9,430 matches
-
realizate după modele folclorice, de care se îndepărtează foarte puțin, a prelucrat snoave populare și a încercat, sub înrâurirea lui I. Creangă, în genul amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare, manifestă preferințe pentru doine și balade, prelucrează textele culese și creează balade în manieră folclorică. Colecția din 1869 reține doar prin câteva piese a căror autenticitate nu este
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
IORDACHE, Emil (16. XII. 1954, Movileni, j. Iași), traducător, critic și istoric literar. Este fiul Valeriei (n. Chebac) și al lui Constantin Iordache, de profesie constructor. Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, între 1968 și 1974 fiind elev al Liceului de Construcții din Iași. În 1975 devine student al Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția limba și literatura rusă - limba și literatura română. Din
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
, Nicolae (4.II.1944, București), poet, dramaturg și traducător. Este fiul Mariei (n. Tataru) și al lui Gheorghe Ionel, mecanic. Face studii primare la Domnești, în județul Vrancea, pe cele gimnaziale la Adjud, liceale la Iași (Liceul „C. Negruzzi”). Licențiat în filologie al Universității din Iași (1966), este profesor la Șaru Dornei (1967-1968), muzeograf la Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești (1968-1969), profesor la Școala Generală din Perieni, comuna Probota, în
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Basarabia, Chișinău, 1997, p. 57. • Născut în 1819 în Strășeni (Lăpușna). S-a stabilit împreună cu familia la Iași în 1828. Pentru activitatea literară: Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1998, p. 167. • Născut în 1838 la Trifănești (Bălți). Cu studii gimnaziale la Chișinău și universitare la Paris (filozofie și viticultură). În 1869 a fost ales membru de onoare al Academiei Române (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 72-73). Petriceicu Hașdeu 5, Gavril Muzicescu 6, Constantin Stere 7, Alexandru Averescu 8 și Arthur
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Eugen (2.V.1929, București - 3.XII.1997, Copenhaga), filolog, istoric literar, jurnalist, memorialist, traducător și poet. Este descendentul unei vechi familii boierești din Basarabia, cu uric de la Alexandru cel Bun, datat 25 aprilie 1420. Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Liceul „Gh. Lazăr” din București, încheindu-le cu un „bacalaureat clasic” în 1947. Primește, în același timp, o bună educație muzicală din partea mamei, absolventă a Conservatorului. În 1947 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
GHEORGHIU, Xenophon C. (14.X.1850, Iași - 2.I.1928, Iași), istoric literar. A fost trimis de timpuriu în străinătate, urmând studiile gimnaziale la Liceul „Louis le Grand” din Paris, după a cărui absolvire frecventează literele și dreptul în capitala Franței și la Bruxelles. În 1879 își ia licența în drept. Întors în țară în toamna aceluiași an, obține un post de profesor
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
cele două rădăcini familiale se vor dovedi egal de fecunde în conturarea personalității sale. La Iași, unde familia se va stabili la un moment dat, F. va urma cursurile Școlii de Băieți „Trei Ierarhi”(în particular, până în 1909), apoi cursul gimnazial la Liceul „Alexandru cel Bun”, continuând la Liceul Național. Vreme de doi ani este student al Facultății de Drept din același oraș, părăsind studiile fără a-și lua licența, sedus de mirajul vieții literare din capitală și de primele succese
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
DUMITRAȘCU, Aurel (21.XII.1955, Sabasa, j. Neamț - 16.IX.1990, București), poet. Este fiul Mariei (n. Ana) și al lui Petre Dumitrașcu, silvicultor. A urmat cursurile gimnaziale și liceale la Borca. După absolvirea liceului (1974), lucrează ca merceolog și profesor suplinitor. Între 1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf la Complexul Muzeal Județean
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
n. Zăiceanu) și al lui Dumitru Durnea, miner. A făcut clasele primare la Vulcan (județul Hunedoara), unde a absolvit și liceul. Între 1970 și 1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Repartizat în învățământul gimnazial, predă la o școală generală din orașul studenției sale până în 1980, când devine cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Studios și tenace, cu o putere de muncă deosebită, D. își consolidează pregătirea în cele câteva stagii
