4,454 matches
-
Mândru, M. Lungeanu, P. Partenie, Nichifor Crai nic, D. Iov, V. Alexandru Vlahuță 1858 - 1919 295 Voiculescu, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu... * Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar și în „Neamul românesc” din Iași, cu titlul „La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar și în „Neamul românesc” din Iași, cu titlul „La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a militarismului prusac care n e cotropise țara. Cinstit și demn, Vlahuță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
2), 2003, p. 333-349. De ce femeile sunt mai „fashion” când ovulează? Influența fazei foliculare asupra ținutei Femeile își schimbă modul de a se îmbrăca atunci când se apropie de perioada de ovulație... Ele au tendința de a purta mai mult în fustă decât pantaloni și de a-și descoperi mai mulți centimetri din epidermă... În plus, s-ar părea că se îmbracă în general într-un mod mai „fashion”, mai „trendy” în această perioadă. Este în orice caz ceea ce vor să dovedească
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
femeile în perioada ovulatorie. Din motive evidente! Analizând fotografiile s-a remarcat că în acestea femeile își afișau mai mult picioarele și umerii, îmbrăcându-se în general mai „la modă”. Multe dintre femei purtau blugi în faza luteală și o fustă și o jachetă în faza ovulatorie. În alte cazuri, diferența era mai subtilă, femeile purtau același tip de cămașă în ambele fotografii, dar aceasta era albă în faza luteală, iar în faza foliculară era mai decoltată și mai plăcut colorată
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
din libertate, sunt slabă, obosită, revoltată Împotriva solidei, constructivei credințe umanitariste care presupune un intelect și o voință sănătoase și active. N-am unde să plec - n-am o casă, unde să mă smiorcăi și să țip, nebună grotescă, În fustele mamei -, n-am bărbați și aș vrea mai mult decât oricând să le aud sfaturile aspre, finale, paterne - și nici bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de orice responsabilitate personală
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tip de raportare la realitate, mărește spaima de alteritate, de diferență și relevă tragedia de a nu putea să accepți o lume pentru care nu ai fost pregătit. Frica infantilă, resimțită Întotdeauna ca o absență - a mamei și a protectoarei „fuste materne”, a tatălui (bărbatul puternic, dominator, cu care nu discuți, nu ai dialog, ci i te supui, ascultându-i ordinele), În fine, a Bisericii, care și-a pierdut definitiv austeritatea, fiind „prea liberă” - colorează tabloul realității În nuanțe sumbre. Tonul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
interdicțiile formale, practicile subînțelese și excesul de zel se găsea o cale de mijloc, cu versiuni adaptate școlarilor: "se mergea la biserică [doar] de sărbători, de Paști, în special. Noi, ca și copii, mergeam bineînțeles să facem spectacol, să aprindem fusta nu știu cărei babe cu lumânări cu chestii din astea ne ocupam sau să bem o bere în seara aia [...]. Ni se părea un spectacol totul, noaptea de Înviere [...]163. Fiind un oraș mic, nu prea era supravegheat zelul religios, dacă erai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dreaptă devine atent la tot ce îl înconjoară. Îl impresionează mai ales femeile, ce reprezintă, prin frumusețe și delicatețe, însăși viața pe care el o redobândește: De cealaltă parte, trecură două fete. Le-am însoțit cu privirea. Una purta o fustă portocalie, cealaltă bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult308. Funcția comunicativă, exercitată prin discursul comunicativ, este caracteristică mai ales naratorului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile lui John Everett Millais la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai elegantă. c) La joacă, ne îmbrăcăm cu haine cât mai comode pentru a ne putea mișca în voie. Cele mai indicate sunt treningurile. d) În excursii vom avea o ținută sport. Fetele vor evita să plece la munte în fuste sau rochii și cu pantofi cu toc. e) Cum ne comportăm acasă? 1. Când ne trezim dimineața Buna cuviință trebuie să ne însoțească și acasă, din clipa în care ne trezim dimineața. Aceasta presupune că: Ne dăm jos din pat
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile lui John Everett Millais la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile lui John Everett Millais la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
doar sânii prin fața bossului și pixul pe contractele grase pe care le semnează cu spor (pentru ea, bineînțeles). Ca orice vrăjitoare care se respectă, a descoperit și ea plăcerile zborului. Nu pe mătură, că nu cadrează cu ditamai ministrul cu fustă, fie ea chiar și vrăjitoare, ci cu avionul. Dacă se poate la clasa business sau în curse de tip charter, intern și internațional. Și uite așa Elena Udrea (că de ea este vorba), a ajuns una dintre zburătoarele de frunte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ajuns, cică iar a și dat-o pe-a cotrocenistul. Și-a exprimat morțiș dorința, ca unul dintre miniștrii care compuneau delegația, cel care se ocupa, printre altele, și cu turismul și dezvoltarea durabilă și nu cu totul întâmplător purta fustă, să fie cazat întrun apartament vecin cu al său. A fost nevoie de multă muncă de lămurire din partea mai-marilor hotelului, pentru a convinge dromaderul de Dâmbovița, că este imposibil deoarece, conform protocolului pentru persoanele de rangul său, apartamentele din stânga, dreapta
