2,915 matches
-
la sută. Absolut. Da, Miranda. Da, am obținut chiar eu confirmarea și sunt sigură. Te așteaptă cu plăcere. OK. Îți urez un zbor plăcut. Da, am confirmarea. Îl trimit chiar acum prin fax. OK. La revedere. A pus receptorul În furcă și am avut impresia că tremură. — De ce nu pricepe femeia asta? I‑am spus că ora ei la coafor și cosmeticiană e confirmată. Și pe urmă i‑am spus din nou. De ce trebuie să i‑o tot repet de cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pomenit cu Stef lângă mine, cu Planul de Război În domeniul accesoriilor pentru Paris, surescitată de succesul vizionării cu Miranda. Adusese cu ea poșete și curele și bijuterii și ochelari de soare care trebuiau discutate, așa că am pus receptorul În furcă și am Încercat să fiu atentă la instrucțiunile ei. ↔ Gândind logic, un zbor de șapte ore În pantaloni de piele strânși pe corp, sandale deschise cu breteluțe și un blazer peste un top ar fi reprezentat culmea lipsei de confort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de pernă din sute și sute de fire țesute de mână, dar telefonul a sunat exact În clipa În care am Închis ochii. — Ahn‑dre‑ah, vino imediat În camera mea, a lătrat ea după care a trântit receptorul În furcă. — Da, firește, Miranda, mulțumesc că m‑ai rugat așa de amabil. Plăcerea e de partea mea, am zis eu fără a mă adresa cuiva anume. Mi‑am smuls de pe pat trupul obosit de diferența de fus orar și m‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
prea mă simt prea băftoasă În clipa asta, Briget. Sindrofiile astea se desfășoară mereu În engleză. Nu e nevoie să traduci nimic. Poți să scrii discursul, da? Da, da, o să Îl scriu, am mormăit eu și am pus telefonul În furcă. Nici nu am avut timp să iau În considerare faptul că asta era prima mea ocazie să Îi arăt Mirandei că sunt capabilă să fac și ceva mai sofisticat decât să‑i aduc cafeaua. După ce am Închis telefonul și m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fie terminate. Atunci se va repezi la țară, are conacul de la Lespezi al lui Gogu, unde poate sta, și nu va pleca de acolo până nu va fi încheiat vânzarea... ― Ehe, negustoreasă, nu glumă! zise bătrânul Iuga. Vom avea de furcă cu tine! Zâmbea, glumea și nu era deloc mulțumit. Toate încercările lui n-au izbutit să-i smulgă măcar o promisiune precisă. Șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete ca argintul viu. Parcă mai mult obținuse când i-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pământul. Prefectul s-a supărat, firește, și a scos armata. Degeaba, oamenii nu s-au înfricoșat nici de armată, că știau bine că armata n-are voie să tragă, și unde mi-au început să se repeadă în soldați cu furci, cu pietre, de nici n-au nimerit, sărmanii, încotro să fugă!... Ei, apoi vedeți dumneavoastră, cum să se potolească oamenii și cum să fie ascultători, dacă tocmai cârmuirea îi învață la rele? Destul că opoziția își face de cap și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
năpădise curtea lărmăluind. Strigă la întîmplare: ― Da ce, măi băieți, din somn și în izmene mă luarăți? Cei de pe aproape, care-l auziră, izbucniră în râsete, ceilalți însă vociferau mai aprig. Atunci observă bătrânul pensionar că mulți au venit cu furci, cu topoare, cu sape, ca la o bătălie. Colonelul își păstrase din militărie curaj și îndrăzneală în fața primejdiei. Frică i-a fost de o eventuală ridicare a țăranilor numai din pricina fetelor pe care le iubea ca lumina ochilor și-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Leonte, ai să mai vii tu la moara mea! ― De ce nu te-ai agățat de cai, procopsitule, că n-ai și ți-ar prinde bine! strigă Orbișor în batjocură. Ce zici, nea Ichime? În ușa grajdului, alături, stătea Ichim cu furca de fier în mână. Răspunse: ― De căișorii mei nu se atinge nimeni cât oi trăi eu! ― Ia seama c-o să-ți dăm foc și dumitale, nea Ichime, că vezi bine cum mai arde de frumos conacul! mormăi un glas. ― Mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