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
MIHĂIEȘ, Mircea (1.I.1954, Sântana, j. Arad), critic literar, prozator și eseist. Este fiul Floarei și al lui Mihai Mihăieș, funcționari. După ce urmează cursurile gimnaziale și liceale la Arad, intră la Facultatea de Filologie, secția engleză-franceză, a Universității din Timișoara, pe care o va absolvi în 1980. Un an predă în comuna Vârciorog, județul Bihor, iar în 1981 devine redactor la revista „Orizont”, unde debutase
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
, George (11.II.1884, Satulung, j. Brașov - 7.IV.1967, București), etnolog. După absolvirea școlii primare în comuna Roseți, din actualul județ Călărași (1891-1895), urmează cursurile gimnaziale și liceul la Brașov (1895-1903). Între 1904 și 1908 este student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (licențiat în 1909) și își va susține doctoratul în litere la Universitatea din Cluj (1920). Funcționează între timp ca
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
HORODINCĂ, Georgeta (13.XI.1930, Căușanii Noi-Tighina ), istoric și critic literar, prozatoare. Este fiica Elenei (n. Maxim) și a lui Vasile Horodincă, funcționar CFR. După studii gimnaziale și liceale la Galați, Craiova și Iași, urmează Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1949-1950) și la București, Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), apoi Facultatea de Filologie, absolvită în 1956. Devine redactor la „România liberă” (1951-1955), „Gazeta literară
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
HURUBĂ, Dumitru (26.X.1944, Călnaci, j. Harghita), poet, prozator și publicist. Este fiul Anei Hurubă. A frecventat școala primară în satul natal (1951-1955), apoi clasele gimnaziale în Subcetate (1955-1958) și liceul la Toplița (absolvit în 1963). Practică diverse profesiuni, iar în anii ’70 se stabilește la Deva, unde o vreme este impiegat la Întreprinderea de Transporturi Auto. Frecventează, începând din 1973, cenaclul literar Ritmuri din Deva
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
părăsite. Războiul, apoi seceta îl fac să perceapă viața ca pe o luptă pentru supraviețuire. Era un pasionat cititor, bineînțeles de basme, dar și de romane, și un talentat desenator. Primele versuri le-a scris la sfârșitul clasei I. Studiile gimnaziale le face la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, începând din 1946; continuă să compună, adunându-și poeziile într-un caiet, sub titlul Cântecul unui adolescent. Însemnări de lectură, rezumate și câteva versuri se regăsesc într-un jurnal, sub genericul Antologie
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
n. Mureșan) și al lui Ioan Rusu, maistru la IAR Brașov. Mediul în care a crescut își va pune amprenta și asupra orientării sale profesionale, determinându-l să opteze, după terminarea, în orașul natal, a școlii primare și a celei gimnaziale, mai întâi pentru Școala Tehnică de Motoare Auto-aero din București (1954-1955) și apoi pentru Școala Medie Tehnică de Mecanică (1955-1957). Paralel își va completa instrucția școlară, urmând cursurile Liceului „Andrei Șaguna”, pe care le va termina în 1958. Ceva mai
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
, Romulus (13.III.1935, Alba Iulia), prozator, eseist și editor. Este fiul Silviei (n. Dobrota) și al lui Romulus Rusan, funcționar; poeta Ana Blandiana este soția sa. Urmează cursurile primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, absolvind în 1952. Pentru un an, până să devină student al Facultății de Tehnologie Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, lucrează ca operator-chimist la Întreprinderea Carbochim. Din 1953 datează și începutul activității publicistice la „Tribuna
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
1905, Fălticeni - 14.VIII.1984, Fălticeni), eseist. Este primul copil al Anei (n. Cetățeanu) și al lui Octav Lovinescu, avocat, frate mai mare al criticului literar E. Lovinescu. L. este frate cu dramaturgul Horia Lovinescu. Urmează cursurile școlii primare și gimnaziale la Fălticeni, iar liceul la Colegiul „Sfântul Sava” din București, absolvindu-l în 1925. Se înscrie la Facultatea de Drept și își ia licența în 1929. Între 1930 și 1942 este membru al Baroului Ilfov, ulterior funcționând în calitate de consilier juridic
