56,083 matches
-
încadrare nu suferă de partis-pris, mai exact nu încearcă să tragă o linie între generații. Chiar dacă o bună parte dintre cititori nu știu asta, în marea lor majoritate editorialiștii și conducătorii de azi ai publicațiilor au practicat mai toate aceste genuri (mai bine sau mai rău, firește). Cum ajungi ziarist? În România postdecembristă, 90% dintre ziariști au ajuns să practice această meserie datorită relațiilor personale. Această afirmație, aparent dură, nu minimalizează cu nimic meritul talentelor (acolo unde acestea există). Dar trăim
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
de a face presă (căci sîntem departe de o concepție unitară), la alt tip de disciplină, la alte condiții de lucru, la alte structuri redacționale, la alte pretenții, la alte tipuri de publicații, la alte categorii de subiecte, la alte genuri publicistice. Privit din afară, ar putea fi și un avantaj: multi-specializarea. Vă asigur că nu e nici o fericire. În plus, e o utopie: un ziarist foarte bun este un ziarist foarte specializat. 2. Pentru redacții, este catastrofal să nu ai
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
de exemplu, apariția, în numai douăzeci de ani, într-o aceeași revistă englezească, a nu mai puțin de patruzeci și șase de recenzii de memorii de călătorie în Balcani, dovadă că în spatele Balcanilor imaginari se ascunde o întreagă literatură de gen, practic necunoscută. Autoarea călătorește cu ușurință și plăcere în această lume a contrastelor. Traseul ei nu e însă doar livresc, pentu că, în 1978, părăsește România și emigrează în Grecia, unde își continuă activitatea de cercetare, ca mai apoi, după
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
predat cursuri de feminism și filosofie la cîteva universitați australiene importante (Universitatea din Sydney, Universitatea Macquarie, Universitatea Națională a Australiei) și este, în lumina celor scrise în cartea ei din 1991 cu care Editura Polirom își deschide colecția "Studii de gen", o feministă moderată - în contextul larg al feminismelor existente. Feminism și filosofie, așa cum titlul lasă să se ghicească, este o carte care cercetează modul în care teoriile filosofice oferă uneori fundamentul conceptual pe care se clădesc prejudecățile de gen - vizibile
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
de gen", o feministă moderată - în contextul larg al feminismelor existente. Feminism și filosofie, așa cum titlul lasă să se ghicească, este o carte care cercetează modul în care teoriile filosofice oferă uneori fundamentul conceptual pe care se clădesc prejudecățile de gen - vizibile la nivel social și politic; modul în care aceste teorii filosofice (deloc inocente și neutre față de distincția masculin-feminin) au putut influența scrierile primelor feministe (de la Mary Wollstonecraft cu răspunsul ei la Emile a lui Rousseau, A Vindication of the
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
numai cîteva dintre "atracțiile" părții din cartea Moirei Gatens care privește spre trecut. Analiza curentelor de gîndire mai recente și a unor teorii feministe de ultimă oră, excelent realizată, se încheie cu avansarea unor soluții posibile pentru "împăcarea" celor două genuri pe care numeroase feministe radicale le consideră în iremediabil conflict... Claritatea analizei și seriozitatea argumentației îi vor dezamăgi cu siguranță pe aceia care cred că filosofia este un domeniu rezervat bărbaților în eternitate. Moira Gatens - Feminism și filosofie. Perspective asupra
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
conflict... Claritatea analizei și seriozitatea argumentației îi vor dezamăgi cu siguranță pe aceia care cred că filosofia este un domeniu rezervat bărbaților în eternitate. Moira Gatens - Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 230p., 90.000 lei Reformatoarea A doua carte din colecția "Studii de gen" pe care aș vrea să o prezint îi aparține Andreei Dworkin, un nume extrem de cunoscut în mediul cultural american nu atît datorită radicalismului teoriilor sale (nici Dworkin
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
care cred că filosofia este un domeniu rezervat bărbaților în eternitate. Moira Gatens - Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 230p., 90.000 lei Reformatoarea A doua carte din colecția "Studii de gen" pe care aș vrea să o prezint îi aparține Andreei Dworkin, un nume extrem de cunoscut în mediul cultural american nu atît datorită radicalismului teoriilor sale (nici Dworkin nu este o "separatistă"), cît datorită domeniului delicat ales pentru studiu și acțiune
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
