6,212 matches
-
consultare amplă asupra implicațiilor și soluțiilor de preluare a cerințelor acquis-ului comunitar în domeniul energiei, cu participarea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reprezentanților partidelor politice, a sindicatelor și patronatelor, în cadrul Comisiei pentru Dialog Social a MIE, precum și cu reprezentanții ONG, Forumurilor de Energie organizate cu investitorii / băncile române și străine, reuniunile APER, reuniuni vizând implementarea acquis-ului la nivel local, ș.a. Externe În perioada 2001-2003, au avut loc consultări cu Comisia Europeană: 24 septembrie 2001, (București); 9 septembrie 2002, (Bruxelles); 4 iulie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
comunitare pentru tineret, Legea educației fizice și sportului, nr. 69/2000, conținea elemente de armonizare cu Rezoluța Consiliului și a miniștrilor tineretului, din 17 decembrie 1999. Ministerul Tineretului și Sportului urma orientările europene în domeniul sportului și participa anual la Forumul Sportiv European, care se derula sub patronajul Comisiei Europene. Principalele aspecte evidențiate în rapoartele de țară ale Comisiei Europene (2002-2004) Raportul de țară 2002 Comisia Europeană considera că, în intervalul 1997-2002, România a continuat reforma sistemului educațional, în ciuda faptului că
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
biodiversitatea și au fost prezentate postere și afișe reprezentative pentru tipurile de habitate naturale și specii de flora și faună sălbatică. În decembrie 2003, a fost prezentat Catalogul Ariilor Naturale Protejate (ediție bilingvă), iar în martie 2004 s-a înființat Forumul NATURA 2000, constituit din organizații guvernamentale și ONG-uri naționale (acest forum beneficiază de sprijin tehnic și financiar din partea WWF internațional) cu scopul de a colabora în identificarea și desemnarea viitoarelor situri de importanță comunitară. Prevenirea și controlul integrat al
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
habitate naturale și specii de flora și faună sălbatică. În decembrie 2003, a fost prezentat Catalogul Ariilor Naturale Protejate (ediție bilingvă), iar în martie 2004 s-a înființat Forumul NATURA 2000, constituit din organizații guvernamentale și ONG-uri naționale (acest forum beneficiază de sprijin tehnic și financiar din partea WWF internațional) cu scopul de a colabora în identificarea și desemnarea viitoarelor situri de importanță comunitară. Prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) Legislativ: * OMAAP nr. 566/2003, pentru aprobarea Documentului de referință
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
securitate comună a Uniunii, să adopte sancțiuni legislative și economice și pentru a definitiva dezvoltarea structurilor administrative. În special, România trebuia să se asigure că politica sa națională este în conformitate cu pozițiile comune ale UE și să susțină aceste poziții în forumurile internaționale. Raportul de țară 2003 Așa cum se remarca și în Raportul din 2002, oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe din România au abilitatea de a implementa cu succes prevederile referitoare la PESC. Ministerul Afacerilor Externe avea un Corespondent European, dar nu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și telecomunicații, educație și tineret, formare profesională, cultură, protecția mediului, sănătate publică, transporturi. Comitologie = termen ce desemnează obligativitatea Comisiei de a fi asistată în procesul său de elaborare a propunerilor legislative de anumite comitete. Aceste comitete reprezintă grupuri de lucru (forumuri) formate din reprezentanți ai Statelor Membre și ai Comisiei. Pe baza deciziei Consiului din 1987, reformulată în 1999, s-au constituit trei tipuri de comitete: consultative, de gestiune și de reglementare. Comitologia dă posibilitatea PE să urmărească punerea în aplicare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
mărturie despre această evaluare critică, departe de orice celebrare lingușitoare a operei lui Stéphane Lupasco. Fapt la fel de remarcabil, tinerii filosofi și oameni de știință îl redescoperă pe Lupasco, fenomen pe care l-am putut constata, cu o anume mirare, datorită forumurilor de discuții de pe Internet. Dar între-barea mea este următoarea. Lupasco e redescoperit de cei care, în urma scandalului Sokal, văd iraționalul peste tot și mai ales în domeniul interpretării științei moderne. Astfel, Lupasco este în mod ciudat propulsat în avanscenă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu poate fi obligat la corectitudine, iar dacă cineva este obligat, atunci nu mai poate fi vorba de corectitudine"163. Prin urmare, Christian Thomasius a formulat primul o importantă distincție între cele două domenii: morala se referă la forul intern (forum internum), în timp ce dreptul privește și ordonează numai forului extern (forum externum). Această separare are drept consecință faptul că morala nu poate fi supusă coerciției, pe când dreptul este coercitibil. Distincția lui Thomasius a fost preluată de numeroși autori, inclusiv de Kant