destul boierii? Porneau răspunsuri de ici-colo, mai sfioase la început, apoi îndrăznețe și răcnite: ― Să vie și armata, că noi tot nu ne lăsăm!... Mai bine murim cu toții, ca să scăpăm de toate!... Nu ni-e frică nouă de armată!... Cu furcile o să-i alungăm, dacă vin asupra noastră!... Nu mai răbdăm, fraților!... Puneți mâna pe topoare!... Femeile țipau mai vârtos ca bărbații. Anghelina lui Nistor Mucenicu, atât de amărâtă și de plângăreață, cu copilașul în brațe, zbiera ca o năucă, cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mare, să iasă în capul satului! porunci Petre, ascuțit și sec, ca la armată. Trebui să explice de mai multe ori că nimeni să nu vie cu mâna goală, ci fiecare să se înarmeze cu ce poate, măcar cu o furcă de fier. ― Apoi de-acuma ce-o vrea Dumnezeu! murmură Petre, închi-nîndu-se. 6 ― Dragă Grigoriță, acuma ne despărțim, zise Baloleanu în clipa când trenul intra în gara Costești. Dacă vrei să asculți sfatul meu, tu oprește-te și așteaptă aici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nevoie, se vor aduce tunurile și se va distruge cuibul de rebeli din temelii. În clipa când cele două plutoane porneau în marș forțat spre Bîrlogu, dinspre Amara sosi patrula de recunoaștere, raportând că țăranii de acolo, înarmați cu coase, furci, topoare, câteva arme de foc, s-au concentrat la marginea satului și au refuzat să permită trupei să-și continue calea, amenințând pe ofițer cu moartea dacă ar încerca să pătrundă în comună. Baloleanu păli. Avea impresia că a căzut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în taină că totuși nu vor reveni. ― Să vie, să vie, că doar pe ei îi așteptăm! răcni Petre Petre cu un glas subțire, atât de schimbat, parcă nici n-ar fi fost al lui. Nicolae Dragoș, alături, strângând o furcă de fier în mână, mormăi cu o ură care-i învinețea vorbele: ― Lasă, că le facem noi de petrecanie, soarele, și dumnezeii, și precista, și... Sudălmile i se încîlciră în cerul gurii până se înecară într-un scrâșnit. Chirilă Păun
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi fost în stare să găsească altceva: "Nea Petrică!... Nea Petrică!..." Strigătele și înjurăturile răbufneau când ici, când colo. Furia țâșnea din ochi și din gâtlejuri ca un abur otrăvit, încingînd sutele de oameni în aceeași ceață invizibilă. Coase, topoare, furci, sape se învîrteau în aer, cercând parcă să sperie și să oprească prin amenințări apropierea primejdiei. Glasuri ascuțite de femei și copii spintecau lărmuirea bărbaților ca împunsături de ace într-o pânză groasă de câlți. În vreme ce țăranii se vânzoleau, coloana
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prefect!... Vedeți, domnule prefect? Calul îl învîrtea într-un cerc, înnebunit de vociferările mulțimii. Trâmbița sfârteca aerul cu o insistență, parcă ar fi răsucit un cuțit într-o rană vie. Buimăciți de glasul de alarmă, grupuri de țărani, cu bețe, furci și coase, ca și când s-ar fi apărat de lupi, se avântau spre frontul trupelor. Maiorul Tănăsescu ridică cravașa. Două comenzi lacome fură subliniate de două zgomote metalice, simple, ritmice. Apoi, la intervale foarte scurte, se auzi foarte ascuțit numai câte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
eunucul-șef și îl întreabă întruna dacă s-a întâmplat ceva. Iritat, eunucul își trimite ajutoarele, băieți adolescenți, să o ia de lângă el. Aceștia o așază pe un scaun. Îi zâmbesc și o roagă insistent să nu le dea de furcă. Camera principală a casei a fost golită pentru chieh-an, o masă special făcută pentru a se așeza pe ea registrul împăratului și sigiliul imperial din piatră. Camerele din stânga și din dreapta au fost și ele golite pentru a fi așternute mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de mâine să treacă fără scandaluri majore. Te iubesc, B. —Și eu te iubesc, Pen. De aici Încolo o să ne meargă mai bine, Îți promit. Mi-e dor de tine și o să vorbim cât de curând. Am pus telefonul În furcă și m-am târât În pat să văd sfârșitul filmului, fericită că pentru mine și Penelope totul se va aranja cumva. 30 —Probă, unu-doi-trei, probă. Mă aude toată lumea? Numărați. Unu... am strigat În cască, așteptând ca toată lumea să verifice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
