9,041 matches
-
și sexualitate, și lumea de apoi medieval, plăcere în acord cu natura, aritmetica plăcerilor, și asceză, binele suveran, carnală, călăuza virtuților, căutată, celestă, creștină, a lui Dumnezeu, și durere, și edificarea sinelui, eternă, evitarea durerii, evitarea neplăcerii, de a exista, finalitatea existenței, ierarhie, infinită, și libertate, în lumea de dincolo, și mântuire, un mijloc, moderată, și nebunie, și neplăcere, origine naturală, și religie, un scop, a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură, ISTORIOGRAFIE dominantă, subalternă, știrbită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002). Alte două perspective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea socială sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social (vezi capital social și capital uman). Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale. Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993) ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe care aceștia le valorizează. Privitor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se recurge la influența tradițiunilor sau la violență, ci la consimțământul celor păgubiți (Rădulescu-Motru, 1904, p. III). Opera de raționalizare a producției, a schimbului de mărfuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bine definit este plasat cât mai aproape de cunoașterea profundă. Așezarea proiectului pe acest continuum nu este o scalare, ci este un element de ilustrare. Elaborarea progresivă a proiectelor susține definirea produselor proiectului ceea ce contribuie la definirea scopului proiectului. Scopul este finalitatea proiectului (definită în termeni de produse și servicii). Diferența între fixarea prematură a scopului și elaborarea progresivă constă în faptul că prima procedură este generatoare de tensiune. Scopul complex, riguros formulat, rezultă din elaborarea progresivă și se bazează pe cunoașterea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la fiecare pas. Centrarea se face pe fiecare segment individual. După parcurgerea în totalitatea unui palier, se trece la palierul următor, respectând cu strictețe fiecare pas al acestuia. Film: - (de la) producția de film; - dezvoltarea sistemelor; - (până la) dezvoltarea prototipurilor. Nesiguranță asupra finalității. Odată de apar unele idei, se știe „drumul” spre final. Bine înțeles Bine dezvoltate. Deoarece managementul proiectului și metodologia acestuia sunt bine știute, nu trebuie cheltuit prea mult timp cu definiții și cu planificări. Este binevenită concentrarea pe produsul final
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
presau pe închiderea de întreprinderi cu pierderi și echilibru fiscal. Ideologia r. cuprinde, în sens larg, luările de poziție, intervențiile și analizele comentatorilor politici și economici, jurnaliștilor, editorialiștilor, analiștilor și ale altor formatori de opinie din mass-media, ce au ca finalitate producerea unei concepții colective. R. devine astfel și un produs social, prin „verdicte” de genul „r. blocată”, „r. amânată”, „adevărata r.” etc. În spațiul public, consacrarea temei „r.” a venit după alegerile din 1996, până la acea dată vorbindu-se mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
organizare a serviciilor, încurajându-se astfel concesionarea serviciilor către sectorul privat și cel nonguvernamental. Consecințele majore ale acestui set de măsuri au fost restrângerea rolului și deprofesionalizarea sectorului public. De asemenea, campaniile de advocacy sau de informare pot avea ca finalitate și modificarea percepției comunității cu privire la standardele minime de calitate ale serviciilor oferite de instituțiile publice. Progresul tehnologic. În instituțiile publice, adoptarea noilor tehnologii determină modificări nu doar în sfera procedurilor de lucru, ci poate fi influențată sensibil chiar și structura
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
factori: pe de o parte, cei favorabili schimbării (îmbunătățirea condițiilor de muncă, progresul tehnologic etc.) și, pe de altă parte, cei care generează rezistență (cultură organizațională incompatibilă cu implicațiile schimbării, riscul pierderii unor poziții sau a prestigiului, slabă încredere în finalitatea procesului de schimbare sau în inițiatorii acesteia sau lipsa competențelor). Modelul schimbării planificate propune metode de reduce a factorilor care inhibă schimbarea și metode de creștere a celor favorabili. Odată atins noul stadiu dorit al dezvoltării organizaționale, încheierea procesului presupune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt creșterea mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și creșterea rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea - mai mult teoretică - a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca principali
