3,538 matches
-
povestea de dragoste cu Scarlat. Scoasă fără acest descântec din fântână, legată printr-un alt descântec de dragoste, de chipul salvatorului ei, Scarlat, ființa ei albă și diafană, din altă lume ajunge să-l nefericească pe cel care o iubește. Frumoasa din Lapte, sufletul altei lumi, a cărei ordine Scarlat a tulburat-o, provoacă suferințe tuturor care vin în atingere cu iubitul ei. Sfatul inorogului de a alege între uciderea frumoasei fantome și asumarea ei ca parte din destinul propriu, îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
provoacă suferințe tuturor care vin în atingere cu iubitul ei. Sfatul inorogului de a alege între uciderea frumoasei fantome și asumarea ei ca parte din destinul propriu, îl determină pe Scarlat să încerce să-și schimbe destinul. Inorogul transformă ființa frumoasei nepământene în milioane de fulgi albi, deveniți apoi scântei și fulgere care îl rănesc pe cel vinovat de a fi scos făptura nelumească din universul ei și de a fi încercat să o ucidă. Vina lui Scarlat se datorează faptului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care îl rănesc pe cel vinovat de a fi scos făptura nelumească din universul ei și de a fi încercat să o ucidă. Vina lui Scarlat se datorează faptului că a nu rostit descântecul ființei la scoaterea din fântână a frumoasei, și că a nesocotit sfatul Zânei Rujalina de a învăța să citească pentru a putea rosti acest descântec din "cartea vrăjitorilor". Zâna Rujalina care intuise natura lui Scarlat, una măcinată de "dorințe mari" ("El vrea să fie stăpân peste destinele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
uciderea ființei de abur, va fi unul comun: S-a însurat și a făcut copii mulți, pe care nu i-a învățat niciodată drumul spre fântânile de sânge", uitând de cartea magică și de pana zânei Rujalina. Trimiterea la basmul Frumoasei din Lapte aduce înainte similitudini în ce privește povestea de dragoste cu o ființă nepământeană, moartea violentă (în roman, moartea "adevăratei fete a Moruzeștilor"); Frumoasa din Lapte este Arghira (personaj care apare și în Pe strada Mântuleasa, ca avatar al Marinei), al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
drumul spre fântânile de sânge", uitând de cartea magică și de pana zânei Rujalina. Trimiterea la basmul Frumoasei din Lapte aduce înainte similitudini în ce privește povestea de dragoste cu o ființă nepământeană, moartea violentă (în roman, moartea "adevăratei fete a Moruzeștilor"); Frumoasa din Lapte este Arghira (personaj care apare și în Pe strada Mântuleasa, ca avatar al Marinei), al cărei corespondent peste timp este Dorina.) O lectură a numelui epifanic al Dorinei o oferă Lăcrămioara Berechet: "Dor+in+a, unde in ar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și atunci, în orice caz, e prea târziu. Și despre asemenea întâlniri e bine să nu mai vorbim..." 625.) În termenii lui Ion Neagoș, imaginea logodnicei străine, din altă lume, continuă cu aceea a logodnicei moarte. Așa este cazul Arghirei, frumoasa din lapte, "de mult moartă", Mia, sora lui Ionel, înecată la Snagov, "logodnica moartă" a lui Ștefan; logodnicul Agripinei este "un om care a murit de mult" etc. "Logodnica e, în același timp, Străina, cum o numește Generăleasa, nu numai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
onomasticii literare", în Studii de onomastică, IV, Cluj Napoca, 1990. Protopopescu, Al., "Mircea Eliade- interiorul fantastic", în Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Ruști, Doina, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte românești, vol. I, II, Editura Univers Enciclopedic, București
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii: Sarvatina, Mărgălina (Magdalena) și Rujalina. (T. Pamfile, op. cit., p. 19.) 177 Lăcrămioara Berechet, op. cit., pp. 197-199. 178 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 142, 158. 179
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Acest joc de oglinzi între cei doi practicanți ai flirtului este și mai complex decât apare la prima vedere. Căci el ricoșează, se răsfrânge, reverberează și în privirea unui al treilea. Posedând o artă desăvârșită a ostentației și a discreției, frumoasa mondenă și cavalerul său se etalează atunci când par a se ascunde. Pretind că se prefac pentru a fi spionați și mai atent. Se așează ceva mai departe, rămânând totuși acolo unde pot fi zăriți. Stabilesc între ei și ceilalți invitați
