99,031 matches
-
de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile! dincolo de ele avem Dumnezeu. m-am gândit să dau o raita pe-acolo și să încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e globalizare și-i și mai grav: acolo nu-s poeți. mileniul meu terestru nu e fraier. ne dă soluții mari că axioma: să scriu cu aer pe hârtii de aer, așa ne DIXIT papă de la Romă. dar despre ce gândim n-avem idee. semințele-ndrăznelii-s foarte plate. prin somnul rațiunii vreo femeie ar trebui sa de un nou Socrate dar pân-atunci planeta-i pușcărie în care scriu cu unghia - pe ziduri. secretul e că Terra noastră-albastră face măceluri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin minte, dar îmi răsar mereu dintre scoruși pui frumoși de aducere-aminte. nu-mi ieșea prea bine bilanțul dar eu nu trudisem degeaba și m-am gândit să-mi sap singur sântul și s-o termin dracu cu treaba. m-am gandit să-mi retez mâna dreaptă și să nu mai scriu versuri de loc, dar ego-ul mi-a zis: mai așteaptă și mi-a pus o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
momentul culminant. Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în perioada 1917-1934, marele gânditor și luptător, care s-a jertfit și a plătit cu viața în numele idealurilor sale naționale și mondiale???. În colecție se găsesc obiecte personale, uneltele de lucru și de tipărit, camera în care lucra, dormea și gândea, multe fotografii și machete din ceramică arsă, cu aspecte majore din viața sa, dar și ideile și maximele sale. Să nu uităm însă dacă avem timp și Poartă Bisericii (Church Gate), sau “Poartă Crucii”, lângă care se află și Universitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fum gata să-l cuprindă că un râu ridicat în văzduh și care venea spre el necontenit - transparență, gata să-l învăluie și din fața căruia n-avea unde să se retragă. Curând, ceața verzuie lăptoasa îl cuprinse în miezul ei, gândea că-i va fi greu, că se va sufocă, dar nu, respirația îi devenea din ce in ce mai ușoară, nu mai simțea nici tușea aceea hârâita care-i sfâșia pieptul la răstimpuri, în jurul lui alte respirații ușoare, ca aburul îl ademeneau, mersul îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
salvării deci qvos erat demonstrandum metrul a fugit din meridian au afirmat-o trecând podul Apolodor și-mpăratul Traian majusculele nici n-au existat substantivele proprii-comune Esop le-a vândut că pe semințe de dovleac pe la meciuri aș spune când gândesc Socratele mă pândește și nu este convins că se-ntâmplă el știe că totul este cam relativ când îți crapă nervul sub frunte vedeți?... am mânia lui șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Apoi centura s-o punem / Tot spre răsărit / Nu vom mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
întârzia." Stilul, de pe vremea cînd boala și cura erau filozofie, prinde: Ne-am molipsit, ziceți? Da, ne-am molipsit, dar ce e molipsirea? Cum a trecut boala în noi, cine ne îmbolnăvește, cine ne omoară? Cine-i culpabilul?" Te-ai gîndi, prima dată, la vreun flagel social, monden, la beția de cuvinte, poate. Dar nu, medicul nostru vorbește de Babeș și Pasteur, de microbii care-au luat locul inconsistentelor "miazme" și "efluvii". Ei bine, dacă Evul Mediu judeca ploșnițele, sau carii
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
locația. Din nou îmi bag nasul în cutia Pandorei, în speță toată disputa stîrnită de Lăzărescu pe teren autohton. Că filmul ne arată ca pe niște barbari și că se bălăcește în auto-condescendența fiecărui lungmetraj românesc. Ce chestie! Să ne gîndim la Haneke, austriacul care a scos la rampă rufele murdare ale rasismului francez. Nimeni nu i-a reproșat că filmul lui, "Ascuns" pune o nație întreagă într-o lumină nefavorabilă. Filmele, din orice țară ar proveni, nu sunt o carte
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
acceptabil, o carte tot despre viața asta măruntă, egală, în care intră și croitorie, și cleveteli, și vise, și literatură. Întîlnire la Paris, volumul Adrianei Bittel în care Compania (Adina Kenereș, mai exact) aduna, prin 2001, unsprezece proze. M-am gîndit, recitindu-le, că femeile au, cel puțin virtual, înzestrarea de a face dintr-o rochie veche una foarte nouă și la modă, de-a folosi petice de lume dusă ca accesorii în mare vogă. Asta se întîmplă în povestirile Adrianei