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dezvoltare economică și socială ale țărilor sunt, de asemenea, o realitate, dar și o permanență de secole. Înaintarea pe calea progresului este un proces care se desfășoară în cadențe diferite de la o țară la alta, dar care este, incontestabil, o finalitate așteptată a politicilor guvernamentale, indiferent de suportul ideologic pe care sunt construite. Măsura în care se îndeplinește acest deziderat depinde de numeroși factori, a căror analiză constituie încă un subiect de mare interes, dezbătut pe larg atât în mediul academic
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
accesa, selecta, folosi detaliile necesare raportului dorit țară-globalizare conform principiilor stabilite prin strategia națională sau conforme interesului național. Gestionarea procesului de globalizare la nivel național reprezintă o provocare managerială, având în vedere vulnerabilitatea statelor-națiune față de acest proces. Pentru asigurarea unei finalități pozitive, pentru diminuarea acestor vulnerabilități ar trebui acordată o atenție sporită unor aspecte cum sunt informațiile insuficiente, inerția percepțiilor, competiția și inegalitățile care se manifestă la diferite niveluri. Forțele cu caracter transnațional sunt în bună măsură anonime, greu de identificat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ale vieții economice, politice, sociale, culturale, având drept implicare faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, impunând, la rândul lor, o soluționare mai curând globală decât «națională»”.<footnote Bari, I., Globalizarea economiei, Editura Economică, București, 2005. footnote> Ca finalitate economică, globalizarea economică se așteaptă să ducă la obținerea unui volum mai mare de bunuri și servicii, dar cu consumuri mai reduse ale resurselor naturale, dând astfel dimensiunea unui PIB crescător. În timp, procesul de globalizare a economiei și-a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dedicată în ultimii 20 de ani agriculturii urbane (cu tradiție și pe teritoriul României) care, în afara caracterului de hobby (prilej de contact om-natură, încadrarea în ritmurile naturii, prilej de socializare, antidot la stres, petrecerea timpului liber etc.), are și o finalitate economică.<footnote Brown, L., Planul B 4.0. Mobilizare generală pentru salvarea civilizației, Editura Expert, București, 2011, pp. 9, 160, 217-237. footnote> În anul 2005, FAO a raportat că fermele urbane și periurbane aprovizionează cu hrană aproximativ 700 de milioane
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și să intervină în ajutorul unor țări pentru ca acestea să-și poată gestiona mai bine problemele financiare și să aibă un rol activ în ameliorarea sărăciei. În definiția globalizării, sensul de bază ce privea partea economică a acesteia avea ca finalitate integrarea economiilor lumii prin intermediul schimburilor și fluxurilor financiare. În această exprimare pot fi sesizate două semnificații diferite: globalizarea financiară se referă la legăturile globale care se creează prin intermediul fluxurilor financiare internaționale, iar integrarea financiară privește legăturile unor țări ca acțiune
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asociațiilor profesionale și se realizează dintr-o perspectivă interdepartamentală. Din necunoaștere, adeseori supervizarea este confundată cu efectele negative ale controlului organizațional propus de factorii de decizie asupra personalului angajat. În realitate, o asemenea înțelegere poate conduce la o denaturare a finalității procesului de supervizare, care poate stârni, în practica profesiei, suspiciuni printre angajați. În fapt, supervizarea apare ca un proces necesar, relațional, de tip feedback între specialiști. Supervizarea are rol de stimulator pentru comunicarea eficientă/dialogul permanent dintre asistentul social și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
invită statele membre ale Uniunii Europene să-și elaboreze propriile strategii și programe de acțiune, adaptate specificului național, urmând modelul instituțiilor europene, dar, în același timp, să pună în practică Planul Uniunii Europene de acțiune antidrog. Acest plan are ca finalitate combaterea eficientă a traficului și a consumului ilicit de droguri. Strategiile de politică socială în acest sector sunt dezvoltate pe trei coordonate: programe de prevenție a consumului de drog; programe punitive și de interzicere prin lege a producerii, traficului și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de așteptări comune pe care o au cei doi actori sociali înainte de inițierea actului propriu-zis de comunicare, în legătură cu ulterioara interacțiune dintre ei. În cadrul acestui contract, se activează anumite percepții și așteptări. Astfel, la modul general, un contract de comunicare cuprinde: finalități specifice, identități și roluri de comunicare adoptate/atribuite, precum și un ritual de abordare (Charaudeau, apud Lochard, Boyer, 1998, p. 15). Report of the Special Rapporteur on Disability of the Commission for Social Development on monitoring of the implementation of the
