660,692 matches
-
sau a unei părți din costurile suplimentare induse de prezența unor copii. Această regulă este valabilă atât pentru transferurile cu bază familială sau pentru transferurile în materie de locuință sau de solidaritate, cât și pentru transferurile care tranzitează prin baremele fiscale. Mai multe metode sunt disponibile pentru a măsura costul întreținerii copilului. Metoda cea mai răspândită constă în compararea transferurilor primite pentru n copii cu transferurile primite pentru (n-1) copii. Putem astfel măsura pentru orice venit inițial al familiei masa
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
monoparentale, pe de altă parte, beneficiază de ajutoare mai vizibile decât familiile formate din doi părinți cu unul sau doi copii. Pentru a neutraliza efectul venitului de efectul număr de copii, trebuie să poată fi izolată partea prestărilor și avantajelor fiscale care provin din faptul că veniturile acestor categorii de gospodării sunt inferioare mediilor părții prestațiilor și avantajelor fiscale ce provin din numărul de copii. Acest demers se înrudește cu cel care constă în izolarea în cadrul microeconomiei a efectelor de substituire
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sau doi copii. Pentru a neutraliza efectul venitului de efectul număr de copii, trebuie să poată fi izolată partea prestărilor și avantajelor fiscale care provin din faptul că veniturile acestor categorii de gospodării sunt inferioare mediilor părții prestațiilor și avantajelor fiscale ce provin din numărul de copii. Acest demers se înrudește cu cel care constă în izolarea în cadrul microeconomiei a efectelor de substituire de efectele venit. Dacă judecăm în termeni de cost al întreținerii copilului, mai trebuie să definim un cadru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tinerilor la locuri de muncă stabile. De la o prestație familială la alta, condițiile de întrerupere datorate vârstei beneficiarilor variază. Alocațiile familiale sunt oprite la vârsta de 20 de ani, complementul familial și alocația pentru locuit la 21 de ani. Apartenența fiscală la căminul părintesc, care are avantajul de a influența coeficientul familial, încetează fie la 21 de ani, fie la 25 de ani dacă tânărul urmează studii. Însă aceste opriri de plăți nu înseamnă că ajutoarele încetează, ele își schimbă numai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
numai natura și pe cei ce beneficiază de ele. Acum tânărul adult va deveni eligibil pentru alocația de locuință în locul părinților săi, studentul devine destinatarul bursei de studii, iar plata unei pensii alimentare a părinților pentru copilul lor permite integrarea fiscală a ceea ce coeficientul familial nu mai permite, din moment ce o legătură financiară între tânăr și părinți continuă să existe în ciuda declarațiilor de impozitare distincte. Această ieșire progresivă din dispozitivele de ajutorare nu este omogenă de la o familie la alta. Ea depinde
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o mai mică măsură, a mâinii de lucru. Întărind concurența, ea face din costul de producție unitar un element esențial al competitivității firmelor. Creșterea cotizațiilor patronilor apasă asupra costului muncii, iar factorul capital este mai sensibil la diferențialul de răspundere fiscală. Pe lângă asta, Uniunea economică și monetară impune o politică de ortodoxie bugetară autorităților naționale care trebuie de acum înainte să stăpânească cheltuielile publice. Or, ceea ce crește cel mai rapid sunt cheltuielile sociale și, printre ele, cheltuielile cu pensiile. Deschiderea economiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în medie odată cu primul copil, o scădere suplimentară de 10% cu al doilea și de 5 la 10% pe copil începând cu al treilea. Ar trebui redus coeficientul conjugal al impozitării de la 2 la 1,7 pentru a afecta resursele fiscale familiilor numeroase și pentru a revedea calculul CSG2. Proporțional în prezent, acest impozit nu ține seama de capacitatea contributivă a familiilor. Pentru calculul sumei, ar trebui introdus un coeficient care-ar putea fi de 0,5 pe copil cu o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lipsa plafonului pentru coeficientul familial cu începere de la al treilea copil și repunerea în onoare a cartei "familiei numeroase" ar păstra nivelul de trai al familiilor. Raportul are în vedere și o elasticitate pozitivă a fertiliității în ceea ce privește politicile de incitare fiscale, ceea ce nu este confirmat de toate studiile (Landais, 2003). Un "domeniu vertical" corectează inegalitățile dintre familii. Politica de redistribuire a veniturilor ar trebui să țină seama mai mult de mărimea lor. Reforma CSG, ridicarea tranșei inferioare a impozitului pe venit
