3,734 matches
-
care-și prezintă compunerea despre «răsăritul soarelui» sau se va spune că eu, poate, am vrut să spun ceva dar că, cu toată dorința mea, n-am fost în stare... «să mă cultiv». Totuși, adaug că în orice idee omenească genială sau nouă sau, pur și simplu, în orice idee omenească serioasă, care se înfiripă în mintea cuiva, rămâne întotdeauna ceva ce nu se poate nicidecum transmite celorlalți oameni, chiar dacă ai scrie tomuri întregi sau ți-ai explica ideea timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Dar această categorie, așa cum am și remarcat mai sus, este mult mai nefericită decât prima. Problema e că omul „obișnuit“ inteligent, chiar dacă și-ar imagina în treacăt (de altfel, poate s-o facă și toată viața) că este un ins genial și original, totuși păstrează în inima lui viermele îndoielii, care sfârșește uneori prin a-l împinge pe omul inteligent la disperarea absolută; dacă se împacă cu soarta, o face după ce s-a intoxicat cu totul de vanitatea pe care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că „el, numai din cauza lui și numai dintr-a lui... numai din curiozitatea care îi place lui... și că «răposatul» (astfel se exprima el cu încăpățânare, nu se știe de ce, despre generalul care încă trăia) chiar a fost un om genial!“ Stăruia în mod special asupra genialității, ca și cum din asta s-ar fi putut trage vreun folos în momentul acela. Văzându-i lacrimile sincere, Nina Alexandrovna îi vorbi în cele din urmă, fără pic de reproș și aproape cu duioșie: „Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Tereza Raquin este o producție fenomenală, prodigioasă, despre care nu-și poate face cineva o idee cât de slabă fără s-o vază. {EminescuOpXII 125} În Sora Tereza, ca și în Dama cu camelii, ca și în Tereza Raquin, producția genialei artiste atinge aceleași proporțiuni. Mâine seară joacă pe Sora Tereza. Destul de rău dacă nici mâine seară publicul nostru nu va face amendă onorabilă și nu va repara într-un chip strălucit indiferența lui de până acuma față cu ilustra artistă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și că Maiestatea Sa Regele României și d. Rosetti au trebuit să se mărginească la un schimb de idei de caracter privat! Sau crede în adevăr cineva că faimosul nostru om de stat n-a urmat numai propriei sale inspirațiuni geniale, ci a avut o misiune politică? Ce insinuațiune! Pentru o lămurire cu guvernul român, pentru o misiune la Curtea regelui Carol, nu se incomodează un conte Andrassy! Un asemenea lucru îl poate face un om mult, cu mult mai mic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așa este, vom încerca, în marginea modestelor noastre puteri, să combatem o mică neânțelegere care stă neesprimată pe buzele multora și care, din cauza generalei susceptibilități pentru asemenea erori, poate cauza oarecare turburare. Rolul strălucit și orbitor pe care-l joacă genialul nostru om de stat când, cu totul desprins, cu totul neatârnat și cu totul neinfluințat de sferele și ideile oficiale, pășește ca om privat pe terenul politicei esterioare ar putea să le pară multora nenatural, ca și când un soare suplementar ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui pe adevăratul soare. Activitatea ministrului de esterne e foarte puțin zgomotoasă și nu se manifestă în mari efecte; baronul Haymerle merge liniștit căile sale; succesele și insuccesele sale nu au gură mare. Când apare în scenă figura istorică a genialului conte, înconjurată de {EminescuOpXII 311} lustrul ei specific, cu gesturile vii și cu atributele ei îndeparte strălucitoare, pentru ca, după proprie inspirație, fără considerație pentru actori și suflori, să intre de bunăvoie în cursul acțiunii dramatice nu trebuie, să i se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru postavul lui. (V. Principles of political economy, Philadelphia, 1837. 4. vol. I. cap. 8, paragraful 4). Tot așa ni se pare de prisos citarea fiziocraților. În realitate fiziocrații au cuvânt, deplin cuvânt, când pun producțiunea asupra negoțului, și citarea genialului pamfletist Voltaire în contra școalei lui Quesnay nu are tocmai multă putere de convingere. Chiar balanța comercială, atât de mult combătută ca erezie științifică, are o însemnătate reală și dureroasă pentru țările agricole. Dar, în genere vorbind, este economia politică o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate zice pururea că în acel act nu stă nimic despre o Comisie Mixtă avem a o mulțumi ușurinței geniale, ca să nu zicem destrăbălării, cu care s-a stilizat art. 55. Oamenii de stat adunați