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obligat, atunci nu mai poate fi vorba de corectitudine"163. Prin urmare, Christian Thomasius a formulat primul o importantă distincție între cele două domenii: morala se referă la forul intern (forum internum), în timp ce dreptul privește și ordonează numai forului extern (forum externum). Această separare are drept consecință faptul că morala nu poate fi supusă coerciției, pe când dreptul este coercitibil. Distincția lui Thomasius a fost preluată de numeroși autori, inclusiv de Kant. Teoria lui Thomasius are numeroase minusuri, dar cea mai importantă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
exact cât de „mare” este această fațetă a culturii: ea există, ne invadează, ne „infestează”. Din punct de vedere expresiv, cybercultura este mai apropiată de interesele tinerilor, prezentându-se sub formă de jocuri, videoclipuri, producții cinematografice, conexiuni de tot felul - forumuri de discuții, chat-uri, discuții În timp real etc. Pot fi identificate și suporturi aparent tradiționale, dar care sunt acaparate de noile tehnologii digitale (păpuși care vorbesc, roboței cu fel de fel de performanțe „intelectuale” etc.). Este evident că registrul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
faptul că lucrurile cunosc o atare evoluție, avem deja multiple probe: „dublarea” așezămintelor mănăstirești sau bisericești cu „Înfățișările” lor digitale (pagini Web), multiplicarea unor ipostaze jurnalistice În variante online, apariția unei cyber-culturi de factură religioasă, structurarea unor rețele virtuale sau forumuri de discuție pe probleme religioase, interconexiunile dintre credincioși prin facilitățile poștei electronice. Credința se poate consolida sau poate „Învia” dacă este stimulată și prin pârghii pe care saecolum-ul le decantează la un moment dat. Implicarea preotului-paroh În problemele curente ale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
La MAE, în mandatul elaborat pentru delegația română de la Helsinki pentru reuniunea pregătitoare, se preciza că aceasta va exprima acordul ca deciziile să fie adoptate prin consens, punct de vedere deja agreat de ambasadorii acreditați la Helsinki, întruniți într-un forum informal. Delegația română a prezentat în avans, unui număr de delegații, documentul care prevedea: consensul (în fapt un veto); principiul rotației a fost pus, la inițiativa României, la temelia unui proces care avea să se dovedească îndelungat și esențial. La
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și regulamentul provizoriu al Adunării Parlamentare Euro-Latino-americane (EUROLAT). 1983 acord de cooperare cu Pactul Andin; 1984 inițierea dialogului de la San Jose cu țările Americii Centrale; 1985 se semnează acordul de cooperare cu statele Americii Centrale; 1986 ia ființă Grupul de la Rio, principal forum de dezbatere a problemelor Americii Latine; 1990 se adoptă "Declarația de la Roma", ce inițiază Dialogul cu statele Grupului de la Rio; 1990 al IV-lea Acord de la Lome (ACP-CEE), la care aderă Haiti și Republica Dominicană; 1991 Tratatul de la Asuncion, de creare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Brazilia, statele CARICOM, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Guyana, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Salvador, Uruguay și Venezuela. Grupul și-a stabilit, ca obiective, consolidarea democrației, dezvoltarea cooperării politice și economice, susținerea proceselor de integrare. Grupul de la Rio constituie forumul cel mai amplu de dialog cu UE, activ și polivalent, având loc, până în prezent, o multitudine de reuniuni la nivel înalt, ministerial sau de experți. La Santo Domingo, în perioada 19-20 aprilie 2007, a avut loc ultima reuniune UE Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
neproliferare. Ceea ce presupunea, desigur, o atitudine în egală măsură echilibrată și constructivă, pusă sub semnul exigenței și creativității. Cadrul instituțional de desfășurare a acestei activități îl reprezenta, în continuare, Comitetul celor 18 state pentru dezarmare. Delegației române participante la lucrările forumului de negocieri îi revenea o misiune de maximă responsabilitate. La nivelul conducerii delegației intervine, în martie 1967, o schimbare. Autorului acestei prezentări i se atribuie gradul diplomatic de Ambasador, el fiind acreditat în calitate de Reprezentant permanent al României pe lângă Oficiul Națiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
exprimaseră o multitudine de idei, dintre care unele se bănuia că sunt cel puțin oficioase. Ne așteptam, pe baza studierii acestor sugestii publice, dar mai ales a informărilor misiunilor noastre diplomatice, la dezbateri furtunoase în definirea ordinei de zi a forumului european. 4. În consultările noastre, la nivel de experți din ministerele de externe, ne-am stabilit în mandate să marcăm interesul părții române pentru problemele de procedură, tratându-le oarecum separat. La consultările cu MAE bulgar, spre exemplu, am mers
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
