3,883 matches
-
au păstrat până în zilele noastre, printre care se numără folosirea argilei. Vânatul era învelit în argilă și copt în jar.“ Carnea „la piatră“, pomenită de Radu Anton Roman, este o rețetă cel puțin la fel de veche și la fel de universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra galette franțuzească, poate prima creație în domeniul patiseriei, și-a primit numele prin feminizarea cuvântului galet, piatră de formă plată pe care se găteau terciurile din cereale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra galette franțuzească, poate prima creație în domeniul patiseriei, și-a primit numele prin feminizarea cuvântului galet, piatră de formă plată pe care se găteau terciurile din cereale ale Antichității. Păpușile de dragavei, alături de păstrăvul afumat la hârzob (acesta din urmă unic datorită afumării cu lemn de conifere, rareori folosit de alții din pricina mirosului specific), sunt, probabil, unele dintre puținele unicate ale gastronomiei noastre, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și apoi fierte în lichidul de marinare (Créat à la charentaise). La fel de aspru ar fi fost judecat de către Păstorel și „proboi“-ul, pe considerentul că icrele negre „se cer consumate în stare naturală, așa cum ies din mâna pescarului“, și nu gătite în vreun fel („căldura stârnește un netrebnic miros de untură de pește“). În legătură cu „storceagul“ se impune o precizare: principala sa caracteristică nu este menționată în varianta prezentată de către Radu Anton Roman; particularitatea storceagului ține de specificitatea sturionilor, cartilagiile acestora topindu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică aripile, ghearele și gâturile de pasăre). Acest tip de mâncare este foarte larg răspândit (turcii au învățat și ei să facă un drob numit kokoreç, bulgarii gătesc drob sarma - cu orez [!], deși nu aceasta ar fi cea mai mare bizarerie pentru noi, ci faptul că ei taie prapurele și construiesc din el multe „sarmalodroburi“ -, în Italia întâlnim mugliatiedr, turcinieddhri, adică măruntaie fripte, și gnemmarieddhri, măruntaie fierte, iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
șteargă una dintre coordonatele fundamentale ale gastronomiei românești: gustul acru al multor mâncăruri. Nu vom ezita însă niciodată să lăudăm inventivitatea gastronomică de care au dat dovadă unii bucătari francezi interesați de „neaoșele noastre“ foi de varză umplute: Marc Haeberlin gătește niște extraordinare sarmale cu... pui de baltă! Idealul ar fi să nu ne străduim să ștergem specificitatea unui preparat împlinit prin vechime și înțeleaptă experiență, alterându-l printr-o modernizare necugetată (adică să păstrăm tradiția acrelii sarmalelor), dar totodată să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
făină și cu sare până se îngroașă, apoi lăsat câteva zile să fermenteze și, în cele din urmă, uscat la soare și pisat; cea dulce se face din lapte fiert, amestecat cu grâu măcinat mare. Supa cu același nume se gătea din apă sau zeamă de legume fierte, care se îngroșa cu câteva linguri de trahana (300 de grame la aproximativ 2 litri de zeamă). Ciorba de pește cel mai des întâlnită era cea de chitici, menționată și de către Păstorel ca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la dogoarea focului; asemenea se făcea miel fript în frigare de lemn, însă mielul nu se mai mânca fript până în ziua Paștelui sau a Sfântului Gheorghe. [...] Carnea de râmător se mânca friptă de toți țăranii [...]; bietul purcel nu se putea găti într-altfel decât fript în frigare de lemn.“ Mielul ori purcelul înfipt în frigare de lemn era rumenit de către greci (și nu numai de către ei!) în exact același mod. Pește la frigare se făcea mai peste tot, fiind probabil cea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
giouvetsi la greci - toate provin din cuvântul turcesc güveç, care înseamnă vas din lut, de obicei de formă rotundă, în care se coace mâncarea cu același nume. În privința acesteia, există multe variante, dar toate presupun legume și bucăți de carne gătite la un loc, în cuptor. Românii cunosc ghiveciul „mânăstiresc“ (fără carne); turcii îl fac la fel, numai că al lor nu are conotații bisericești. Mică este lumea: francezii (din sud) fac un fel de mâncare aproape identic, numit ratatouille. La