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
se poate răspunde cu da sau nu: Mai este inclus în școală sau nu? Dacă răspunsul este da, urmează o altă întrebare: Este în învățământul preuniversitar sau universitar? Dacă este în învățământul preuniversitar, este la nivel secundar I (primar sau gimnazial) sau la nivel secundar II (liceal)? Dacă este la nivel secundar I, este la nivel primar sau gimnazial? Dacă este la nivel primar, conform teoriei, cuvântul primar conține 4 biți de informație (pentru că a trebuit să exprimăm patru alegeri pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmează o altă întrebare: Este în învățământul preuniversitar sau universitar? Dacă este în învățământul preuniversitar, este la nivel secundar I (primar sau gimnazial) sau la nivel secundar II (liceal)? Dacă este la nivel secundar I, este la nivel primar sau gimnazial? Dacă este la nivel primar, conform teoriei, cuvântul primar conține 4 biți de informație (pentru că a trebuit să exprimăm patru alegeri pentru a intra în posesia informației pe care o doream). Teoria informației încearcă să explice comunicarea, definind o balanță
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
SÎRBU, Ion D. (28.VI.1919, Petrila - 17.IX.1989, Craiova), dramaturg, prozator, memorialist și eseist. Este fiul Ecaterinei (n. Glaser) și al lui Ion Sârbu, miner. Urmează școala primară în orașul natal, iar cursurile gimnaziale și liceale la Petroșani (1930-1939). Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, mutată la Sibiu în toamna anului 1940, după ce Ardealul de Nord fusese cedat Ungariei, în urma Dictatului de la Viena. În această etapă debutează cu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
, Victor (pseudonim al lui Ioan Dumitrescu; 14.II.1937, Mizil), poet și critic literar. Este fiul Mariei Dumitrescu și al lui Terente Filimon, brutar. Urmează școala primară și gimnazială la Buzău și cursurile liceelor „I. L. Caragiale” și „Mihai Viteazul” din Ploiești (1960-1964). Se înscrie la o școală tehnică postliceală în domeniul petrochimiei și ajunge operator chimist. După 1989 va fi directorul Editurii Universul Cartfil din Ploiești, fondator al revistelor
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
fizice la elevii de toate vârstele, realizând un echilibru între efortul intelectual și cel fizic în orarul săptămânal al elevilor, fiind astfel inclus în planurile de învățământ începând cu clasa I-a.”: Predarea jocului de fotbal în învățământul primar și gimnazial are două aspecte: 1. Ca mijloc al educației fizice și ca atare total subordonat scopului, sarcinilor, obiectivelor, structurii și cadrului organizatoric al lecțiilor de educație fizică; 2. Formarea la elevi de cunoștințe, priceperi și deprinderi (abilități) necesare practicării integrale și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ale jocului de fotbal îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. La elevi, aceste obiective operaționale ajung și acționează prin intermediul profesorilor de educație fizică, în condițiile oferite de această disciplină. Prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică se realizează printr o didactică specifică, proprie lecțiilor și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin utilizarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică și folosirea mijloacelor de acționare specifice acestui joc sportiv; 2. Asigurarea unei surse bibliografice care să sprijine prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial și practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce va permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale jocului de fotbal. Actualizarea principalelor noțiuni teoretice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
să alcătuiți o sistematizare proprie a tehnicii jocului de fotbal. Rezumat Jocul de fotbal a reușit să se impună ca mijloc al educației fizice școlare în toate școlile din țara noastră fiind nelipsit din lecțiile de educație fizică la ciclul gimnazial. Pentru a putea opera, ca viitor profesor de educație fizică, cu minimum de noțiuni de specialitate strict necesare în metodica predării fotbalului în școală, prin conținutul acestei unități de curs am încercat să reîmprospătăm principalele cunoștințe ale studenților cu privire la definițiile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]