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
exclusiv de primul șef al țării, ministră care zbura încoace și încolo, din afacere în afacere ca albinuța din floare în floare. Dar nesuferiții ăia de la Bruxelles, sunt sigur că numai din invidie pentru o asemenea minunăție de ministru cu fustă așa că au chemat-o la raport. Elena Udrea, era așteptată ieri la audieri la Comisia pentru afaceri regionale (REGI) din Parlamentul European pentru a da socoteală, (vai, horribile dictu), referitor la modul în care România utilizează fondurile europene. Normal că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
oțel impenetrabile. O știți pe baba Vanga? încet, încet, ne-o iau bulgarii înainte la orice înseamnă activitate socială și asta chiar până la ce eram, sau ne simțeam noi imbatabili, la ghicirea viitorului națiunilor lumii, rămânând pentru specialistele noastre cu fuste pestrițe, doar partea cu bafta și norocul, magia albă și neagră, deochiul și umblatul ilegal cu argintul viu. Pe când futuroloagele noastre, bronzate natural, ghicesc în globul de cristal, ghioc, bobi, cafea sau mai economic, în palmă, câte fire de păr
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spre exemplu, mai dădea afară Becali vreo „zdreanță" de antrenor, ehei, vuiau televiziunile și ziarele de știri, dar se pare că nimic din astea nu s-a întâmplat. Și totuși, la ce făcea aluzie Baba Vanga, acest Nostradamus modern cu fustă? Cred că într-un târziu, m-am prins, (asta fiindcă am în mod real stofă de Sherlock Holmes încă de pe când pășteam gâștele pe tăpșanul din Cursești) m- am prins, cum devenise la o adică profeția, fiindcă la 11 noiembrie
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
absolut de neacceptat, ziua se acceptă totuși o anumită relaxare: în cele mai multe din colegiile elvețiene sau la École des Roches, cravata nu este obligatorie la cursuri. Dar nu tolerăm blugi rupți, niciun fel de cercei pentru băieți, niciun fel de fustă prea scurtă." Situația e diferită în ceea ce privește momentul dineului, moment de intensă sociabilitate burgheză. Învățarea acestui ritual, în numeroase școli, trece printr-o schimbare de ținută. Elevii își pun uniforma, în cazul în care instituția are una, în general un pantalon
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dineului, moment de intensă sociabilitate burgheză. Învățarea acestui ritual, în numeroase școli, trece printr-o schimbare de ținută. Elevii își pun uniforma, în cazul în care instituția are una, în general un pantalon gri și vestă albastră pentru băieți, o fustă gri pentru fete, sau cel puțin își pun o cămașă albă și cravată. Această disciplină pe termen lung își pierde caracterul impus. Schimbatul hainelor pentru cină devine un lucru normal, iar mai târziu va fi un lucru de la sine înțeles
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
the King now bears will be revenged home; there is part of a power already footed; we must încline to the King. I will look hîm and privily relieve hîm. Go you and maintain Și-ard nu eretici, ci de fuste vînători, Cînd tot procesu-i bine judecat, Nu-i cavaler sărac, nici scutier îndatorat, Cînd bîrfa nu își face trăi pe limbă Și nici pungașii-n gloata nu se plimbă, Cînd cămătarii banii-n cîmp și-i socotesc Și curve și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
piese care compun frumoase costume ce provin din toate zonele etnografice ale județului nostru. Și în acest caz sunt piese confecționate la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele de ceramică
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate, multe din ele fiind decorate cu paiete și mărgele. Costumele bărbătești sunt mai simple, fiind compuse din ițari din cânepă sau lână
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
stârpitură, aici nu este loc pentru păsări de noapte”. Merse mai departe fără țintă sorbind pe nările nasului borcănat aerul cald, stătut, al orașului, cu iz de praf și transpirație, ocolind femeile care treceau pline de cuvinte și griji, cu fuste subțiri și scurte, sau cu pantaloni albaștri mulați perfect pe șoldurile pronunțate. Ar fi trebuit să se ducă acasă, la marginea orașului ca să se odihnească, fiindcă la noapte iar va trebui să pornească alături de calul său cu căruța, să strângă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sau mă rog, în ce a mai rămas din clădirea vechii policlinici comuniste, intră două reprezentante ale fostei etnii țigănești, botezate peste noapte etnie romă, ca să se știe că ei „provin dă la Traian și Dăcebal, dă-n Roma”. Cu fustele crețe, viu colorate fluturând, intră pe holurile înțesate cu bolnavi, vorbind tare în limba lor și printre cuvinte spărgând semințe de floarea soarelui, pe care le scuipau pe unde se nimerea. Au mers glonț la laboratorul de analize. Au intrat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]