6,255 matches
-
mi amintesc, Pe când eram copil la țară... Parcă mă văd cum stau la masă, Alături de părinții mei; Mâncam friptură, nu prea grasă, Mămăliguță și mujdei! Mă văd cu frații în ogradă, Printre nămeții pân' la geam; îi adunam într-o grămadă Și-un mare derdeluș făceam Ne erau mâinile-nghețate, Obrajii parcă luau foc, Dar eram plini de sănătate Și nu ne deranja deloc! Ne aminteam și noi de școală Când frigul ne intra în oase; Și de atâta tăvăleală, Ne
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sînge, plină de minciună, plină de silnicie, și care nu încetează să se dedea la răpire. 2. Auziți pocnetul biciului, uruitul roților, tropăitul cailor, și durduitul carălor! 3. Se aruncă năvalnici călăreții, scînteiază sabia, fulgeră sulița. O mulțime de răniți! Grămezi de trupuri moarte! Morți fără număr! Cei vii se împiedică de cei morți! 4. Din pricina multelor curvii ale curvei, plină de farmec, fermecătoare iscusită, care vindea neamurile prin curviile ei și popoarele prin vrăjitoriile ei, 5. "iată, am necaz pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85120_a_85907]
-
ajunge un morman de pietre și muntele Templului o înălțime acoperită de păduri. $4 1. În vremurile de pe urmă, muntele Casei Domnului va fi întemeiat tare ca cel mai înalt munte, se va înălța deasupra dealurilor, și popoarele vor veni grămadă la el. 2. Neamurile se vor duce cu grămada la el și vor zice: "Veniți, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne învețe căile Lui, și să umblăm pe cărările Lui! Căci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
înălțime acoperită de păduri. $4 1. În vremurile de pe urmă, muntele Casei Domnului va fi întemeiat tare ca cel mai înalt munte, se va înălța deasupra dealurilor, și popoarele vor veni grămadă la el. 2. Neamurile se vor duce cu grămada la el și vor zice: "Veniți, haidem să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne învețe căile Lui, și să umblăm pe cărările Lui! Căci din Sion va ieși Legea, și din Ierusalim Cuvîntul Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
Domnului oștirilor a vorbit. 5. Pe cînd toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului său, noi vom umbla în Numele Domnului, Dumnezeului nostru, totdeauna și în veci de veci!" 6. " În ziua aceea, zice Domnul, voi aduna pe cei șchiopi, voi strînge grămadă pe cei izgoniți, și pe aceia pe care-i chinuisem. 7. Din cei șchiopi voi face o rămășiță, din cei ce erau risipiți, un neam puternic; și Domnul va împărăți peste ei, pe muntele Sionului, de acum și pînă-n veac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
despre sarcină. Sunt copleșită cu flori, sculpturi din jad și felicitări. Toate concubinele fac efortul de a mă vizita. Cele care nu se simt bine, își trimit eunucii cu și mai multe daruri. În camera mea, cadourile se strâng în grămezi până la tavan. Însă în spatele fețelor zâmbitoare zace invidia și gelozia: ochii umflați sunt dovada plânsului și a nopților de nesomn. Știu exact cum se simt celelalte concubine. Îmi aduc aminte propria-mi reacție față de sarcina doamnei Yun. Nu-i dorisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
se văd așa cum au fost transformate de lucrurile rele pe care le-au făcut în trecut: scheleți, monștri grotești sau chiar mai rău. Oglinda le provoacă un șoc care le face să se retragă. Capul doamnei Jin seamănă cu o grămadă mare de aluat, din cauza pudrei de pe față. An-te-hai îmi spune că în ultimele ei zile i-au erupt furunculi pe toată fața. În registru, doctorul ei a scris că „mugurii“ de pe trupul Majestății Sale au „înflorit“ și au produs „nectar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pare lovit de durere. Rudele femei trebuie să își evite verii și cumnații, așa că ne retragem în camera alăturată. Din fericire, eu pot să văd prin ferestre. Capacul sicriului este ridicat pentru prințul Kung: pe pieptul doamnei Jin sunt așezate grămadă bijuterii sclipitoare, aur, jad, perle, smaralde, rubine și cristale. Pe lângă oglinjoară, ea își ține și trusa de machiaj. Prințul Kung stă solemn lângă mama sa, durerea făcându-l să arate mai în vârstă decât este în realitate. Se lasă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Shun este aclamat ca un erou. Aproape imediat însă, entuziasmul este risipit de rapoartele privind atacurile străine de-a lungul liniei de coastă. Documentele trimise de la graniță Majestății Sale au miros de fum și sânge. Actele se strâng curând în grămezi înalte lângă pereți. Nu am nici o posibilitate de a le sorta. Situația se desfășoară exact cum a anticipat prințul Kung. 1 august 1860 a fost cea mai groaznică zi pentru împăratul Hsien Feng. Nimic nu i-a putut opri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
