III - bis C-acești feciori, bogați dar răi Au uitat de
??n curte l?ng-o f?nt?n?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84094_a_85419]
-
doru-i greu - II - bis Pe trei feciori i-a crescut mare Astăzi n-are alinare Of, of că doru-i greu Toți trăiesc la casa lor De Mamă nu le e dor Of, of că doru-i greu - III - bis C-acești feciori, bogați dar răi Au uitat de Mama lor Of, of că doru-i greu De Mama lor bună și dragă Ce le-mpărțea pâinea, din tavă Of, of că doru-i greu - IV bis coda 5′ La feciori le-a dat de
??n curte l?ng-o f?nt?n?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84094_a_85419]
-
III - bis C-acești feciori, bogați dar răi Au uitat de Mama lor Of, of că doru-i greu De Mama lor bună și dragă Ce le-mpărțea pâinea, din tavă Of, of că doru-i greu - IV bis coda 5′ La feciori le-a dat de toate Nu le-a spus că nu se poate Of, of că doru-i greu De aceea sunt singur-acum Să mor aș vrea, să mor pe drum Of, of că doru-i greu Tg. Neamț 1988
??n curte l?ng-o f?nt?n?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84094_a_85419]
-
-n toată a ei făptură / E-un nu știu cum ș-un nu știu ce - M. Eminescu) și unul cu topica SVO (Și sănătate și fericire este! - I. Agârbiceanu). 104 La acest subpunct se dau trei exemple cu topica VSO (La casa unde este fecior și fată - E. Petrovici, Texte dialectale; La Movileni nu este nici arendaș, nici proprietar - M. Sadoveanu; În căruță nu era nici scaun, nici fân - I. Slavici) și unul cu topica SVO (Fag și stejari e numai la boieri - "Graiul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă puterea părintească asupra copiilor, puterea maritală asupra nevestei, p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care ne e rudă, prieten etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tragică este nașterea noastră!” Or, eu, fiind la modul definitiv și, ar putea zice unii, la modul „imbecil”, un vitalist, nu puteam intra În dialog cu un sceptic organic și „histeroid”, cum era și cum se proclama insomniacul, rătăcitorul, genialul fecior de popă din Rășinari. Interzis de cenzorii și activiștii culturali comuniști vreme de decenii, spre rușinea noastră, Încă o dată - sub același regim, Sârbii, Ungurii și Polonezii Îl publicau! -, Cioran se află azi „pe masa de disecție” a spiritelor autohtone, prilejuind
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
zile a fost anunțat de la Primărie că băiatul lui a murit sfârtecat de o bombă întâmplătoare... Ce o fi fost în realitate, familia nu a știut niciodată, tata a rămas cu mare rană în suflet, soția ia purtat creștinește pomenile, feciorul i-a crescut mare, iar amintirea lui a fost certificată în titlul de Erou de război, găzduit un timp la Școală la Colțul Eroilor Patriei Recunoscătoare, apoi la biserica satului, iar în ultimul timp la Obeliscul destinat lor, Eroilor neamului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
această slăbiciune a mea!... Mă gândeam la...felul cum ar fi suportat părinții mei o asemenea durere în cazul dispariției mele pe front și-mi ziceam că această triplă tragedie i-a doborât pe părinții care au dat țării trei feciori ca jertfă!... Din șoseaua ce ducea la Galați am luat o dubiță în căutarea altui coleg, despre care m-a informat sora lui - aflată pe aceeași stradă cu mine. Vorbesc cu familia celui căutat și imediat la tren spre Brăila
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
școală și eu pe lângă tine cu premiul II și în unii ani cu premiul al III lea. Am reușit ca fiica mea să fie profesoară în Iași, la Liceul nr. 8, liceu unde se face predarea pe cabinete, iar Lică, feciorul meu, este în anul IV la Institutul Politehnic Iași, Facultatea de mecanică. Eu și nevasta-mea suntem în învățământ și avem cu noi un nepoțel, Mihai, care la vârsta lui de un an și opt luni face toate ghidușiile. De
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
căuta să fiu în Bârlad la ora 2,10 noaptea spre duminică, ca până la ora 9 să mai colind prin oraș, alt tren nu am decât unul care sosește la Bârlad la ora 9,10 dimineața. Atât eu, soția și feciorii îți mulțumesc pentru frumoasa ta epistolă și-ți dorim ca ziua de 30 august 1980 să-ți dăruiască Pronia zile îndelungate, ani fericiți de acum înainte, plini de sănătate, fericire, noroc și realizarea tuturor dorințelor, Ion Totolici. 18 august 1979
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Gâlcă Gheorghe”... La 6 aprilie 1979 iar trimiteau informații către Bârlad: „...Deacum, iar plecăm și cred că nu ne întoarcem până la sfârșitul lui august. Astăzi sunt în București, cumpăr bilete de avion și aranjez cele cuvenite pentru locuința și telefonul feciorului meu și alte probleme financiare, iar joi, la ora 9, avionul ia zborul cu noi spre Alger. Doamne ajută !” Transmitea și o veste din familie: „... alaltăieri seara, să știți, a fost cumnatul vostru Creangă la noi. A venit cu fiul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și pe malurile pârâiașelor. În mare ne-am scăldat, am înotat și am încercat să pescuim dar nu prea ne-a mers. Mediterana-i săracă-n pește și mai ales spre malurile ei. Eu am prins doar un peștișor colorat. Feciorul meu a prins cu arbaleta ceva pește mai mult și o sepie. Dar pește am mâncat aproape zilnic, cumpărând de la pescari care-l adună din larg, însă nu aduc prea mult nici ei. Să știți, aici peștele ca și carnea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mă las de studiul limbilor străine. 1 august 1980, Craiova Dragii noștri, Suntem sănătoși, deocamdată și așteptăm data revederii, numai că socoteala noastră s-a mai schimbat, în sensul că nu mai facem nici un circuit, rămânem în așteptarea copiilor noștri. Feciorul nostru din Maroc ne-a trimis copiii iar el așteaptă lichidarea, care poate dura și până în septembrie. Feciorul cel mare este plecat din Algeria dar îl așteptăm cam după 23 august. Așa ne-a comunicat un coleg de-al lui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
revederii, numai că socoteala noastră s-a mai schimbat, în sensul că nu mai facem nici un circuit, rămânem în așteptarea copiilor noștri. Feciorul nostru din Maroc ne-a trimis copiii iar el așteaptă lichidarea, care poate dura și până în septembrie. Feciorul cel mare este plecat din Algeria dar îl așteptăm cam după 23 august. Așa ne-a comunicat un coleg de-al lui care a venit prin luna iunie cu copiii mai multor cooperanți, bineînțeles și ai lui. Așa stând lucrurile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a oferit vreo 15 exemplare), a alergat la București, la Clinica „Aesculap” să-și caute de sănătate... Îl cam supăra ceva, nimic important, mă asigura uneori, ca să mă liniștească, cum făcea tata, când își simțea șubrezeniile, să nu-și îngrijoreze feciorul și cu cele ale sale... Mi-a vorbit puțin, în rezumatul-rezumatului despre ce i-au descoperit doctorii, față de care avea un adevărat cult, ba am simțit că chiar îi iubea, ca pe niște neajutorați a timpurilor prezente, oameni care pun
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]