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
Ioan Lăcustă Adeseori, dinspre timpul dus vin ecouri cu rezonanțe nu doar actuale, ci parcă total necunoscute, ca și cum abia acum s-ar descoperi știutul. Mă gândesc, notând acestea, la câte, încă multe, de făcut (de descoperit) sunt acum pentru refacerea sufletească a celor pierdute în secolul de înstrăinare a Basarabiei față de țara Mamă de până la Marea Unire din 1918. Vremelnica revenire a ținuturilor de peste Prut la
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă: Ce am făcut noi în 20 de ani" sub administrația românească. "Sub raportul material - arată el - Basarabia n-are decât 750 km. căi ferate, cu totul insuficiente, când ne gândim că această provincie reprezintă o șesime din suprafața țării și totuși are încă 5 capitale de județ fără legătură ferată și nici măcar Chișinăul nu e canalizat. Peste Nistru erau mai multe poduri feroviare decât sunt astăzi peste Prut. Așa fiind
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
Marina Constantinescu M-am gîndit de multe ori prin ce rezistă un festival, prin ce se impune, prin ce anume se distinge într-un peisaj destul de aglomerat, la noi. Într-o vreme, un festival dintr-un oraș din țară părea că ține loc turneelor de
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
a vieții i-ar fi fost cu totul străină. Deși nu era un ascet, nu avea ce face cu ideea de "plăceri ale vieții", fiind prea absorbit de muzica pe care vroia s-o pună pe hârtie. Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât sunt mai convins că de aici i se trăgea, în parte, și naivitatea, trăsătură care în epoca noastră a devenit un fel de produs prohibit, un articol de contrabandă. Când lucrezi din zori până-n noapte, trezești
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
ț Un purist ca Debussy mai lasă din când în când să transpară în filigran pe Massenet sau unele surse folclorice; să nu mai vorbim de Bach sau Beethoven..." Se confundă, cred, prea des curajul politic cu îndrăzneala de a gândi. După părerea mea e vorba de atitudini distincte, care nu se presupun una pe cealaltă. Nu puțini sunt cei din țările de Est care își atribuie cu dragă inimă un mare curaj politic. Pretenție ce însă devine uneori indiciul unei
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
consumerist? Fără a desconsidera curajul politic (primul său Concert pentru flaut, ca și opera lui intitulată Praznicul calicilor, i-au adus ceva neplăceri), tata nu-i exagera, sunt înclinat să cred, importanța. Considera că adevăratul curaj este de a nu gândi ca toată lumea, împreună cu turma, și nici în funcție de contemporanii tăi. Niciodată nu mi a plăcut să fiu up to date; am evitat muzica sezonieră. Agreez independența artistică; o operă autonomă mi se pare mai perenă; ea există prin sine și nu
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
să fiu up to date; am evitat muzica sezonieră. Agreez independența artistică; o operă autonomă mi se pare mai perenă; ea există prin sine și nu ca ilustrare a unei tendințe oarecare." Mă grăbesc să adaug că, dacă adesea nu gândea la fel cu semenii săi, n-o făcea din poză sau provocare, atitudini care, în accepția lui, nu erau decât tot un mod de a te raporta la alții, și deci, de a ocoli inclasabilul pentru a-i minimaliza riscurile
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
în tehnica sitei. Aceasta constă în producerea evenimentelor - sau a claselor de evenimente - care apar și dispar și reapar conform anumitor periodicități. Aceste periodicități corespund numerelor prime, domeniu în care "predestinarea" întâlnește mai mult decât oriunde altundeva imprevizibilul. 2) Mă gândesc între altele la a sa Simfonie a doua (compusă în 1972) unde, în mișcarea a doua acordurile tonale se înlănțuie după o logică non-tonală (a sitei lui Eratostene) și care a provocat scandal în momentul prezentării sale la Berlin.