-te. Fă ceea ce trebuie să faci. Sper doar că ai să mă inviți la cină când localul tău va deveni, inevitabil, cel mai tare din New York. Ținem legătura, da? O să-mi fie dor de tine. Am pus Încet telefonul În furcă și l-am privit fix aproape cinci minute Înainte să Încep să plâng de-adevăratelea. El n-a mai sunat. 32 —Mai spune-mi o dată cum o să mi se Îmbunătățească viața Într-o bună zi, i-am spus Penelopei, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ana, Elena Badea Premierul Victor Viorel Ponta își asumă neconstituțional așa-zisa Lege a restituirii proprietăților, acuză PDL, motiv pentru care îi solicită prim-ministrului să o treacă "prin furcile caudine ale dezbaterii publice", informează un comunicat de presă transmis redacției De Ce News, semnat de către secretarul executiv al partidului, Radu Carp. "La o majoritate parlamentară de 70% asumarea răspunderii este o glumă proastă care de fapt ascunde de ochii presei
PDL îl acuză pe Ponta de culmea ipocriziei și demagogiei politice by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38273_a_39598]
-
este frică de orice sesizare la Curtea Constituțională a României pe neconstituționalitatea acestei legi", mai precizează comunicatul precizat. Prin urmare, premierul Victor Ponta este solicitat "să renunțe la asumarea neconstituțională a acestei așa-zise legi și să o treacă prin furcile caudine ale dezbaterii publice", conchide comunicatul. Citește aici comunicatul integral
PDL îl acuză pe Ponta de culmea ipocriziei și demagogiei politice by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38273_a_39598]
-
secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Europa Centrală. Controlînd toată țara, forțele lui Tito erau libere să-și elimine adversarii politici interni, acțiune care a fost înfăptuită cu o mare cruzime. Cu toate că prin primăvara anului 1945 armatele inamice părăsiseră teritoriul Iugoslaviei, partizanii aveau totuși încă de furcă cu opoziția internă. Ei s-au confruntat la început cu rămășițele detașamentelor de cetnici și cu grupurile care colaboraseră cu Axa, adică cu ustașii, cu membrii Gărzii Casei croate și cu suporterii lui Nedić și ai lui Ljotić. În perioada
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ocupațiile de bază ale locuitorilor regiunii (creșterea oilor), țesătoria luase o mare dezvoltare. În anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare și în sfârșit „piua moldovenească sau cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proporții mai mari, care se plasează în forma de producție a cooperației capitaliste simple. La Iași, în afara școlii de meserii, care avea un atelier unde, la 1860-1862, lucrau 45 de meșteșugari (29 copii și 16 bărbați), care confecționau rarițe, pluguri, furci etc., existau la începutul deceniului VII un atelier de armurărie, un atelier de confecționare a pieselor pentru trăsuri, ș.a. Ca urmare a utilizării într-o măsură mai mare în agricultură a uneltelor de fier și a introducerii mașinilor agricole, cererile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
principală a locuitorilor sau principala îndeletnicire complementară, aproape fiecare gospodărie își satisfăcea prin mijloace proprii nevoile casnice și vestimentare. Locuitorii făceau din lână aba, dimie, șaiag etc., din păr de capră preșuri, saci etc. Uneltele de lucru erau cele tradiționale: furca, fusul, roata, țușuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare etc. O dată pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]