altfel. Voi pune să se pregătească domeniul de vânătoare, în acest caz, lasă Seng-ko-lin-chin cuvintele să cadă și se retrage în liniște. — O mamă șobolan întră în chinurile facerii! izbucnește Majestatea Sa într-un țipăt isteric. Naște puii pe o grămadă de zdrențe într-o gaură din spatele patului meu. Palatul mi se va umple de șobolani. Ce mai aștepți, doamnă Yehonala? Nu ai de gând să mergi cu mine să vânăm la Jehol? Gândurile mele o iau razna. Să părăsim capitala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de sânge, l-au tăiat pe obraji. Așa credeau ei. Când au aprins însă lumina, furia lor n-a mai cunoscut margini. Îl bătuseră și-l schilodiseră pe altul, pe unul dintre ei, în timp ce el, prietenul meu, se smulsese de sub grămadă și reușise să fugă. Cel care fusese luat... drept el l-a dat pe urmă în judecată fiindcă n-a vrut să stea să fie bătut, învinuit adică atât pentru că a fugit, cât și mai ales pentru faptul că a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fiilor lui. 11. Și iată porunca pe care o dau cu privire la oricine va călca porunca aceasta: să se scoată din casa lui o bîrnă, s-o ridice ca să fie spînzurat pe ea, și casa să i se prefacă într-o grămadă de gunoi. 12. Dumnezeul care a pus să locuiască în locul acela Numele Lui să răstoarne pe orice împărat și pe orice popor, care ar întinde mîna să calce cuvîntul meu, ca să nimicească această Casa a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
nu apărea, Fărocoastă nu rata nici o ședință. Nu școala îl făcuse ce era, ci partidul. Pe drum ne-am încrucișat cu o sanie goală, mînată de un băiețandru cu nasul degerat. Costică îi porunci să facă calea întoarsă. Claie peste grămadă, ne aruncarăm buluc în sanie. Eu m-am lungit în fînul din coș, cu capul în poala colegei ce preda un obiect pe care nu-l cunoștea deloc: istoria. În codîrlă, crăcănat, Fărocoastă făcea echilibristică, cu mîinile de parcă ne binecuvînta
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se scârbiră. Mergea singur, fără cai ori boi, cu oiștea Împinsă țanțoș Înainte, ca o suliță pregătită pentru dat năvală. În vârful oiștii, cineva Înfipsese o vioară. În car se vedea o amestecătură de mirare: șapte-opt draci zăceau claie peste grămadă, morți de beți. Nu puteai desluși a cui era cutare coadă, ori barbă, ori copită. Râtul unuia dintre ei poposea lângă o damigeană pe fundul căreia hâltâcăia un rest de băutură; altuia Îi lipsea o jumătate dintr-un corn; unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
li se Închegase, se scorojise și se făcuse stacojiu. Deasupra lor, cerul era tot de cenușă și muțenia tot le Încetinea mințile și trupurile. La un șleau mai adânc din mijlocul drumului, carul se smuci cu scârțâieli ascuțite și prelungi; grămada de draci tresăltă și ea cu putere, scârbavnicele trupuri se potriviră altfel În devălmășia lor, dar nu se treziră. Numai ochii unuia se deschiseră pe jumătate cătând, goi, la cei Înșiruiți pe dreapta drumului. Și aceia se cam Înfiorară. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Marin Foiște, profesor suplinitor de toate disciplinele, fost alcoolic Încrâncenat, poet ratat, leneș, impotent de tânăr, curios și vorbăreț ca o țață, intrigant și purtător de vorbe În doi peri. Pe el, care a terminat Literele În urmă cu o grămadă de ani, dar nu și-a dat niciodată licența, vestea că aș fi rămas repetent l-a uns ca un balsam binemirositor pe sufletu-i cel zbuciumat. Dar să trecem. Îți voi povesti cum se desfășoară zilele mele obișnuite aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vreme curtea. Ăla a crezut că omul voia numai să-l sperie, ca să tragă cine știe ce foloase de la el. N-a stat mult pe gânduri, l-a Înjurat și a dat drumul la câini. Celălalt s-a Întors frumușel cu o grămadă de rubedenii, au omorât câinii și i-au azvârlit pe