5,879 matches
-
grâul. Pentru cititorii mai tineri, cei care au pierdut contactul cu manifestările autentice din timpul sărbătorilor de iarnă, ilustrăm aspectul cu două fragmente din texte ale unor plugușoare din zona noastră; primul a fost publicat într-un volum cu texte folclorice culese din Moldova de Jos, iar al doilea este inedit, auzit și înregistrat de noi, de la locuitorul Neculai Miron din satul Umbrărești. Fragmentul din textul tipărit se referă la cultura grâului după cum urmează: Am arat, am semănat, grâu mărunt de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ogorul face totul foarte trist Pâinea pământului îmi provoacă crampe Și totul e crampă de crampă Ce mai poate să existe Oamenii sunt Și eu sunt Crampele Eului contra pâinii pământului. (respiră greu) FEMEIA (intră cu rochia de duminică stil folcloric, fiul cu costumul de biserică în mână): Creierul tău zboară Ziua morții tale s-a dat la fund Tu ești tatăl Ești tatăl unui Nimic Puroiul țâșnește din ochii tăi Gălbenușul e putrezit Nevoia a obosit (strânși unul în altul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să nu fie alături și dincolo de moarte. Regina primei zile este fascinată de bogăția aforistică folclorică, își începe frecvent povestirile cu câte un proverb, uneori ține chiar o mică prelegere despre soartă, destin și om (în ziua a șasea). Deși evlavioasă, nu pregetă să atace sistemul clerical corupt (călugărul care profită de vanitatea unei femei inculte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
De Defectu Oraculorum, 416 d-e, consideră că luna este de fapt un corp amestecat și o imagine daimonică. La această alegere a lunii ca loc de ședere al daimonilor a contribuit, de asemenea, o foarte bogată și veche tradiție folclorică ce cuprindea credința În existența pe lună a unor locuitori cu mult mai puternici decât oamenii. Câteodată, Plutarh lasă impresia că s-ar face el Însuși ecoul credințelor populare, dar fără a și le asuma neapărat; este ceea ce face atunci când
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
satele comunei, ci numai în satele Tarnița și Satu Nou. Despre acest obicei se spune că ar fi fost adus în satele învecinate din acele sate specializate în creșterea oilor: Tarnița, Lunca, Slobozia. Avem de a face cu o interferență folclorică microzonală între satele de mocani și cele de „cojani” (lucrători de pământ). Umblatul cu sorcova În prima zi a Anului Nou, grupuri de copii poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț pe jurul care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
servit ca izvor de inspirație pentru cei ce-și cântau dorul și jalea. Alexandru Aruxandei și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să nu fie alături și dincolo de moarte. Regina primei zile este fascinată de bogăția aforistică folclorică, își începe frecvent povestirile cu câte un proverb, uneori ține chiar o mică prelegere despre soartă, destin și om (în ziua a șasea). Deși evlavioasă, nu pregetă să atace sistemul clerical corupt (călugărul care profită de vanitatea unei femei inculte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
formulările sunt standard și nu trădează prin mai nimic personalitatea autorului. Limbajul de messenger este unul funcțional, dar cu un grad ridicat de schematizare, încât un neprevenit va fi la început în dificultate de a înțelege. Acest limbaj se creează „folcloric” și are un caracter național, deși împrumutul lingvistic e la mare preț, pornind de la varianta engleză. Discuția prin mesaje „messenger” sau pe bara de discuții (chat bar) are drept caracteristici lapidaritatea abolut necesară (în timpul ăsta activitatea dominantă e alta, uneori
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pentru mai multe publicații - o dată sau pe rând. Conducătorii de publicații la Bârlad nu ezitau să se manifeste ca întemeietori de altele la Dorohoi, Fălticeni, la Tecuci sau chiar la București, interesul lor nefiind altul decât răspândirea valorilor cultural‐ artistice, folclorice și muzicale ale locului... Deci s‐a făcut politică, dar și cultură,știință, stimul al creației locale și naționale. Cu alte cuvinte, s‐a putut! Cea de a doua circumstanță se leagă de apariția în 1979 a unei lucrări importante