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru cei care-și prelungesc activitatea). În Țările de Jos (pensionare prin capitalizare), creditul pentru impozit crește cu vârsta pentru a face mai atractivă rămânerea în activitate. Ieșirea la pensie este progresivă. Cumulul serviciu-pensie este avantajos din punct de vedere fiscal. În Suedia, unde doi din trei vârstnici de la 55 la 64 de ani sunt încă în activitate, vârsta legală de pensionare nu mai există, dar ajustarea în acte se face la 65 de ani (orice ieșire înainte de 65 de ani
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dotarea ei, pentru a se servi de o mașină, întreținerea lenjeriei etc. O analiză extrem de precisă exprimă veniturile în funcție de vârsta persoanelor, veniturile fiind definite cu sau fără completare de resurse sociale, de transferuri interfamiliale, cu sau fără amputare din partea sistemelor fiscale în vigoare (Herpin și Déchaux, 2004). Acești autori calculează pe rând indicii care induc deosebirile (coeficient al venitului mediu al menajurilor dintr-o clasă de vârstă pe venitul total mediu) care arată cum diferențele de venit între clasele de vârstă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
venit primar mediu mai mic de 62% decât media veniturilor primare. Acest indice trece la 0,44% dacă se adaugă resursele sociale, urcă la 0,51 dacă se adaugă și transferurile familiale, în fine ajunge la 0,55 integrând efectele fiscale, atât impozite pe venit cât și impozite locale. Evident, tranșele de vârstă la indicii de nepotrivire cei mai ridicați în privința veniturilor primare (1,28 pentru cei de 45 la 54 de ani, de exemplu) își văd indicii respectivi reduși sub
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cei mai ridicați în privința veniturilor primare (1,28 pentru cei de 45 la 54 de ani, de exemplu) își văd indicii respectivi reduși sub efectul veniturilor de redistribuire ale statului. Trebuie să subliniem faptul că politicile publice (resurse sociale și fiscale) au ca efect reducerea inegalităților între generații nu din cauza vârstei persoanelor, ci din cauza faptului că veniturile primare sunt mai mari pentru tranșele de vârstă ale persoanelor active decât pentru celelalte. Aceste ameliorări relative ale poziției uneia sau altei tranșe de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
modurile de viață evolutive (creșterea fenomenului monoparental, prelungirea duratei școlarității, dezvoltarea activității femeilor...) și tinde să integreze aceste realități noi în ajutoarele sale directe (alocațiile familiale) sau indirecte (locuință, transporturi, creșe și alte modalități de supraveghere a copiilor, modularea baremelor fiscale în funcție de mărimea familiilor...). În Franța, politica familială este foarte diversificată și în general este admis că ea are un impact mai mult pozitiv asupra menținerii unei fertilități relativ accentuate. Alte două provocări caută răspunsuri urgente și au dat deja loc
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2. MAJNONI D'INTIGNANO B., "Commentaire", in AGLIETTA M., BLANCHET D. și HERAN F., Démographie et économie, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2002. OCDE, Les Migrations: aspects démographiques, Paris, Ed. de l'OCDE, 1991. OCDE, Fiscal Implications of Ageing, Projections of Age-related Spending, Economics Department, Working Paper, nr.305, 1999, http://www.olis.oecd.org/ PIERRARD O., SHADMAN F. și SNEES-SENS H., "Effets des préretraites sur l'emploi", Revue française d'économie, vol. XVIII, nr.3
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
12, iunie 1998. VALLIN J. și MESLE F., "Vivre au-delà de 100 ans", Populations et sociétés, nr. 365, februarie 2001. Capitolul VIII AUERBACH A.-J., GOKHALE J. și KOTLIKOFF L., "Generational Accouting: A New Approach to Understanding the Effects of Fiscal Policy on Saving", Scandinavian Journal of Economics, vol. 94, nr. 2, iunie 1992. AUERBACH A.-J., GOKHALE J. și KOTLIKOFF L., "Generational Accouting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy", Journal of Economic Perspectives, vol. 8, nr. 1, iarna 1994
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
L., "Generational Accouting: A New Approach to Understanding the Effects of Fiscal Policy on Saving", Scandinavian Journal of Economics, vol. 94, nr. 2, iunie 1992. AUERBACH A.-J., GOKHALE J. și KOTLIKOFF L., "Generational Accouting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy", Journal of Economic Perspectives, vol. 8, nr. 1, iarna 1994. BECKER G. și MURPHY K., "The Family and the State", Journal of Law and Economics, vol. 31, nr. 1, aprilie 1988. BODIER M., "Les effets d'âge et de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