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carne de pasăre, în sos, și cu tarhonyás, un fel de găluștele) și tokány. Ultimul de pe listă este cel mai puțin conservator preparat culinar din această familie (ca și noi, maghiarii cunosc o mulțime de rețete): precum majoritatea celorlalte, se gătește în untură, conține ceapă, cartofi, piper negru, dar și boia (paprică), iar carnea este tăiată în bucăți ceva mai mari (sau în fâșii); pe de altă parte, multe alte legume în afară de cartofi își fac apariția printre ingrediente. Unii comentatori afirmă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
carne tocată. Bucătăria iraniană a păstrat multe rețete de chiftele, poate mai cunoscută fiind Koofteh Tabrizi, datorită mărimii koofteh-urilor (deseori peste 20 de centimetri în diametru!). Din Persia, chiftelele au plecat către India, odată cu împărații moguli; la curtea acestora se găteau deseori nargisi kofta, „chiftele narcise“, numite astfel fiindcă în mijlocul lor se punea un ou fiert, iar când se tăiau în jumătăți, porțiunea centrală, cu un cerc alb și un miez galben, amintea culorile narciselor. În hindi, kofta înseamnă tot carne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
când se tăiau în jumătăți, porțiunea centrală, cu un cerc alb și un miez galben, amintea culorile narciselor. În hindi, kofta înseamnă tot carne tocată, iar bucătăria indiană de astăzi cunoaște multe rețete de kofta din carne, pește ori legume, gătite în sosuri puternic condimentate. Călătoria chiftelelor duce însă și către vest, adică spre Turcia și Orientul Mijlociu, unde se întâlnesc și astăzi în nenumărate variante. Noi și bulgarii (ale lor se cheamă kufteta) le avem de la turci (care cunosc și kofte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
luat-o de la turci, probabil cam în aceeași vreme în care au importat și vânăta) este foarte cunoscută în Balcani. Bulgarii (pentru care zakuska înseamnă doar „mic dejun“) o fac la fel ca noi și o numesc kyopulo; dacă se gătește fără vinete, se cheamă lutenica. La sârbi și muntenegreni (macedoneni și... chiar bulgari) se numește ajvar (din turcescul havyar, care înseamnă... „icre sărate“, și iată cum ne întoarcem la caviarul de vinete!) sau pindjur (cunoscut și de maghiari). Toate aceste
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
miere și cuișoare. Compotul de prune merge foarte bine alături de pilaf. Turcii mai fac un orez cu mult șofran în care pun și miere. Al treilea fel de mâncare pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi adaugă piper măcinat. Și să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
orez cu mult șofran în care pun și miere. Al treilea fel de mâncare pe care-l fac cu orez este supa de pasăre. Ei gătesc puiul cu orez și îi adaugă piper măcinat. Și să știți că ei nu gătesc nici o mâncare fără să pună în ea unt. Pun unt chiar și pe pâine.“ Subiectul grăsimilor folosite de diferite bucătării naționale este unul foarte dezbătut. Uleiul (de măsline) era (și este) definitoriu pentru spațiul mediteraneean încă de pe vremea bizantinilor (ca să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
avut un rol extrem de important în civilizația otomană. Palatul Topkapi avea, la mijlocul secolului al XVII-lea, nu mai puțin de 1 300 de oameni care lucrau la bucătării. Printre aceștia se numărau câteva sute de bucătari, majoritatea ultra specializați, care găteau pentru aproximativ zece mii de persoane. Și în afara palatului, importanța acordată mesei era covârșitoare: bucătăresele otomane trebuiau să cunoască și să poată pregăti 27 de feluri de pilaf! Arta culinară a influențat până și structura militară a imperiului; de pildă, comandanții
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sauce hollandaise, faisans de Bohème avec truffes, charlotte Pompadour. Anii lui Carol I și ai lui Ferdinand au consolidat această dominanță franceză în arta culinară „înaltă“, cea a curții regale. Primii bucătari ai palatului Cotroceni au fost germani, dar ceea ce găteau era pur franțuzesc. Unul dintre ultimii bucătari ai Casei Regale, Iosif Strasman, fusese chiar ucenicul lui Auguste Escoffier. În anii ’20 ai secolului trecut, mesele regale cuprindeau silure à la Mirabeau, consommé Celestine, dinde Talleyrand, gelée de mandarines à la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu caracter internațional, aceleași în mai toate marile orașe de pe glob, e obligator ca fiecare capitală să propuie atenției călătorilor străini și propriile ei creații, satisfăcând totodată și gustul băștinașilor, care să poată găsi zilnic mâncările cu care sunt deprinși, gătite de mână de meșter.“ Admirabilă frază, îndemn valabil și (sau mai ales) astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