din mînă și datorită faptului că majoritatea textelor sînt discursuri rostite cîndva, rămase vii datorită stilului percutant și concis și permanentei actualități (mai ales la noi) a problemelor atacate. Andrea Dworkin - Războiul împotriva tăcerii, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 336p., 98.000 lei Accente Este util să păstrăm în minte separațiile natură-cultură, subiect-obiect, public-privat, polarizate astfel încît al doilea termen (asociat în general cu feminitatea) e considerat irelevant sau complementar (deci în orice caz, de rang secund) - pe care
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
conflict cu ideile scriitoarei despre cum se face literatura de calitate... Ion Bogdan Lefter - Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Editura Paralela 45, 2001, 128p., f. p. Curiozități și nu prea Pe cei care cred încă în separările de genul natură-cultură, pasiune-rațiune, privat-public și în posibilitatea de a le suprapune peste categoriile feminin-masculin, lectura unui roman ca Triumful Evei ar putea să-i facă să-și pună întrebări. Pe ceilalți îi va face fie să se indigneze, fie să se
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
ci de a conferi o nouă dimensiune culturală metropolei dunărene rămase în urmă sub acest aspect, prin oferirea unei palete largi de producții cinematografice unui public încă prea puțin familiarizat cu arta cinematografului mondial, dar avid după ultimele creații de gen. În 1960, acestui public, și nu numai lui, i s-a oferit șansa de a viziona creații de marcă ale anului 1959, prezentate în premieră în Austria, invitate fiind țări ,,exotice" la acea dată (India, Brazilia, URSS, Japonia), cu producții
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
ca cel mai mare festival internațional de film din Austria, destinat marelui public și specialiștilor în egală măsură - la fiecare ediție, peste 150 de producții internaționale actuale - unele în premieră absolută; altele în premieră pentru publicul austriac - indiferent de formă, gen sau lungime (documentare, artistice, de scurt metraj). Nu se acordă premii, cu toate acestea cifra medie a spectatorilor este de 65.000, iar cel al personalităților invitate să ia parte la toate evenimentele legate de festival - 600 de specialiști din
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
ne stupefiază mai ales: recunoașterea doar de fațadă a trebuinței revizuirilor în raport cu blocarea lor de facto, cu respingerea lor punctuală, sistematică, printr-o arguție avocățească în care se întrevede imaginea greoaie a inerției, în esență spaima de critică. Un anume gen de critică e folosit spre a jugula critica. Pseudolovinescienii nu sînt decît adversari nedeclarați ai criticii, plasați sub scutul unor principii instrumentate demagogic, care nu sînt în măsură a le ascunde oportunismul. Desigur că pe acest drum al derivei postideologice
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
publice care-i știa necazurile, cum se poate cataloga gestul societății civile care află adevărul, dar nu determină anularea pedepsei capitale. Această șaradă cineastul danez și-a propus să o îmbrace în haina unei sarcastice melodrame, spărgînd regulile și dinamitînd genul din interior. Pentru acest dificil pariu și-a ales-o parteneră pe vestita Björk, căreia i-a cerut nu doar să scrie muzica, ci să interpreteze și rolul principal. Vedeta islandeză - în ciuda aerului ei lunatec - s-a dovedit o colaboratoare
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
există mai de mult o dovedesc chiar exemplele de mai sus, conținînd cuvinte din fondul vechi și forme de plural deja impuse și banalizate; li se pot adăuga cupluri singular/plural în care distanța semantică e chiar mai mare, de genul bunătate "calitatea de a fi bun"/ bunătăți "mîncăruri bune". S-ar părea însă că în limba actuală tendința mai veche se accelerează și se accentuează. Valeria Guțu Romalo (în Corectitudine și greșeală, 1972, ediția a II-a, 2000) descrie fenomenul
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
de altă parte influența acesteia asupra celor rămași în țară. Totuși, informațiile nu lipsesc. Foarte interesante pot fi, de exemplu, scrisorile publicate în Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, provenind din colecția lui Leontin Constantinescu și semnate de gen. Rădescu, Grigore Gafencu, Mihail Fărcășanu, Emil Ghilezan, Barbu Niculescu și alții. Unul din lucrurile care șochează cel mai puternic în epistolar este amploarea planurilor pe care le pun la cale toți acești oameni fugiți din calea potopului, zbătîndu-se să-și
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
prilej, Richard Wagner ne-a acordat următorul interviu. Manola Romalo: În romanul Miss Bukarest unul dintre protagoniști este scriitorul Klaus Richartz, originar din Banat care trăiește la Berlin. El este confruntat cu o serie de întrebări din partea publicului german, de genul: ,, Ați scris și-n România în limba germană? Cum s-a schimbat limba dumneavoastră în Germania?" Această închidere într-un anumit sertar v-a enervat întotdeauna. Din ce motive? Richard Wagner: Aceste întrebări sunt un rezumat al tuturor prostiilor pe