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
treaba că experiența contează chiar și în cazul unui creator atît de talentat". Deși n-are legătură cu tema, Totul de vînzare, editorialul lui Mircea Martin despre urîțirea centrului Bucureștiului prin reclame și localuri inadecvate ar trebui să dea de gîndit: "Suntem în centrul Capitalei, de-o parte și de alta a Universității, unde avem nu mai puțin de patru cazinouri și săli de jocuri, care numai prin aspectul lor oribil sfidează, jignesc ambianța orașului, spiritul locului". S-ar putea adăuga
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
vedea om cu persoană (nu de alta, dar fiecare fugea pe cont propriu, unde scruta cu ochii, mai, mai că va afla un adăpost deasupra capului). La ce bun chapeau-ul colector de monedele cele de toate zilele? S-a mai gândit oare cineva la saltimbancul rămas în zloată lângă lada lui plină cu apă de ploaie, în care oricâte săbii ar fi infipt, n-ar fi ținut, în nici un caz, de foame? în același timp, artiștii restituiau în Grande Salle de la
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
dreapta au fost, în secolul XX cele două motoare cu viteză diferită ale omenirii (în interiorul lor stilistica a fost destul de largă, pînă la variantele extreme comunismul și fascimul) și destui sînt și astăzi cei convinși că politica nu poate fi gîndită în afara termenilor acestui binom maniheist. Firește la nivelul vieții politice (chiar și în peisajul autohton postrevoluționar) au existat grupuri care se autodeclarau "a treia cale", dar care nu au convins niciodată că ar fi o alternativă viabilă la bipolaritatea stînga
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
de Adrian Costea și/sau Sorin Ovidiu Vântu), ci o simplificare a vieții politice existente, în sensul dezideologizării ei și abordării fără inhibiții inclusiv a temelor considerate ca făcînd parte din nucleul ideologic dur al tradiționalului adversar de doctrină. Să gîndești realitatea cu mintea proprie pînă la cele mai fine detalii și să aplici soluțiile cele mai eficiente, indiferent dacă ele fac parte din arsenalul doctrinar al stîngii sau al dreptei. Aceasta a fost mica lecție a lui Adam Michnik despre
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
la fel de actuale sînt și unele dintre reflecțiile lui Baltasar Graián. Într-o vreme în care de la tribuna Parlamentului și în talk-show-uri se spun vrute și nevrute, cînd stridența vocii ține loc de argumente, o idee precum aceasta ar trebui să dea de gîndit: Nimic nu cere mai mult tact decît adevărul (...)". Comentează, în continuare, autorul, "politicianul prudent știe cînd să vorbească și cînd să tacă, știe cînd să acționeze cu emfază și cînd să se retragă discret. Din acest punct de vedere, afirmă
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
elogiul moderației și al înțelepciunii practice la nivelul individului (chiar Machiavelli și Gracián, cele două exemple citate mai înainte), alții se ridică la nivel instituțional și constituțional (Montesquieu) sau chiar își propun să tempereze unele excese ale democrației (Tocqueville). Toți gîndesc însă cu mintea lor, văd dincolo de locurile comune ale epocii în care au trăit, caută soluții pragmatice pentru problemele cetății. Lumea este atrasă de excentricitate și, de aceea, promotorii moderației nu au fost printre rasfățații istoriei. "C'est mieux d
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]