8,881 matches
-
ce se conturase pe chipul Sarei când în culmea furiei i-a înșfăcat aruncându-i în coridor. A sărit din pat ca arsă, deschizând ușa cu cel puțin aceeași furie ca a Crivățului ce mă purtase la ea. Ma impresionat furia din ochii frumoși, căprui, care în momente de liniște erau surâzători și blânzi, iar acum păreau că aruncă scântei și nu-linvidiam pe ce-l ce i-o provocase căci mă dumirisem repede dincotro bătea vântul furiei sale. Aruncă pe spate
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
la ea. Ma impresionat furia din ochii frumoși, căprui, care în momente de liniște erau surâzători și blânzi, iar acum păreau că aruncă scântei și nu-linvidiam pe ce-l ce i-o provocase căci mă dumirisem repede dincotro bătea vântul furiei sale. Aruncă pe spate cu o mișcare nerăbdătoare și repezită cozile-i lungi, împletite, de culoarea aurului vechi ( pentru cei12 ani ai săi era destul de înaltă) și porni ca o furtună dezlănțuită cu nările fremătând. Privind-o, admiram cu mândrie
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
era destul de înaltă) și porni ca o furtună dezlănțuită cu nările fremătând. Privind-o, admiram cu mândrie în ea spiritul familiar. Degaja o senzație de vigoare, vioiciune și eleganță înnăscută în mișcări. Ieși din dormitorul său, în coridor cu acea furie dezlănțuită în priviri, în toiul nopții - să fi fost în jur de 5, nu mai mult. Se scurse iute ca o nălucă prin coridorul întunecos, trecu în viteză prin camera părinților, dădu de perete ușa de la camera fratelui său mai
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
căra fără încetare pe unde reușea, părând într-adevăr un mic demon dezlănțuit. El la rândul său, se apăra încercând să mai amortizeze loviturile cu perna și cu pătura pe post de scut, însă era greu să se opună acelei furii dezlănțuite. Mama și tata se treziseră înspăimântați, crezând că a înnebunit copila. O trăgeau de pe el și încercau să o liniștească, dar ea reușea să le scape ca o zvârlugă și iar sărea pe el, dând ba cu teneșul, ba
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
că fata nu înnebunise, cum crezuseră și era cu mintea la locul ei, slavă Domnului! Deși erau destul de enervați de glumele proaste ale lui Haralamb, care acum treaz de-a binelea, deja începuse să rânjească răutăcios, întărâtând și mai tare furia Sarei. Tata l-a apostrofat cu multă asprime și a luat măsuri. Începând din acea dimineață, i-a dat sarcina de a curăța grajdul vacii, de a face curat în coteț la porci zilnic. Aceste pedepse nu au avut darul
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
orice televizor alb-negru, începu ÎNCĂ O MARE BUFONIADĂ. Discursul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a Partidului Comunist Român. Punct. ************************************************** La sfârșitul uneia din conferințele doctorului Michael Sabom despre T.A.M.- uri (Trăiri în Apropierea Morții), un cardiolog cuprins de furie s-a ridicat în picioare și s-a luat de celebrul Raymond Moody. Respectivul a declarat că era medic de treizeci de ani și că adusese la viață sute de oameni. „De ani de zile mă ocup de reanimare - a
A FI COMUNIST E LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375882_a_377211]
-
2017 Toate Articolele Autorului Merg până la capătul scenei cu mâinile legate de orbul găinilor cheală de perspective Poate așa îmi va luci mintea între oase Mă ascund după cortină Claustrofobia îmi încorsetează simțurile oboseala se culcă pe umeri goliți de furie nici visul nu mai are forță Târăsc timpul într-un săcotei de iluzii îl înec în butoiul cu spaime Doare al naibii ce doare parfumul lăsat în urmă de pedalarea între două puncte Aștept trezirea stimulilor Mă vor ajuta să
CHEALĂ DE PERSPECTIVE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375941_a_377270]
-
răspunse ursul, nu ești în stare de nimic, însă pretenții ai cât zece, iar la critici și jigniri nu te întrece nimeni! Apoi, scârbit de comportamentul ei, îi întoarse spatele, plecând liniștit la treburile lui. Cucoana s-a înroșit de furie că fusese abandonată. Obosit, apăru și vulpoiul de la vânătoare. Soțioara, în loc să-l întâmpine zâmbitoare și să-l ajute, stătea tolănită în pat și dă-i cu văicărelile. Soțul, disperat, sătul de toanele dumneaei, uită de marea dragoste ce îi purtase
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