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui fatale Soldatul, dintr-o dată, cu mâna lui slăbită O prinse și, smucind-o, pe pleoapa-i ostenită C-un horcăit cumplit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
doresc să se bucure de o intimitate și mai mare, cei doi parteneri de flirt părăsesc scena publică și se retrag în sfera privată. "Scenariul, ca și dialogul, observă Marcelle Ségal în memoriile sale, sunt mereu aceleași". Cavalerul îi propune frumoasei sale să o ducă acasă cu mașina, iar aici începe un joc erotic. Un joc alcătuit din gesturi îndrăznețe și eschivări, din acceptări și refuzuri, și subîntins de un conflict latent. Prudent, bărbatul acționează în etape, căutând să obțină sau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să obțină sau să smulgă încuviințarea partenerei pentru a merge mai departe. Pe drumul de întoarcere "încep tentativele de apropiere". Ca din întâmplare, mâna șoferului atinge ușor coapsa partenerei, întârzie acolo, se aventurează de-a lungul ciorapilor de mătase... "Dacă frumoasa nu se arată prea neîmblânzită", bărbatul poate să tragă mașina pe marginea drumului sau pe o străduță întunecoasă și să devină mai întreprinzător. Asta atunci când nu stă cuminte tot drumul, și întreabă, în fața intrării: "Te însoțesc? Îmi oferi ceva de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apropierea devine mai insistentă". Bărbatul își prinde partenera strâns în brațe, încearcă să o răstoarne pe bancheta mașinii sau pe canapeaua din salon. Vrea s-o sărute, să-și strecoare mâna până la portjartier, pe sub corset... Odată atins acest stadiu, "dacă frumoasa nu cedează, dacă, odată golite cele două pahare, îi arată musafirului ușa [...] nu mai e doar o înțepată, ci o stricată care încearcă să-i inducă pe bărbați în eroare". În caz contrar, tânăra e "o fată tare de treabă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pune în valoare picioarele "bronzate, de culoarea caisei, cu nuanțe de ocru", cu un abdomen de culoarea mierii și niște sâni cu rotunjimi delicioase, pare a fi, scrie Stingo, o "drăcoasă de nimfă". Fiecare părticică a ei o evocă pe frumoasa Lotis, după care tânjea atâta Priap, zeul fecundității cu mădularul imens. Sau, legănată ușor de unde și zefir, pe Venus născută din ape... Culmea fericirii pentru narator, atitudinea lui Leslie pare și ea să aparțină unui alt timp, acelei vârste de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
furase statutul de vedetă, adaugă cu un aer de cunoscătoare că lasă petrecerile-surpriză pe seama "începătoarelor amatoare de senzații". Dacă păstrase tăcerea până atunci, era pentru că ea personal n-avea nevoie să "impresioneze galeria"! Fiind acum ea însăși victima usturătoarei înțepături, frumoasa Théodora, căreia nu-i vine să creadă, încearcă să-i întindă o cursă. Îi cere Sophiei adresa amantului ei, stabilind să se așeze chiar în seara aceea la pândă, împreună cu o altă complice. Însă Sophie cea isteață și ingenioasă prevăzuse
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în ultimul rând Biblioteca Universității „M.Eminescu”. Bijuteriile Orașului au fost și au rămas bisericile și mânăstirile, oază de spiritualitate creștină, unel e, precum Sf. Neculai Domnesc, cu o vechime de peste 500 de ani, dar și cunoscutele mânăstiri de la Golia, Frumoasa , Galata, Cetățuia, Bârnova, Hlincea, bisericile - începând cu Catedrala mitropolitană și continuând cu cele 46 l a număr, dintre care nu putem omite a le pomeni pe cele ale Episcopiei catolice, ale cultului mozaic și armean, continuând cu bisericile (și mănăstirea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
impresia nevoii de o „supapa” de siguranță și aceea ai fost tu, Lăură. Asta-i tot, dar nu am avut niciodată curajul să- ti spun. Lăură zâmbi. - E clar c-ai s-o pățești până la urmă! Era la fel de frumoasă, era foarte vioaie, dar ceva în ea devenise acum mult mai evident și mai constant că altădată: afișa un amestec de insensibilitate și insecuritate. El îi zise: - Ar trebui să te autoevaluezi. Lăură făcu o strâmbătura. Fac asta zilnic, uneori