la Berlin aveau atâta grabă și s-au îngrijit atât de puțin de amănunte încît au uitat lucrurile de căpetenie, ori le-au tratat ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zestrea ereditară a individului și corespund nevoilor fundamentale ale acestuia. De aici și modul diferit de manifestare a emoțiilor prin mobilizarea brutală a organismului În realizarea unor necesități de subzistență, apărare sau coabitare, cărora aceste emoții le corespund. Astfel intuiția genială a lui Spencer că viața omului ca entitate biologică se derulează Într-o confruntare permanentă Între lumea ideilor și lumea emoțiilor a fost pe deplin demonstrată cu instrumentele științei. Interrelația dintre cele două componente ale sistemului nervos realizează În ultimă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
marele savant o spune răspicat ,,Înapoi la morala creștină” pentru că ,,această morală ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent (viață veșnică), cât și de nevoile conviețuirii oamenilor În societate, iar Iisus Hristos a Înțeles cu o intuiție genială structura spiritului și valoarea omului, găsind forma cea mai pregnantă pentru a exprima complexitățile sufletului”. Ce a urmat după aceste curajoase afirmații? retragerea titlurilor academice, Înlăturarea de la catedră, hărțuirea din partea autorităților statului comunist, refuzul de a-i acorda asistență medicală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Românească din Cluj este o frescă cât se poate de realistă și dramatică a situației demografice În care se afla România reîntregită. Cine are curiozitatea și răbdarea să parcurgă acest studiu demografic va vedea că ceea ce Eminescu În intuiția lui genială prevedea În anii 70-80 ai secolului XIX se va regăsi aproape cu precizie matematică, pentru că studiul depășește perimetrul strict al științei demografice și plasează realitățile vremii Într-o perspectivă economico-socială, socio-politică și socio-culturală. Bazându-se pe datele recensământului din 1919
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
regăsea și sănătatea. Ideile din citatele de mai sus, atât de actuale și astăzi, Eminescu le așternea pe hârtie În articolul „Formă și fond” publicat ca editorial la 11 decembrie 1888 În revista Fântâna Blanduziei. Sunt idei de o clarviziune genială pe care poetul le prezenta public după ieșirea dintr-o perioadă critică a existenței sale, greșit și tendențios etichetată ca perioada „marii Întunecimi” pe care mulți exegeți, critici și eminescologi cu pretenții s-au grăbit să o susțină, s-au
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
serie de prieteni influenți din lumea artistică: expoziții de cutii de supă Campbell's, reproducerea lor pe pânză, precum și reproduceri ale iconicei Marilyn Monroe în toate nuanțele posibile. Unii i-ar putea spune nu pop art, ci derizionism, o abordare genială a culturii contemporane de către artiști precum Warhol. Pentru partea cealaltă a relației de comunicare de factură pop, și anume publicul consumator, această formă de artă nu este văzută în cheie ironică, ba dimpotrivă. Ea "a devenit sinonimă cu noul stil
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Archaeus observă: "Cu toate schimbările ce le dorește un om în persoana sa, totuși ar vrea să rămâie el însuși... persoana sa. Am cunoscut oameni ce doreau a fi mai frumoși (câte femei!), mai cuminți (câți oameni de stat!), mai geniali (câți scriitori!), am cunoscut unii cari aveau dorințe de Cezar, în cari se grămădeau visurile de glorie a lumii întregi... dar ei vroiau să fie tot ei. Cine și ce este acel el sau eu care-n toate schimbările din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
universul) ar fi reușita finală a lui Lucifer devenit Dumnezeu prin liberul său arbitru. Dacă ne gândim bine, acest gând luciferic l-a bântuit și de Dionis din celebra nuvelă eminesciană: prin puterea minții sale, înmagazinând informațiile cărților vechi, tânărul genial reușește o evadare de pe pământ, ținta lui fiind, însă, alta împlinirea iubirii. Numai că în clipa când deja se descoperă Dumnezeu, Dan-Dionis recade fulgerător la condiția lui de monadă pământească. Cine să fie mai "realist" în proiecții, Lyotard sau Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
l-ar avea. "Revelația" postmodernului e tocmai "finitul", concretul, din care izgonește sacrul, nemaisimțind nevoia de Centru-fuzzy, sub pretextul că a abandonat centralitatea de tip totalitar. Aparent, fiindcă el n-a reușit să întrevadă centrul trivalent al sacrului. Când Cantor, genialul contemporan al lui Eminescu, s-a întâlnit cu problema infinitului, el nu l-a numit postfinit, ci transfinit. Ce extraordinar simț al "rectificării denumirilor"! Or, cea mai bună atitudine în fața modernului și a postmodernului este cea transdisciplinară, dovedită de d