înduplece soțul să o ierte, dar acesta a fost de neclintit în hotărârea lui. Supărată că și-a pierdut huzurul, se gândea cum să se răzbune. Nici acum nu realiza că era singura vinovată pentru situația ivită, de aceea, toată furia i s-a îndreptat spre bietul urs. Fiind ultimul angajat, credea că el vorbise și îi influențase soțul să o alunge din casă. Umblând fără nicio țintă, iată că îi apare în cale tocmai Moș Martin. Acesta, ignorând-o, își
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
răspunse ursul, nu ești în stare de nimic, însă pretenții ai cât zece, iar la critici și jigniri nu te întrece nimeni! Apoi, scârbit de comportamentul ei, îi întoarse spatele, plecând liniștit la treburile lui. Cucoana s-a înroșit de furie că fusese abandonată. Obosit, apăru și vulpoiul de la vânătoare. Soțioara, în loc să-l întâmpine zâmbitoare și să-l ajute, stătea tolănită în pat și dă-i cu văicărelile. Soțul, disperat, sătul de toanele dumneaei, uită de marea dragoste ce îi purtase
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
înduplece soțul să o ierte, dar acesta a fost de neclintit în hotărârea lui. Supărată că și-a pierdut huzurul, se gândea cum să se răzbune. Nici acum nu realiza că era singura vinovată pentru situația ivită, de aceea, toată furia i s-a îndreptat spre bietul urs. Fiind ultimul angajat, credea că el vorbise și îi influențase soțul să o alunge din casă. Umblând fără nicio țintă, iată că îi apare în cale tocmai Moș Martin. Acesta, ignorând-o, își
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
mulțumit că-i dăduse o lecție acestui nemernic care, în cele din urmă, s-a convins că el este cel mai mare țintaș din lume. - I-o făcuși, nenicule, i-o făcuși! mustăci Norocel. - Taci și așteaptă să-i treacă furia! îi șopti Mărțișor. Mai așteptăm puțin, apoi ne învelim cu pelerina până peste cap și mergem la ușă, încet, încet! - Dar ușa cum o deschidem? - Vedem noi! - Nu crezi că e mai bine să aflăm tot de la nătărău? - Nu întinde
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
opus. Subordonații lui amuțiră, făcând ochii mari la Mărțișor. Căpcăunul de la răscruce începu să râdă în hohote. Căpitanul Foc-Nestins avea ochii vineți și acum vedea ca prin ceață. La lovitură văzuse stele verzi. Dar nu asta-l supăra. Turbă de furie că Mărțișor îl făcuse de râs în fața subordonaților. Și Cap Pătrat ăsta!... - Ce râzi, bă, idiotule, ce râzi? Acu’ îți retez căpățâna! Se ridică în picioare, își tamponă cu batista sângele care-i curgea și se apropie de Mărțișor șuierând
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
-i distrug eu! tuna Uragan de Foc. Începu o hărmălaie de nedescris. Toți aruncau cu flăcări, cu raze ucigătoare, cu jeturi de gaze fierbinți sub privirea furiosului împărat. Căpitanul Zefir îi privea zâmbind amuzat, la ridicolul dans al turbării și furiei. Dar paharul răbdării împăratului se revărsă scârbit de atâta potop de prostie: - Liniște! Nu v-am adunat ca să admir răbufnirile voastre de idioțenie. Nătângii se potoliră și rămaseră uluiți, cu gura căscată. - Vreau să chibzuim, continuă împăratul, să vedem ce
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
din 29 aprilie 2017. Merg până la capătul scenei cu mâinile legate de orbul găinilor cheală de perspective Poate așa îmi va luci mintea între oase Mă ascund după cortină Claustrofobia îmi încorsetează simțurile oboseala se culcă pe umeri goliți de furie nici visul nu mai are forță Târăsc timpul într-un săcotei de iluzii îl înec în butoiul cu spaime Doare al naibii ce doare parfumul lăsat în urmă de pedalarea între două puncte Aștept trezirea stimulilor Mă vor ajuta să
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
educației austere primite de la părinți. Acum un mai aveam nicio reținere: puteam să-i mângâi corpul pe sub rochița ușoară de casă, să-i văd dezgolite picioarele subțiri, catifelate și pulpele ei frumoase, pline de nerv. Mă năpădea un fel de furie că nu pot poseda imediat această făptură, care, din clipa când am cunoscut-o, mi-a schimbat întregul curs al vieții. Ni se părea la amândoi că noaptea întârzia prea mult, că nu mai venea odată momentul să ne scuzăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
aici, îmi rod unghile, deci exist dar el nu te vede e ocupat cu vânătoarea cu paharul lui de vin cu egoism, comoditate, lașitate, indiferență, pe scurt inexistență ai rămas singură să plângi în palmele tale pline de vopsea și furie în jurul tău tot universul priviți de departe suntem cazuri pur statistice plasați într-un grafic colorat al nefericirii globale acest punct albastru ești tu un punct negru la capătul curbei Gaussiene este el între voi cam 30 cm de vid