rudari din curte cu tot calabalâcul, să se ducă unde or ști, numai pe pământul moștenitorului nu. Rumânii se purtaseră oarecum diplomatic cu familia de strămutați geologic: arseseră câteva palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fiecare gospodărie, câțiva s-au Întărâtat la bătaie, alții s-au Înțeles omenește, au tăiat vitele și-au Împărțit carnea, cei mai mulți s-au temut și nu s-au atins de proprietatea care nu se știa bine cui aparținea, o grămadă au rămas cu buza umflată, i-au Înjurat pe ceilalți și s-au potolit. A doua zi au apărut camioanele cu jandarmi, au cules vacile, câte mai erau, de prin curți, au ridicat suspecți, au Împărțit, ici-colo, câte un pulan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
către sat. După ceva timp se opri, Își Întoarse fața la pădure și răcni: ,,Ți-e frică, sau ce?!”. * * * Așadar, am pornit către Bufet, la ora aia ciudată, incertă și lâncedă de până În prânz. Aveam de gând să beau o grămadă de beri la sticlă, dar ce-mi doream cu adevărat era să Întâlnesc pe cineva acolo, să vorbim despre fotbal, politică și femei. Pășeam drept și cu prestanță, Îmi țineam hangul, probabil că În ochii neînduplecați mi se putea citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apucat În toată splendoarea lui. Pe vremea dictaturii, dacă erai descurcăreț, făceai bani și din piatră seacă. Și subliniez că nu e o metaforă: printre altele, tatăl lui popa chiar făcea negoț cu nisip și pietriș pentru construcții. Mituise o grămadă de responsabili de la județ, avea relații pe la fel și fel de șefi și șefișori de partid care Îl ajutau să obțină autorizații și-l fereau de controale. Se vorbea că jumătate din ce câștiga din comerțul oficial mergea pe cadouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bolțari, trebuia să te duci cu săptămâni bune Înainte ca să te Înscrii pe o listă. Dacă marfa era proastă - și era, mai tot timpul -, tot o luai, că bătrânul ridica din umeri: el nu te obliga să cumperi, avea o grămadă de alți clienți cărora le ardea buza și ar fi primit cu ochii Închiși ceea ce tu erai pe cale să refuzi. În cele din urmă Îi numărai, cu durere În suflet, sutele albastre. Cei care vreau să-și aleagă marfa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
hrănite cu scârnă de om amestecată cu paie tocate, făină de oase și ceva grăunțe refuzate la export. Culmea e că se găsea câte una care pica În extaz și lăuda În gura mare marfa mincinoasă pe care dăduse o grămadă de bani: „Ce Înseamnă, dragă, oul de țară: gălbenuș mai galben și gustos, albuș consistent, iar nu apătos, așa cum au alea din comerțul de stat. Am făcut o prăjitură magnifică și toată lumea m-a lăudat și m-a invidiat: «E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aceleia de pământ de care am discutat s-a aflat avântul economic al lui Tatapopii. El renunțase de ceva vreme să ardă cărămizi și să usuce calupi de paiantă - nu se arăta așa rentabilă afacerea, cerea multă muncă și o grămadă de timp -, dar scotocelile, scormonelile, scobiturile lui În coasta dinspre Dunăre a satului slăbiseră solul și, cu sau fără ajutorul Ălui de Sus, acesta a luat-o la vale, după cum cunoașteți cu toții. Tatapopii avusese grijă să ungă pe cine trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Dunărea se umfla și-și aducea apele până la Dig. Între albia obișnuită a fluviului și Dig erau câteva sute bune de metri unde era plin de plopi și de sălcii. Când apele dădeau Înapoi și intrau În matcă, rămâneau o grămadă de jăpși prin lăsături. Bălțile astea se umpleau de crapi și de carași, care veniseră aici, În locuri domoale și ferite, să-și lase icrele. Apele Dunării, trăgându-se pe neașteptate În albia lor, lăsau o grămadă de pești Închiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
matcă, rămâneau o grămadă de jăpși prin lăsături. Bălțile astea se umpleau de crapi și de carași, care veniseră aici, În locuri domoale și ferite, să-și lase icrele. Apele Dunării, trăgându-se pe neașteptate În albia lor, lăsau o grămadă de pești Închiși În bălțile ce aveau să sece Într-o lună-două. Sătenii năvăleau, atunci, cu plase și luau apele noroioase la răsfirat picătură cu picătură. Scoteau grămezi de pește, Îl curățau și-l sărau pe loc, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]