12,214 matches
-
și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Mircea Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie anul 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
socoti problema noastră”. Ceea ce fascina mai mult era, spune tot Constantin Noica, „nu atât revărsarea, cât izvorul. Ceva din neștiutul spiritului nu înceta să se refacă ... Despre aproape orice vorbea Mircea Vulcănescu, îți dădea sentimentul că se naște din el.” Filosoful de la Păltiniș sfârșea prin a-l compara cu biblicul Noe, cel care comunica direct, firesc, cu Dumnezeu, și care a știut să rânduiască într-o arcă jivinele pământului. Și, într-adevăr, Mircea Vulcănescu a știut să asimileze toate treptele realului
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
totul și cei care nu vor să schimbe nimic”. Inerția este opaca, dar dacă vrem să o spargem, lăsăm razele soarelui să pătrundă în viața noastră. Recunoaștem nevoia de schimbare numai atunci când suntem pregătiți, desi toți știm și gândim că filosoful grec Heraclit că nu ne scăldam de două ori în aceeași apă a râului. Natura umana ne pune adeseori piedici, pentru ca viața noastră interioară, resorturile psihice, nu țin în totalitate de controlul conștient sau de voință noastră. Voința nu întotdeauna
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DIN CUGETĂRILE BĂTRÂNULUI FILOSOF... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 401 din 05 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 5 Februarie 2012 -Drumul- Întotdeauna mi-a plăcut Zborul impus. Niciodată pleavă Purtată de vânt. Întunericul nu se vede În preajma Luminii. Cu cât
DIN CUGETĂRILE BĂTRÂNULUI FILOSOF... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346674_a_348003]
-
mi-a plăcut Zborul impus. Niciodată pleavă Purtată de vânt. Întunericul nu se vede În preajma Luminii. Cu cât înaintez în viață Pe pământ, Drumul se apropie De începutul Lui. Copilul din mine Se întoarce Acasă... Referință Bibliografică: Din cugetările bătrânului filosof... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 401, Anul II, 05 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIN CUGETĂRILE BĂTRÂNULUI FILOSOF... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346674_a_348003]
-
condițiile pe care trebuie să le satisfacă o explicație pentru a fi considerată respectabilă din punct de vedere științific. O primă linie cu rădăcini adânci în istoria intelectuală a omului este numită aristotelică, iar cealaltă, de dată mai recentă, galileană. Filosofii de orientare empiristă, începând cu John Stuart Mill și Auguste Comte, susțin ideea conform căreia există o unitate a metodei științei și neagă existența unui specific metodologic, pe când exponenții hermeneuticii filosofice, Wilhelm Dilthey, Hans Georg Gadamer și alții afirmă specificitatea
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
multe științe, explicațiile inductive statistice sunt importante. O altă orientare, apărută și ca o reacție împotriva pozitivismului la sfârșitul secolului al XIX-lea, este orientarea hermeneutică, cunoscută și sub numele de idealism. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestei orientări sunt filosofii germani Droysen, Dilthey, Max Weber, Windelband și Rickert, italianul Croce și englezul Collingwood. Acești gânditori, ca de altfel și alții ce au împărtășit ideile orientării, resping monismul metodologic al pozitivismului și refuză să ia în considerație modelul oferit de științele
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de ce nu, acel lucru, de multe ori mărunt, insignifiant, poate schimba soarta întregii omeniri. Un pas greșit, un gest prost înțeles, o vorbă scăpată, un minut mai târziu sau mai devreme, o ușă trântită, o privire... Dar eu nu sunt filosof și nu fac dezbateri de nici un fel. Eu constat, simt... La fel ca atunci, în seara aceea înnorată și umedă, în care stăteam pe bordura unui trotuar pustiu. S-a așezat pur și simplu lângă mine, cu gestul firesc cu
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
357 din 23 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ce ne-a lăsat Socrate? Mulți au auzit de Socrate, nimeni nu l-a citit, pentru că omul nu a scris un rând. El trăiește prin moștenirea lui Platon, a unei pleiade de filosofi și gânditori străluciți până în zilele noastre. În timp ce unii ar trebui să-i ia exemplul, mai cu seamă cei fără har, inflația de literatură filosofică și filosofardă este un fenomen adeseori nedorit. Dacă ne uităm la anii în care a trăit
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