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
devin aici un fel de mascotă, ca un scriitor care ne povestește ce lucruri groaznice s-au întâmplat și ce rău i-a mers... Mai ales faptul de a lega toate acele probleme catastrofice de propria-i persoană, este un gen de literatură la care nu țin. Eu sunt de părere că scriitorul trebuie să înceapă să scrie, abia în momentul când știe că el, ca persoană, nu are nici un fel de importanță. Materialul folosit de mine este întreaga mea biografie
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
Irina Coroiu De la Noaptea americană la Jucătorul via Bulevardul Amurgului etc., tema filmului în film își face datoria de a întreține divinizarea artei a 7-a printr-o cunoaștere mai mult sau mai puțin indirectă. Depinde de genul abordat, de intențiile și harul autorilor. Plictisit de munca în birourile directoriale, producătorul Joe Roth - despre care se spune că ar avea capacități de Midas modern, - a revenit la o iubire veche: regia. Incitat - e drept - de un scenariu generos
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
pe eroina castă soție, implicată și sentimental în relația cu Terence Stamp, partenerul mai în vîrstă însă cu farmec indicibil. Eleganța acestei întrerpinderi se anunță din generic - un omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de subiecte de film în film, o punere en abîme care permite speculații fel de fel. Reprezentînd tot atîtea modalități de idealizare sau edulcorare, de stigmatizare sau ironizare. Căi de inițiere, dar și de psihanalizare, de esențializare. Și - de ce nu
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
inima "de atunci", adică "dintotdeauna" de vreme ce cântecul răsună "tot timpul, își revărsa/ meandrele pierdutelor comori". Inima, veșnic, revărsându-și "meandrele pierdutelor candori" în cântecul care [...] etc. (p. 147). Autoarea pare să-și cucerească defectele scrisului și face deseori mărturisiri de genul: "Mii de pagini citite: Sute de pagini scrise. Încetezi uneori să faci deosebirea între "a citi" și "a scrie" (exagerez desigur!)" (p. 165). Când metafora este singura formă de a defini lucrurile, poezia se transformă în viciu, iar Aura Christi
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
eveniment pe care puteam să-l trăim în aceste vremuri în care nu ne mai șochează nimic. Izbucnirea tăioasă a d-lui Năstase constituie semnalul clar că puterea pesedistă începe să-și piardă încrederea în sine. înafara câtorva guralivi intratabili (gen Iorgovan, Pașcu, Agaton, Cosmâncă și, inevitabil, Păunescu), capabili să peroreze oricând despre orice, marea majoritate a liderilor pesediști nu știu cum să se ascundă mai abitir din fața opiniei publice. "Testul iernii" - cel care marchează diferența fundamentală dintre o țară normală și una
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
afla într-o situație fără ieșire este, tot astfel, străvechea temă a povestitorului contând pe crescânda emoție pe care o provoacă înfundarea pe rând a tuturor cărărilor eroului său, hărțuit și strâns în ghearele timpului. Pentru că, analitic sau de acțiune, genul romanesc posedă un număr restrâns de mari teme, din momentul în care Cervantes îl trimitea în lume pe Don Quichotte. Altcum, beneficiul dezlegării în ultim moment a ițelor, chiar în cel mai sofisticat roman, ba de asemeni, celui "deschis", lipsește
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
și înaltul patronaj al guvernului Adrian Năstase, spre a promova o muzică identificată dintotdeauna cu libertatea de expresie (nu doar muzicală). Fiesta din acest an a debutat cu o Gală a formațiilor studențești, în cadrul căreia am reîntâlnit câteva speranțe ale genului: trompetistul Mihai Sorohan, pianistul Mihai Pâțan, saxofonistul Eugen Mamot - din "pepiniera clunjeană" a lui Ștefan Vannai - și micuța vocalistă Elena Moroșanu din Onești, în etate de numai 11 ani. Ca grup, prezența cea mai convingătoare a fost Academic Jazz Band
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
asemenea formulă, noutatea și curajul de a propune o construcție considerată desuetă au fost semnalate imediat. Modelul se pare că a avut succes și a fost reiterat de Alexandru Ivasiuc sau Mircea Ciobanu. Chiar dacă serios afectată de preferința optzeciștilor pentru genul scurt, construcția amplă a rămas pînă azi o datorie de onoare a romancierilor noștri. în fine, cele trei volume au fost reluate în 1981 și rescrise într-o configurație nouă, supraintitulate Somnul vameșului. Principala problemă care se pune azi în fața
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]