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s-o știe, cum nu știa Oedip ce face pe vremea când avea doi ochi. Este exact lecția extraordinară a cărții lui Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru. Vrem nu vrem, aceleași contexte istorice au produs reacții similare dinspre spiritele geniale. După cum anticomuniștii praghezi n-au înțeles nimic din articolul lui Tomas și l-au ciuntit, deformându-i grav sensul, la fel mediocrii interpreți ai cărții postume a lui Noica n-au priceput nimic la lectură, fiind stupefiați de mesajul testamentar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
relația între culturile minore și culturile majore, Spania, românitatea, crepuscularul, dandysmul, donjuanismul, regresiunea, romantismul, sinuciderea, fragmentar(ism)ul, statutul de Privatdenker, mansarda ș.a. În fine, prin multitudinea și îndrăzneala paralelismelor, fie și numai „complexul lui Fiesco” („arhetipul impetuos al tânărului genial care se sufocă în cadrele meschine ale unui spațiu mărginit”) îl incită pe autor la excursuri temerare prin scrierile lui I. L. Caragiale, Eugen Ionescu, Witold Gombrowicz, Max Frisch, Petru Dumitriu, Milan Kundera și Ernesto Sábato. Procedeul rămâne neschimbat în Clanul
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Prozatori, I, 161-166, II, 101-106; Ungureanu, Proza rom., I, 452-466; Lucian Raicu, Ideea de scriitor, RL, 1986, 15; Holban, Profiluri, 97-100; Valentin F. Mihăescu, Omul și opera, LCF, 1988, 6; Alexandru Vlad, Manierismul neputinței, APF, 1990, 3-4; Doina Tudorovici, O genială intuire a morții, CNT, 1993, 32-33; Mihai Bărbulescu, Moartea în troian, CNT, 1993, 34; Simion, Mercuțio, 297-298; Negoițescu, Scriitori contemporani, 457-459; Petraș, Lit. rom., 151-153; Micu, Scurtă ist., III, 174-179; Ion Bălu, Un analist al psihologiilor elementare, APF, 1998, 1-2
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
între anii 1611 și 1718, a făcut parte din marile puteri ale Europei. (Foto nr.2, Anexă) Cunoscută sub numele de Stormaktstiden sau„epoca marii puteri“, a fost propulsată în poziția de lider incontestabil al țărilor Nordului de către doi oameni geniali: contele de Södermöre, Axel Oxenstierna și de regele Gustav Adolphus. Datorită teritoriilor cucerite ca urmare a războaielor împotriva Rusiei și a Lituaniei și a Poloniei, dar și ca o consecință a implicării active în războiul de treizeci de ani, Suedia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
știu eu“. Mulți artiști știau că Regele era vulnerabil la lingușeli și se foloseau de această slăbiciune pentru a obține un scaun în Academia Franceză. Cu toate acestea, Ludovic al XIV-lea i-a permis cu greu accesul în Academie genialului La Fontaine. Regele nu l a iertat niciodată pentru prietenia sa cu Fouquet, pe care l-a apărat cu toată forța. Ne permitem să susținem afirmațiile lui Peter Burke, care afirma că sa desfășurat o campanie pe toate planurile artistice
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeași secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul său sfârșit, o parabolă scrisă, după cum se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
iar muzica și coregrafia tânărului de 23 de ani, Sergiu Celibidache, care a și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilică a tânărului „care avea să fie mai târziu un genial și unic dirijor”. Dar cine a fost în copilărie și adolescență Sergiu Celibidache nu este simplu de reconstituit, mai ales când dispui de informații contradictorii și când specificul investigației este altul decât cel biografic. S-a născut în anul 1912
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prin noutate, originalitate, utilitate; 5) valențele creativității sunt numeroase de la adaptarea transformativă și originală la cerințele vieții și generarea progresului social la dezvoltarea personală și regenerarea individului uman. Ultima axiomă o susținem aici prin două afirmații de excepție a doi geniali psihologi. Cari Gustav Jung afirmă că „numai În faptele noastre creatoare ieșim În evidență pe deplin și devenim cognoscibili nouă Înșine” subliniind valoarea de cunoaștere și transformarea profundă și regeneratoare pe care o are creația asupra individului creator. Pe aceeași
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]