călătorilor străini și propriile ei creații, satisfăcând totodată și gustul băștinașilor, care să poată găsi zilnic mâncările cu care sunt deprinși, gătite de mână de meșter.“ Admirabilă frază, îndemn valabil și (sau mai ales) astăzi, cu condiția ca prin sintagma „gătite de mână de meșter“ să înțelegem creativitatea chef ului, depărtarea sa inteligentă de tradiție, pentru ca aceasta din urmă să nu se piardă în monotonie. Adică oricât de deprins ar fi băștinașul cu o tuslama, un „meșter“ (termenul e cam prea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la Bansko) - Bulgaria Iată o capama care nu a mai păstrat din rețeta originală decât numele. Este un amestec fastuos de cărnuri, specific regiunii muntoase de la poalele masivului Pirin-Planina. Prepararea acestei rețete necesită mult timp și răbdare. De obicei, se gătește în ajunul Crăciunului. Carnea tocată se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cu orezul, boiaua iute și sarea. Cu o parte din amestec se umple găina, iar restul se învelește în foi de varză murată, sub formă de sarmale. Se tapetează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Absurdul comic al unor replici rezultă și din ignorarea incompatibilității semantice între segmentele discursului cooordonate adversativ: "Eu pot să cumpăr un briceag pentru fratele meu, dar dumneata nu poți cumpăra orașul Londra pentru tatăl dumitale", " Automobilul merge repede, dar bucătăreasa gătește mai bine", " Cu picioarele poți merge, dar te încălzești mai bine cu electricitate și cărbuni."131 În concluzie, "șarja parodică extremă"132 direcționată pe amintitele paliere al discursului didactic, filosofic, dramatic, și, în ultimă instanță, al celui conversațional se subordonează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la o firească grijă părintească, de asigurare a unui mediu nepervertit, ci și la cunoașterea înclinațiilor spre perversitate și corupție ale fiului, doar astfel ținute în frâu. Aflăm însă că Ismail izbutește să evadeze și, asemenea unui politician saltimbanc, se gătește și se "agață de grinzi"60, adică face un fel de balet politic prin care "speră el că va contribui într-o însemnată măsură la rezolvarea chestiunii muncitorești"61. Mai transparente sunt aluziile la obiceiul solicitării de mită sau la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rău...! își zise în gând bătrâna și-și făcu semnul crucii de mai multe ori. - Nu mai ari gaz, mătușă Săftica... murmură pădurarul, și el înfricoșat în inima lui, călcând-o pe gând, văzându-i spaima din ochi. ...S-o gătit gazu‟, mătușî Săftica repetă el, încet, mai mult pentru sine, ascunzându-și gândul superstițios. Scăpară un chibrit și aprinse opaițul, cu seu de oaie, și odată odaia se umplu de o lumină gălbuie. Prin cele două ochiuri de geam, o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
era mai rapidă în gândire sau mai isteață decât majoritatea oamenilor din jurul ei. Știa că își ura cu pasiune părul cârlionțat, însă detesta la fel de mult obsesia de care se lăsa cuprinsă fiecare femeie pe care o cunoștea de a se găti, de a se sulemeni și de a se împopoțona la modul cel mai riguros posibil. Mai știa despre ea că se simțise exclusă în copilărie din cauza faptului că Tish și Amelie fuseseră atât de apropiate; că fusese mult mai apropiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
anunță că se ducea la Belfast să stea la Nerys pentru câteva zile, printre care se număra și cea a lui Aidan, Darcey hotărî să-l invite la ea acasă și să sărbătorească printr-o cină pe care o va găti chiar ea. Spera că va fi o experiență sexy să gătească pentru el. Își adormi îndoielile cu privire la riscul pe care și-l asuma lăsându-l să guste din ceea ce-i pregătea ea înainte să-i ceară el mâna; știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
câteva zile, printre care se număra și cea a lui Aidan, Darcey hotărî să-l invite la ea acasă și să sărbătorească printr-o cină pe care o va găti chiar ea. Spera că va fi o experiență sexy să gătească pentru el. Își adormi îndoielile cu privire la riscul pe care și-l asuma lăsându-l să guste din ceea ce-i pregătea ea înainte să-i ceară el mâna; știa că nu prea avea încredere în talentele ei de bucătăreasă și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]