atunci când există disponibilitatea fiecărei părți implicate de a judeca "sine ira et studio" și acele probleme sau aspecte care nu îi sunt pe plac sau chiar afectează interesele sale. Dezbaterile consacrate normelor de procedură au ocupat peste o săptămână în forumul de la Helsinki. Delegația română desfășura o intensă activitate de relații în afara reuniunilor pentru explicarea importanței politice a fiecărei formulări din proiectul nostru, înregistrat C.S.C.E/H.C./1 In același timp, fiecare diplomat, în funcție de solicitări, se întâlnea cu ziariștii, interesați să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prevederii referitoare la scoaterea reuniunii din limitele dialogului bloc-bloc începuseră să fie mai bine înțelese și erau un bun câștigat pentru un conținut echilibrat și de perspectivă al documentului ce urma să fie supus atenției guvernelor statelor reprezentate la acest forum. În a treia săptămână a lucrărilor, urma să definim agenda Conferinței, etapele ei, data și locul întrunirii acesteia. Delegația română a prezentat două proiecte cu propuneri privind cele trei etape ale conferinței, reuniunea miniștrilor de externe, lucrările comisiilor de experți
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
demnitate a poporului său, în munca de relații cu autoritățile țării în care este acreditat, cu diplomații altor țări. Cum aș fi putut eu, de exemplu, să-mi susțin intervențiile din Adunarea generală a ONU și alte instituții internaționale, la forumurile organizate de UNIDO, unde am avut contracte de consultație, în multiplele negocieri de tratate, comunicate și alte documente, în discuțiile cu administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Arthur Brown, la care am fost însoțit de diplomatul român Ion C.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al diplomației în soluționarea problemelor care apar în viața internațională. Am studiat fenomenul acesta, tot mai vital, al lumii moderne, mi-am format o gândire proprie pe care am aplicat-o în diverse oportunități din activitatea mea diplomatică. În diverse forumuri internaționale mi-am susținut gândirea mea diplomatică și am promovat crearea și funcționarea de mecanisme care să dea tuturor țărilor folosirea oportunităților în prevenirea dificultăților globalizării. Voi prezenta succint în acest capitol gândirea mea asupra globalizării vieții internaționale și efectele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
guvernării globale. Sunt necesare principii de performanță convenite global, pentru: preocupări umane, prin asigurarea respectării standardelor de muncă și drepturile umane; eficiența economică, prin asigurarea comerțului liber și piețelor competitive; durabilitatea mediului, prin evitarea degradării și poluarii. Ideea constituirii unui forum global care să aducă societățile transnaționale în dezbateri deschise cu alte părți ale comunității globale uniuni, organizații neguvernamentale, guverne este pozitivă. La fel, propunerea de a se elabora un cod global de conduită pentru corporațiile transnaționale. 5. Protejarea securității umane
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
negocieri internaționale între țările trimițătoare și țările primitoare de forță de muncă pentru a se ajunge la reglementări internaționale care să prevină exploatarea muncitorilor imigranți și încălcarea drepturilor omului. Pentru protecția diversității culturale trebuie elaborată o strategie globală adecvată. Un forum internațional ar fi bine să fie convenit pentru găsirea de mecanisme și mijloace de combatere a violenței și a actelor ilegale ca reziduuri ale globalizării. 6. Construirea unei arhitecturi globale noi pentru secolul al XXI-lea. Noile provocări ale globalizării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
limbi moderne a Universității Politehnica din București. Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1984, cu o teză despre publicațiile conduse de G. Călinescu. A colaborat cu studii, articole, cronici și recenzii la „Revista de istorie și teorie literară”, „Forum”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Caiete critice”, „Luceafărul”, fiind preocupat îndeosebi să comunice informații noi și texte inedite sau mai puțin cunoscute despre G. Călinescu, Tudor Arghezi, C. Noica și să recenzeze cărțile unor critici și istorici literari de prestigiu. Volumul
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
și licee, prin campanii sociale de informare, prin stimularea constituirii unor asociații ale părinților pentru a răspunde provocărilor violenței TV etc.) devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizuale. Bibliografie Antim, Corneliu. (2004). „O mână întinsă societății civile”, Forum Audiovizual, 1, 34-35. Antim, Corneliu. (2004). „Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asociații ale părinților pentru a răspunde provocărilor violenței TV etc.) devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizuale. Bibliografie Antim, Corneliu. (2004). „O mână întinsă societății civile”, Forum Audiovizual, 1, 34-35. Antim, Corneliu. (2004). „Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan, Ioan, Dâmboeanu, Cristina, Georgescu, Georgiana. (2003). „Adolescenții și televiziunea. Tipologii ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]