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
țărani, ajutându-i în ridicarea lor culturală și în dezvoltarea economică a gospodăriilor lor. În cinstea lui, grupul de intelectuali din Băsești și împrejurimi au creat Societatea culturală „Iuliu A. Zanne". Societatea își propunea să adune și să publice material folcloric local și să dea „spre frământarea minții diferite 70 probleme, ghicitori și șarade " pentru care dezlegătorilor li se acordau premii în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „ informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistei au fost: Tudor Pamfile, Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, Luca Mrejeru, Rădulescu - Codin. Ei și alți colaboratori au reușit ca în cei 12 ani de apariție a revistei să facă din „Ion Creangă” - după numele humuleșteanului - o adevărată școală folclorică, în ea putând fi citite poveș ti și legende, datini și credințe, dar și cunoștințe de botanică, medicină populară (vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la Botanica populară, trimițându‐i și „O Listă de 352 insecte ce am cules” pentru studiul folcloric „ Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor”. Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Despre Tudor Pamfile, apreciat ca a „doua figură” a etnografiei românești, după S.Fl.M, el i‐ a dedicat profesorului un volum despre sărbători la români, trimițându‐i nu numai cărțile sale publicate ci și un important volum de material folcloric și etnografic din Țara de Jos ‐ găzduite în cele circa 11.800 de pagini ale Botanicii poporane române, aflate la Suceava și rămase în manuscris. * Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă populară, apare de la august 1908, condusă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
artă populară", coordonată de părintele etnografiei românești Tudor Pamfile. Revista a apărut timp de 13 ani, fiind apreciată de marile personalități ale culturii noastre, între care însuși Nicolae Iorga, care o considera ca fiind cea mai valoroasă culegere de creații folclorice din toate ținuturile locuite de români. Prestigioasa revistă a avut un număr record de colaboratori, între ei numărându-se Nicolae Iorga, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Petru Caraman, Vasile Bogrea. Cheltuielile de tipărire erau acoperite, situație extrem de rară în istoria publicisticii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu imaginație.” Revista face parte din seria „acelorași apărute „1907” a lui Vlahuță, a lui Cerna și a lui Caragiale” (Ziarul Zorile din 5 410 februarie 1908 nr.9). * Răzeșul, revistă culturală lunară, dar și cu serioase preocupări istorice și folclorice, o publicație a Moldovei de mijloc, scoasă de povestitorul Virgil Caraivan, având colaborator apropiat pe At. Mândru. A ființat în perioada 1926 - 1927. La rubrica „Însemnări” „Răzeșul” îl prezintă „p e distinsul și învățatul profesor de drept internațional de la Universitatea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În dreapta șoselei se găsește, la o bună distanță, 413 un alt sat, ascuns într-un pâlc de salcâmi, satul Șuletea, comuna natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: „Răzeșul” Virgil Damaschin din „Victor Ion Popa, ‐ Take Ianke și Cadâr, trei figuri reale în Bârladul de altădată” (Bârladul - odinioară și astăzi) * Iată‐ l pe Virgil Caraivan văzut de pr. Dumitru Dumbr avă, consătean al scriitorului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sunt "ocupate" de vârstnici. E o ruptură evidentă între generații, cea jună lipsește cu desăvârșire, inclusiv din biblioteci (numeroase și nefrecventate). Discotecile, nu prea sunt deloc de cultură și educație. Ca pretutindeni în lume, "cultura" se nivelează, creația artistică și folclorică dispare datorită televiziunilor. Homo videns e o realitate pregnantă dar perdantă intelectual și artistic, a acestui timp. Cât se realizează din cultura personală e de tip video sau din viața școlară, puțin din biblioteci. Populaț ia tânără nu participă nici