237, 271, 276, 279 Bătrânețe, 92-97, 216-223, 240-241 C Capacitate de angajare, 107-108, 205 Capital uman, 87-88, 90, 134-137, 139-140, 147, 197-198, 243, 280 Capitalizare, 92, 128, 191, 203, 206, 208, 211-213, 250 Căutarea unui loc de muncă, 100-106 Cheltuieli fiscale, 164 Ciclu de viață, 92, 129-131, 231, 245, 251, 281 Clasă de vârstă, 93-94, 115, 229, 268, 271 Coeficient familial, 162-163, 172-173, 195, 198 Competitivitate, 90, 191 Contabilitatea generațiilor, 268-269, 282 Concediu parental, 105, 118, 178, 183 Consum, 90, 127
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
108 Economisire, 86, 90, 92, 127-130, 147, 212, 214, 245-255, 282 Echilibru demografic, 10, 19 Echitae orizontală, 163, 168-174, 195 Echitate între generații, 92, 95-96, 275 Echitate verticală, 162, 195 Evenimente demografice, 11 F Factori conjuncturali, 31-36 Familialism, 186 Familie fiscală, 163 Familii monoparentale, 117, 151, 155,-156, 165-166, 169, 177, 196, 277 Familii numeroase, 122, 151, 155, 165-166, 169, 182, 195-198, Familii, 152, 155 Fertilitate, 8, 10, 12, 15-17, 19, 21-28, 31-35, 42, 43-47, 49, 52, 58, 61-62, 67, 75-77
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cînepă, nu puteai să te apuci de o Îndeletnicire ca asta. Producția de țigări În România Mare era monopol de stat și numai Regiei Tutunului aveai voie să-i vinzi foile. Vechiul Regat trimisese În părțile CÎmpiei Sătmarului un agent fiscal, pe unul, Trușcă. Oamenii Îi spuneau „finanț“. Venea de percepea toate taxele. Cultivatorul de tutun nu avea dreptul să păstreze foi decît pentru pipa lui. Dar codrenii, cu satele 2lor pierdute În pădurile Silvaniei, ori moroșenii de prin munți unde
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o să fie vreo problemă, să veniți să-mi spuneți!... În zilele următoare Stelian se ocupă mai întâi de arhivă, deși asta nu intra în atribuțiile lui. El făcu ordine printre dosarele de pe rafturi, separând arhiva notarială de cea contabilă și fiscală și întocmind, într-un registru, o evidență a documentelor existente, pe ani și pe domenii de activitate. De-abia după aceea începu să se ocupe de contabilitatea cooperativei de consum a comunei, despre care vicepreședintele Girolteanu îi dăduse asigurări că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
percepere a uiumului 14 la sută din cantitatea măcinată sau contravaloarea în bani a procentului cuvenit. Și-a pus la loc potrivit, după grindă și după obicei, toate documentele ce atestau funcționarea legală a făbricuței sale de făinuri, iar chitanțele fiscale le-a rânduit, după ani, în tr-un caiet separat, conform unor vechi cerințe împărătești. Și moara meșterului-faur măcina non-stop, și apă avea destulă, și morărița Manoloaia era tânără și frumoasă, și era oacheșă și zâmbăreață, sprâncenată și harnică, și făina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
primul meu tablou, pe o sumă frumușică, unui excentric din Dubai, mi-am zis că, dacă declar aceste venituri în România, nu voi rămâne, după impozitare, decât cu bani pentru pânză și vopsele. Am preferat să aleg Insulele Cayman, ca paradis fiscal, și pentru că mă ajută să trăiesc dincolo de marele zgomot al lumii. Am, în acest univers opulent, pe insula Little Cayman, locuită de nicio sută de persoane, cea mai pitică înjghebare de habitat, un fel de căsuță evadată din Frații Grimm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Cayman... E drept că amintitul excentric din Dubai s-a arătat mai apoi dispus să-mi cumpere mai multe pânze. Chiar mi-a și propus să mă mut mai aproape de el, pentru că și Dubai a devenit, între timp, un paradis fiscal. Evident că ideea m-a atras, motiv pentru care l-am și întrebat: "Cât de aproape și pentru câte nopți?" Insul, despre care se zice că ar avea și ceva sânge albastru de șeic, s-a prins că i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu, un pui de șeic, șeicior, cum îi zic eu. Este vorba despre același personaj despre care-ți spuneam, cam în treacăt, că mi-a cerut să mă mut mai aproape de el, prin Dubai, pentru că și acolo este un paradis fiscal. Da, este același ins pe care l-am întrebat cât de aproape să mă mut de el și pentru câte nopți, replică la care am crezut că nu va avea răspuns. În Little Cayman m-a căutat șeiciorul și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de alimentație; • servicii de asistență pentru îngrijirea locuinței; • servicii pentru prestarea de activități menajere la domiciliu (pregătirea hranei, curățenie, spălat etc.). 2. Asistență pentru familiile numeroase: • asistență comunitară, asistență realizată de vecinătăți; • reglementări privind regimul de muncă al mamelor; • facilități fiscale. 3. Asistența familiilor cu copii școlari: • transport școlar gratuit sau la prețuri scăzute; • colonii de vacanță (îndeosebi pentru copii provenind din familiile cu venituri modeste); • cantine școlare și școli cu orar prelungit (îndeosebi pentru țările din Europa Centrală și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]