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
la fel procedase și Giannis când o servise cu aceeași băutură la Salonic. După masă s-au plimbat puțin prin oraș, apoi au urcat iarăși în camera de hotel. -La ce te gandesti? o întreba el zâmbind. -La noaptea asta frumoasă...îi răspunse ea. Abia aștept să te simt penetrându-mă, să-ți simt sărutările fierbinți, să te știu doar al meu... -Putem deja începe, hotărî el grăbit. După un moment de ezitare, Lăură îi zâmbi și făcu un gest de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Bugazului de acela, invizibil, din față, pe care începuse istoria, în vecinătatea unei cetăți ruinate de iubire și de război. Din iubirea de război... preschimbată în război al iubirii. Cu toate acestea, ... îi bănuia deja pe rapsozi că inventaseră povestea frumoasei Elena cuvânt cu cuvânt, ca să dea puțină strălucire la ceea ce nu fusese, cu siguranță, decât o vulgară gâlceavă pentru stăpânirea Helespontului, cheia acestui Pont Euxin care avea să-l facă pe Ovidiu să se tânguie atâta. Iar acest mare șiretlic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în care voluptate și interese de stat se împletesc în pace și onor. S-au întors târziu, pe drum. Inutil să coboare pe plajă, ora misterului anadyomene trecuse de mult. De altminteri, izbutise, credea el, să dezlege partea de inexplicabil. Frumoasa era, fără îndoială, fiica doamnei Segal, infirmiera care dormea la etaj în nopțile când nu era de gardă. Avea cu siguranță niște frumoase plete roșcate, de unde reflexul de foc din ferestre. Iată, deci, o roșcată în minus, nimic mai firesc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de pe aici care are familie și este prin urmare obligată să părăsească din când în când citadela spitalicească. Francamente, doar dacă printr-o minune..." "Să nu excludem minunile, Nicolae", spuse locotenentul care nu-și pierduse speranța s-o găsească pe frumoasa înotătoare, dacă n-o fi părăsit stațiunea golită de turiști. "Dezolat, sunt raționalist și agnostic." Un pescar bărbos, pe care locotenentul îl cunoștea, venea spre ei. "Unde te duci așa, Petea?" întrebă învățătorul. "La gară." "Pentru?" "Să trag o dușcă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se caute prin buzunare, cu furie, dar, tot negăsind mărunțiș, îi dă o bancnotă. "Râzi de mine, boierule? N-am vândut azi nimic!" Fata strecoară o monedă în mâna țigăncușei, care eliberează pe loc trecerea, cu un zâmbet zeflemitor: "Mulțumesc, frumoaso! Gagicul tău o să ți-i dea înapoi însutiți." El nu aude ce spune mica nerușinată, sau se face că nu aude. Ia de braț berețica albastră ca să iasă din îmbulzeală. O voce cu accent unguresc răsună în spatele lor: "Ei, Bejan
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Carol al IX-lea cu prilejul vizitei întreprinse în regiune. Este trimis la Paris într-o misiune de pacificare în urma tulburărilor religioase din provincia Guyenne, apoi intervine în domolirea gravelor neînțelegeri dintre catolici și protestanți. În 1565 se căsătorește cu frumoasa Françoise de Chassaigne și se retrage din viața publică la castelul său din Périgord. Aici își asigură "libertatea, liniștea și răgazurile", dedicându-se studiului și scrisului, aici traduce "Theologia naturalis sive liber creaturarum", cartea vestitului teolog spaniol Sebondus, aici va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ca într-un mozaic policrom și pitoresc. Palatul administrativ (azi al Culturii) pe vechile curți domnești, Muzeul Unirii, hotelul Traian (proiectat de însuși Eiffel), Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară, Liceul Național, Liceul Internat, Palatul Roznovanu, Teatrul Național, Casa Dosoftei, bisericile Bărboi, Frumoasa, Armenească, Talpalari, Banu, Toma Cozma, Sfântul Ierarh Spiridon, Sfântul Apostol Andrei și încă multe altele (în Iașul de azi ar fi peste 120 de mănăstiri și biserici!) configurează ansamblul unui melanj constructiv cu amprentă clasică, neoclasică, neogotică, neoromânească și modernă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]