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
conta că o va arde. Important era să facă inima aia să repornească ... dar NIMIC. Nici de data aceasta. Doamne, unde ești? Anestezistul, chirurgul erau stupefiați, puși la colț, la zid, de directoare - medic internist, care preluase conducerea operațiunii cu furia impotenței dată de situația fără ieșire în care ne aflam. Murea un copil, un copil frumos de doar 19 ani! - Potasiu! Pe lipsă de potasiu! strigă deodată doctorița neurolog. A pierdut potasiu prin peritonită ... trebuie să fi avut dinainte o
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
Acțiunea Fundeni. Urmărindu-i buna dispoziție și garda lăsată complet jos, o întreb: - Cu Operațiunea Fundeni cum facem, doamna doctor? Mi-a aruncat o privire, în care, bucuria din secunda numai ce trecută, părea că se luptă din răsputeri cu furia din clipele de groază ale acelei zile, încercând disperat să nu o reactiveze. Dar, flerul de manager a învins: - Da! N-am uitat. Mâine vorbesc cu Irinel Popescu și fac programări. O privesc zâmbind, blând și întârzii intenționat să îi
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
in taverne ca pe un ritual învață-nc-o dată să ne iubim cordial nu se scrie pe cer cu creionul un vis estompat scrie-l cu urechea tăiată pe strâmtul tău pat iubim între stații cu cerul senin e zgomot și furie mă tem să mai vin ce sete de tine îmi umblă pe străzi anonim beau din pahar iubire cu vin demisec nu coborî așteaptă să plec Referință Bibliografică: Vocație / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1428, Anul IV
VOCAȚIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376608_a_377937]
-
furtunii Și să nu te lași doborât Te ții de firele de ploaie Ca de niște funii ce nu se-ndoaie Primești în obraz biciul tăios Privești neînfricat cerul noros Asculți muzica vântului dezlănțuit Hercule legendarul, e de neclintit Înfrunți furiile vremii Și astfel devii erou Pentru o clipă mută, De nimeni știută Ești mai presus de vrerea urii Incurcată în inima naturii CUVINTELE Nu-s cărămizi, nici structuri de beton Cuvintele-s țesute din fire de mătase Delicate, transparente, colorate
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
un pat matrimonial cu lenjerie din mătase! - Pentru că sunt fiica unui conte renumit și am gusturi alese! - Mi-ar plăcea să mă lăfăiesc în puf și mătăsuri măcar o dată lângă acest trup gingaș și mlădios! - Ursuz! - țipă prințesa plină de furie. Ai întrecut măsura! De azi înainte să dispari din palatul meu! O văpaie țâșni din ochii prințesei. Îngrozit de furia acesteia, bărbatul dispăru prin zidul clădirii. Dar fiind rănit în adâncul duhului său necurat, jură răzbunare. Alungat de la palat, avea
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
să mă lăfăiesc în puf și mătăsuri măcar o dată lângă acest trup gingaș și mlădios! - Ursuz! - țipă prințesa plină de furie. Ai întrecut măsura! De azi înainte să dispari din palatul meu! O văpaie țâșni din ochii prințesei. Îngrozit de furia acesteia, bărbatul dispăru prin zidul clădirii. Dar fiind rănit în adâncul duhului său necurat, jură răzbunare. Alungat de la palat, avea ocazia de-acum să colinde noaptea principatul în lung și-n lat. Se furișă prin cele mai întunecate cotloane trăgând
III. UN VAMPIR UNELTITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376638_a_377967]
-
străine pân`acum răspunsuri la trecuturi cu miez de ghicitoare și chiar comori pierdute de pe al apei drum ! Lin legănat de unde, ajung la feeria din fund adânc de mare, la casa cu trident, unde m-așteaptă zeul ce-și domolise furia și maiestuos răspunse la gândul meu ardent: Faci parte dintre-aceia ce rătăcesc pe țărmuri și știu doar trăinicia ce-i dată de pământ sau aerul pe care noi vi l-am dat în vremuri când doar prinsese-ți viață, dar
MORMÂNT DE APE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376684_a_378013]
-
vederea micuței, acela fusese un gând de o prostie uluitoare, care zburase cât de departe putuse în momentul în care soțul ei îi întorsese spatele ca unui dușman. “Ce rău ți-am făcut eu?”urlă sângele ei, pompându-i cu furie în tâmple. “Nu te poți numi om, artistule!” Tot ca un act al unei piese de prost gust, imaginea lui Theo întorcându-i spatele o bântui necruțătoare până ce constată că pierduse laptele și că nu-și mai putea alăpta copilul
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]