că nu știu nimic” este una dintre frazele sale celebre, care nu se doresc a ironiza rațiunea, ci a fi lucid până la capăt. Adevărul este intangibil, noi doar îl căutăm. Maieutica, care înseamnă arta moșitului, a devenit în practica de filosof a lui Socrate o metodă, ca fiu al unei moașe , el a preluat termenul cu un sens mai larg. A fost condamnat la moarte pentru modul său de gândire liber, independent de rigorile efemere ale Cetății, deși tot el a
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
de gândire liber, independent de rigorile efemere ale Cetății, deși tot el a spus că „legile sunt părinții noștri”. De aceea nici nu a evadat din închisoare, deși mulți ucenici erau gata să-l ajute. Unii istorici au vulgarizat comportamentul filosofului, sugerând că era homosexual. Nici o legătură, anticii nu aveau rețineri în această privință, cum nici azi nu se mai condamnă această înclinație, în țările avansate. Este o chestiune personală, intimă, cât timp nu aduce un prejudiciu societății. Religia condamnă acest
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
îl consideră un viciu, este , deci o interpretare. Anticii cunoșteau și halucinogenele, dar nu exista mafia de astăzi. Socrate era esențial mente bun, el afirma că orice om încearcă să facă un bine, paradoxal, chiar și criminalii au, după spusele filosofului, intenția de face bine, conform unor iluzii proprii. Încercăm să-l înțelegem, dar justiția trebuie , oricum, să-și facă datoria. „ Răul vine din faptul că omul se înșeală în privința binelui”. Este o definiție care nu poate fi respinsă. Să ne
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
gândim la dictatorii secolului XX, de la cei mai mari la cei mai mititei, toți, fără excepție au vorbit despre „binele poporului”, doar că ei nu cunoșteau adevăratul bine sau îl ignorau. „ Recunoașterea binelui adevărat este un act moral”, au comentat filosofii de după Socrate. Platon a dus această afirmație în domeniul eticii. ”Cunoaște-te pe tine însuți” ar trebui să fie o lege morală pentru oricare om. Dar noi nu o aplicăm nici azi, poate doar în anumite situații limită ajungem la
CE NE-A LĂSAT SOCRATE? de BORIS MEHR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351033_a_352362]
-
tulburătoare, intitulată ,,RĂDĂCINI, a distinsei poete teleormănene Floarea Cărbune, lucrare de maturitate a amintirilor și respectului față de ,,rădăcinile” sale - locurile natale cu oamenii, obiceiurile și tradițiile de veacuri pe aceste meleaguri unde s-au născut clasicii: Zaharia Stancu,Marin Preda, filosoful Constantin Noica și alți oameni de cultură. Omul care, din anumite motive, părăsește locurile natale, simte cu timpul cum dorul de ,,acasă” îl bântuie mereu în aceste locuri străine unde l-a împins destinul. Și astăzi, toți cei plecați în
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
familia lui să trăiască într-o țară de mâna întăi;dar Președintele nu și nu:Țara a fost ,este și va fi de mâna a doua! Dio, totuși, nu disperă.A învățat de mic că disperarea-i bună numai pentru filosofi.Pentru UNII filosofi! -Și totuși, domnilor, eu cred că lumea are noroc că există și România! AȘA VISAT-A DIO! Dio trăiește într-o țară de mâna a doua.Asta numai dacă-i dă mâna! Dacă nu , poate pleca în
DEŞERTUL DE CATIFEA (28) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345727_a_347056]
-
trăiască într-o țară de mâna întăi;dar Președintele nu și nu:Țara a fost ,este și va fi de mâna a doua! Dio, totuși, nu disperă.A învățat de mic că disperarea-i bună numai pentru filosofi.Pentru UNII filosofi! -Și totuși, domnilor, eu cred că lumea are noroc că există și România! AȘA VISAT-A DIO! Dio trăiește într-o țară de mâna a doua.Asta numai dacă-i dă mâna! Dacă nu , poate pleca în alta, cu amândouă
DEŞERTUL DE CATIFEA (28) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345727_a_347056]
-
obișnuia Andrei să-i spună când acesta uita să se mai oprească. De multe ori recunoștea și el că exagerează uneori cu vorba, dar dădea vina pe "necesitatea omului de exprimare" făcând o adevărată "pledoarie filosofică" aducând argumente din marii filosofi și nu numai, începând mai tot timpul cu: "Vorbirea este proprie omului. Numai omul este capabil nu numai de a comunica cu ceilalți, ci, mai mult, de a opera schimburi cu el, de a întreba și răspunde...", iar ca și
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