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
intervievați, care m-au clasat pe primul loc, prin votul acordat", a precizat profesorul. (Adevărul de Vaslui, 29.01.2007, AN 16, nr. 1741 (2941)) Jurnaliștii vasluieni, premiați de Uniunea Ziariștilor Profesioniști Printre melodiile de muzică populară oferite de ansamblul folcloric "Rapsodia Vasluiului" și prestaț ia corului " Gheorghe Cucu", la Casa de Cultură "Constantin Tănase" Vaslui, s-au acordat numeroase premii, în cadrul celei de-a doua ediții a galei Ziariștilor vasluieni. Nu au lipsit de la manifestare și politicienii de frunte ai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
religioase, Arte literare, Arte muzicale, Arte ludice, Arte plastice și Arte culinare, la care se adaugă proiecț ii de 177 filme documentare. Participă județele Cluj, Dâmbovița și Vaslui; din Serbia, FORMAȚIA DE DANSURI TRADIȚIONALE de pe Valea Timocului, din Republica Moldova, ansamblurile folclorice LOZIOARA și ȘEZ|TOAREA din Crâuleni, ceea ce conferă dreptul de festival internațional. La Sibiu, cam pompos devenit CAPITAL| CULTURAL| EUROPEAN| și unde eu am văzut cea mai păduchioasă gară din lume, aici unde excursioniștii sunt mai mulți decât localnicii la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
TICU UNGUREANU, VASILICA și VASILE CATELEA, ANETA AILINC|I, VERA COTOV|ț și alți creatori populari (printre care SOȚII BULAI din Miclești). RODICA BULBOAC| și două ajutoare, din Laza, care ne-au hrănit bine-bine cu ce-au gătit... alții. Spectacolele folclorice în aer liber și demonstrațiile practice ale meșteșugarilor (la monumentele din muzeu) cu unele particularizări, ETNO-TEHNO PARC, ar fi cele menite să atragă excursioniștii și vizitatorii parcului de 100 de hectare într-un decor aparte. De altfel, Parcul Copou din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și... vasluian! Acest Muzeu al civilizației populare tradiționale „Astra", cu o prezență zilnică de minim 500 de persoane (peste 260 angajați proprii) a cuprins expoziții cu vânzare începând de la arte culinare (împreună cu cele literare, muzicale, ludice și plastice) și spectacole folclorice pe scena dintr-o margine a lacului. Și-a dat și o măsură a ceea ce se mai poate face pentru salvarea unor piese, meserii, producții de patrimoniu. Câteva scurte concluzii: -Sibiul e în Europa (noi nu) care urmărește „afacerea" (adică
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
oameni, majoritatea vizitatori, asta ar însemna că arta își mai are loc în preocupările oamenilor (chiar dacă solistul vocal e acompaniat de fanfară, care e, până la urmă particularitatea lui Bregovici). Tot așa, și cei vreo mie de spectatori de la un spectacol folcloric înseamnă... o bucată de suflet. Acolo s-au rezolvat probleme interetnice. Pe metrul pătrat din piață ori țigan, ori neamț, ori român receptau activ mesajul de pe scenă. Desigur toată lumea își păzea buzunarele sau borseta de hoți. Dar fiecare își căuta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
forma, în baza lor, o opinie despre noi. Dar, pentru a cunoaște astăzi cu adevărat starea de lucruri din Republica Moldova: nivel de viață și civilizație, mentalități, mersul reformelor etc., e necesar, e obligatoriu, aș spune, să vizităm și alte zone folclorice ale provinciei noastre. De pildă: să mergem spre sud, trecând prin Comrat, să urcăm înspre nord, poposind la Bălți, și, dacă mai avem destule forțe și curaj, să vizităm și Tiraspolul. E tocmai traseul pe care întâmplări ale vieții m-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
agitatori plătiți. Lui Ion Druță, un fel de părinte spiritual al tuturor celor care au condus Basarabia în acești ani (Mircea Ivanovici Snegur - „pe care ni l-a trimis chiar Dumnezeu”; Andrei Nicolaevici Sangheli - ctitor de biserici și de monumente folclorice, cum ar fi compoziția „Badea Mior”; Petru Chirilovici Lucinschi - „iluminist” - o lumină care ar proveni de la rugul în care se aruncau, prin ’68, unele „tipărituri dușmănoase”) i s-au alăturat succesiv și alte voci ale „oamenilor de cultură și artă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]