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alături de celălalt”. Învățarea organizațională poate fi considerată o sarcină la fel de importantă ca producerea și oferta de bunuri și servicii, contribuind la îmbunătățirea performanțelor și eficienței sistemului. Investiția în învățare - prin intermediul training-urilor, proiectelor pilot sau sarcinilor de dezvoltare - având ca finalitate asimilarea de cunoștințe și formarea de deprinderi, care să permită accesul tuturor angajaților și nu doar a anumitor grupuri, evidențiază preocuparea organizației de „a oferi fiecăruia oportunitatea descoperirii și valorizării personale, dar și recunoașterea și aprecierea celorlalți”. Oferta de programe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este cel al identificării nevoilor de învățare și formare. 6. 4. Elaborarea programului de pregătire Proiectarea unui program presupune un plan detaliat a ceea ce se va face, de ce se va face și cum se va face, astfel încât să fie atinse finalitățile propuse, implicând o diversitate de deprinderi și abilități. Showers, Joyce și Bennett (1997, apud. Paloș,2003) oferă un model de design etapizat pe opt trepte, ce poate fi aplicat în diferite situații de pregătire, fie că se desfășoară „față-în-față”, interactiv
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și abilități. Showers, Joyce și Bennett (1997, apud. Paloș,2003) oferă un model de design etapizat pe opt trepte, ce poate fi aplicat în diferite situații de pregătire, fie că se desfășoară „față-în-față”, interactiv, la distanță sau on-line. 1. Precizarea finalității și a populației țintă, adică ce-și propune programul să realizeze la nivelul unui anumit grup. Uneori acest rezultat este „oferit” de organizația care solicită o activitate de formare profesională, alteori însă trebuie identificate și prioritizate nevoile înainte de a determina
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu scopul de a îmbunătăți transmiterea de informații prin canalele de comunicare și reglare prin feedback. Dacă în sensul tradițional (modele mecaniciste, newtoniene) procesele se desfășoară după schema cauză-efect (cauza fiind situată temporal înainte de efect), cibernetica introduce conceptul de teleonomie (finalitate) care presupune că un sistem (organism) se orientează spre o stare viitoare (neexistentă în prezent) prin reglarea cu ajutorul feedback-ului. Deși inițial cibernetica a avut o aplicabilitate strict militară (sisteme de urmărire antiaeriană) ea s-a dezvoltat și în sistemele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu poate fi despărțită de un orizont cultural cuprinzător. Între viață și cultură, respectiv între aspectul practic al existenței și exemplaritatea ei absolută, nu poate fi decât o permanentă osmoză. Producția de bunuri materiale trebuie să fie comandată de o finalitate umană, care se traduce efectiv prin calitate și adecvare la necesitățile și gusturile omenești; cultura, la rândul ei, nu are decât de câștigat din praxis, pentru a se confrunta cu finalitatea ei umană. Cultura nu poate fi decât umanistă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de bunuri materiale trebuie să fie comandată de o finalitate umană, care se traduce efectiv prin calitate și adecvare la necesitățile și gusturile omenești; cultura, la rândul ei, nu are decât de câștigat din praxis, pentru a se confrunta cu finalitatea ei umană. Cultura nu poate fi decât umanistă, iar umanismul nu e de conceput fără literatură. CE E MONUMENTAL? Nu puțini cred că civilizația înseamnă anti-natură, dar asta e o grosolană eroare, plină de cele mai funeste consecințe. Civilizația nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu reprezentarea efectelor unor acte de notariat în diferite variante. În orice caz, nu-mi pare de conceput un mare artist, un mare scriitor, fără simț practic. Și nici vreun mare filozof; cu atât mai puțin un mare conducător. Căci finalitatea filozofiei e totdeauna practică. Toate speculațiile asupra cunoașterii, asupra esenței și existenței, toată gnoseologia, metafizica și logica nu sunt decât fundamentarea moralei, adică a înțelepciunii, adică a conduitei practice. Nici o filozofie adevărată nu a avut vreodată alt scop decât unul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lumii pe Venus din Milo. Aceste opere au subzistat, dar nu se poate afirma, decât în măsura în care orice se poate spune, că ele nu au existat tot timpul ca opere, adică lucrări ale unui autor. Opera, într-adevăr, semnifică, are ca finalitate comunicarea. Cazul imaginat de Mateiu Caragiale, al lui Pașadia care scrie o operă genială, dar a luat toate măsurile să fie distrusă înainte de a fi cunoscută de cineva, e fără îndoială o aberație. Dar e vorba totuși de o operă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]