tineri, în special când ne referim la corpul fizic. Întotdeauna există două planuri (putem să le numim chiar și condiții) care determină prelungirea tinereții fizice a individului. Primul plan este cel spiritual. Se știe încă din antichitate, chiar de la primii filosofi, faptul că un om evoluat spiritual va avea parte de o viață sănătoasă, armonioasă și de numeroase împliniri sufletești, fapt ce va conduce automat și la deținerea unui corp mai tânăr pentru o perioada mai mare de timp. Cel de-
SECRETUL TINEREŢII de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352197_a_353526]
-
Parc-ar fi un neam de cioară. Precizez mai apăsat Că măgaru-i diplomat. A obținut diplomă de licență La Arte, la fără frecvență. Să nu vi se pară lucru de șagă Și să știe lumea-ntreagă Că măgarul e artist Filosof și manierist! Acum nimeni nu se-ntreabă Chiar de-și spun unii în barbă Cum de astă dobitoacă A putut să facă Artă!? Eu vă spun ce-am auzit De la unu’ pricopsit, Că a mers la profi cu sacu’ Ș-
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
se organizează an de an în preajma Paștelui. Dacă parcurgi pe jos zona din apropierea Academiei Americane din Larnaca, este imposibil să nu-ți atragă atenția bustul lui Zenon, monument amplasat în intersecția din apropierea universității americane - un monument ce-l reprezintă pe filosoful antic, de origine cipriot, născut la Kition -, care a studiat la Atena unde a și fondat celebra școală stoică a filosofiei. Regret că timpul nu ne-a mai permis să ajungem la Ayia Phaneromeni, cam la jumătatea distanței dintre Salt
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
și în poeziile "Gri", "Palid", "Spre toamnă", însingurarea se exprimă prin tehnica simbolistă a repetiției, precum la Macedonski în "Cântecul ploaiei"și Minulescu în "Romanță fără muzică", unde găsim efectul de jovialitate hedonică. Diogenes Laertios în "Despre viețile și doctrinele filosofilor"ajunge la concluzia că fericirea constă în a avea cât mai frecvente plăceri, " Scopul... este plăcerea particulară, în timp ce fericirea este suma totală a tuturor plăcerilor particulare în care sunt cuprinse atât plăcerile trecute cât și cele viitoare. Plăcerea particulară o
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
ale eticii augustiniene. Morala se psihologizează, iar psihologismul religiei este întemeiat de „Origen al Apusului”. Toma d'Aquino întrerupe monopolul agustinianismului , dar și acest corifeu al scolasticilor nu face altceva decât să aducă în dialog pe teologul Apusului (Augustin) cu filosoful Răsăritului (Aristotel). Caracterul raționalist și intelectualizarea conștiinței morale la Toma d'Aquino O temă importantă la Toma d'Aquino este autoritatea conștiinței. În interiorul rațiunii practice există o cunoaștere a legii naturale - pe cate Toma o definește ca fiind „împărtășirea legii
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
trăiește și făptuiește în interiorul circumstanțelor sociale și e chemat să se preocupe de ansamblul temelor ce-i preocupă pe semenii lui. Acest filozof nu rămâne la simple fixări teoretice și nici nu e partizanul vreunei ideologii ambiante. Este gânditorul sau filosoful practicului, ostenitorul pentru adevăr, persoana care făptuiește printr-o bună dispoziție și caută să împlinească toate acele valori veșnice ce conduc la Dumnezeu . În studiul de față, vom încerca pe temeiul elogiului Sfântului Grigore Teologul să cercetăm și să prelucrăm
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
printr-o bună dispoziție și caută să împlinească toate acele valori veșnice ce conduc la Dumnezeu . În studiul de față, vom încerca pe temeiul elogiului Sfântului Grigore Teologul să cercetăm și să prelucrăm părțile tainice ale gândirii și a vieții filosofului creștin și să arătăm cum acestea pot să fie propuneri ale educației. Prologic, notăm că termenul „filosof” aici se leagă în principal cu modul rațional la făptuirii practice, luminat de adevărurile hristocentrice și de perspectivele ecclesiologice. Astfel, filosoful se interpretează
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
studiul de față, vom încerca pe temeiul elogiului Sfântului Grigore Teologul să cercetăm și să prelucrăm părțile tainice ale gândirii și a vieții filosofului creștin și să arătăm cum acestea pot să fie propuneri ale educației. Prologic, notăm că termenul „filosof” aici se leagă în principal cu modul rațional la făptuirii practice, luminat de adevărurile hristocentrice și de perspectivele ecclesiologice. Astfel, filosoful se interpretează pin prisma creștină, ca prototip al educației adevărate. 1. Dorințe firești și atitudini de cercetare ale celui
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]