2,830 matches
-
coniac, rom, sortiment restrâns de vinuri și băuturi nealcoolice). 1.7. Grădina de vară este o unitate amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific "de grădină" și decorată în mod adecvat. Oferă un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie și cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri selecționate de regiune, îmbuteliate sau neîmbuteliate, băuturi spirtoase etc.) și nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun. 2. Barul este o unitate de alimentație cu program de zi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200068_a_201397]
-
export și nemulțumirile muncitorilor. SECRET Nr. D/095150 din 19 decembrie 1987 Exemplar nr. 1 NOTĂ Din datele ce le deținem rezultă că Întreprinderea de Scule, Subansamble și Accesorii Rădăuți nu-și poate onora sarcinile de export privind livrarea unor grătare, cutii de scule și bancuri de lucru în valoare de 500.000 dolari S.U.A., întrucât nu a primit tabla necesară execuției acestor produse de la Combinatul Siderurgic Galați. Conform contractului nr. 1.580/2/1987 Combinatul din Galați este în restanță
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
iar "migrarea la oraș" a facilitat "pierderea" lor: "Eu am auzit de ele, dar de văzut... nu, niciodată. Prin bătrâni se mai vorbea despre ele" (S9). Aceste sărbători se punctează de regulă printr-un "chef" sau "o ieșire la un grătar" cu prietenii. De altfel, astăzi putem foarte ușor să ne gândim la schimbarea semnificațiilor unei tradiții asociate unei sărbători precum Ignatul, sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe stînga). Băieții, în formație completă, după gard, pe iarbă, mai rad o bere. Le fac cu ochiul: știu, încă una și mă duc. 20 iunie Cineva, în revista Habitat, face "elogiul" micului: "De soia, în timpul postului, lîngă miel, pe grătare, de 1 Mai, în Săptămîna Patimilor, de ziua arhitecturii sau a eliberării Europei (9 Mai)". Micul românesc, viermele gras, fără piele, pare a fi etern. Cum ar arăta habitatul nostru fără mic? se-ntreabă antimicul nostru. Imposibil de imaginat, răspunde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că nu i se face poftă, măcar o dată-n an, de-un mic. Ies pe le vecernie din atelier și-o iau spre Dosoftei. Din cînd în cînd, mi se face dor de Dosoftei. La întoarcere, n-am cum ocoli grătarul fumegînd de la Dunărea. Trei mici, vă rog! sună ignobila-mi comandă. Și cu ea m-așez la masa de pe terasă. Să vă mai spun dacă nu sînt luat pe la miezul nopții de Salvare ce savoare antebelică, interbelică și postbelică se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dezinfectante cu acțiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; dezinfecția se practică înainte de instituirea măsurilor de curățare. ... (4) Dezinfectantele trebuie folosite la concentrațiile și timpii de acțiune specificați în autorizație/înregistrare. ... (5) Se recomandă utilizarea de cuve cu capac și grătar, pentru dezinfecția instrumentarului. ... (6) La prepararea și utilizarea soluțiilor dezinfectante sunt necesare: ... a) cunoașterea exactă a concentrației de lucru în funcție de suportul supus dezinfecției; ... b) folosirea de recipiente curate; ... c) utilizarea soluțiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate și eficacitate, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185341_a_186670]
-
folosește 1 vol. urinare - Mașini soluție dezinfectant nivel mediu automate pentru 1 vol. recipient, curățare, apoi dezinfecție de nivel înalt - Se păstrează uscate în locuri special destinate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Grupuri sanitare Ștergere Curățare, dezinfecție de nivel mediu (WC, bazine, scaune WC, pisoare), grătare din lemn sau plastic pentru băi și dușuri ───────────────────────────────────────────────────────────────────���────────── Sifoane de Se toarnă un produs pardoseală, sifoane dezinfectant de de scurgere nivel scăzut ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Găleți pentru Spălare - Curățare curățare, ustensile - În cazul în care se folosesc la pentru curățare materii organice, întâi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185341_a_186670]
-
Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă de la grătarul cu mici tranz.: Gospodina afumă cârnații part. afumat, -ă nom. afumarea, afumatul A SE AGLOMERA Societățile umane se aglomerează peste măsură tranz.: Microbuzele aglomerează traficul part. aglomerat, -ă nom. aglomerarea A SE AGRAVA Boala s-a agravat din cauza poluării tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. închegat, -ă nom. închegarea, închegatul A SE ÎNCHISTA Gândirea lui Ion se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și-i amenințau cu mii și mii de primejdii de moarte în fiecare zi, dacă nu s-ar fi putut bucura de puterea și ajutorul Celui înviat? Minuni asemănătoare făcuse Domnul; înviase atâția morți; dar nici una din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acesta din urmă unic datorită afumării cu lemn de conifere, rareori folosit de alții din pricina mirosului specific), sunt, probabil, unele dintre puținele unicate ale gastronomiei noastre, dar asta deoarece mai peste tot în lume ideea de a mânca ștevie la grătar (frunzele se leagă mai întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă, cu ardei iute, cu ulei, oțet și apă fiartă) a fost abandonată. Se știe cu certitudine că ștevia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Savuros! La fel de bună este și Polenta del reggitore: mămăliga răcită se taie felii; pe fiecare dintre ele se pune brânză rasă, se acoperă cu o altă felie de mămăligă, se lipesc cele două felii, iar acest sandviș se frige la grătar. Delicioși, dar mult mai originali, sunt și rebecchini. Mămăliga întărită este decupată în formă de discuri (se poate folosi gura unui pahar); pe fiecare dintre acestea se pune umplutura, făcută din fileuri de anșoa și capere, prăjite în ulei de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
creativ influențele străine. Înainte de a da câteva exemple de preparate culinare aparținând acesteia, de a încerca să le depistăm originea și să le urmărim românizarea, vom aborda un domeniu în care românii par a fi experți bucătari și pasionați consumatori: grătarul. Într-un pasaj citat anterior, Păstorel Teodoreanu enunța câteva repere ale „bucătăriei populare“ românești: mămăligă, borș de chitici, bureți copți în spuză și „halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec“. La aceasta din urmă, noi, românii, suntem
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în care privește Radu Anton Roman culinarogeneza românească (totul se așază pe temelia bucătăriei țărănești) și părerea lui Păstorel asupra aceluiași subiect: bucătăria românească își are originea în cea „practicată îndelungată vreme de robii țigani [...] meșteri la frigare și la grătar“. Adică trecutul domeniului culinar în care excelăm nu ne aparține, ci este apanajul slujitorilor rromi... Adevărul, după cum vom vedea și în paginile următoare, este undeva la mijloc: Păstorel greșește omițând aportul bucătăriei țărănești, iar Radu Anton Roman face abstracție de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bucătăriei țărănești, iar Radu Anton Roman face abstracție de o evidență: pe parcursul multor secole, mai toate casele boierești (și nu puține dintre cele ale burgheziei) din țările române au avut bucătari țigani. Ce puneau acești bucătari la frigare ori pe grătar? Am pomenit fleica și ceafa de porc; Dimitrie Papazoglu mai amintește câteva: „Fripturile, în general, erau de mușchi de vacă, de pasăre, de râmător și de crap despicat și întins pe un proțap la dogoarea focului; asemenea se făcea miel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de mușchi într-o talpă cauciucoasă și lipsită de gust. Arareori poți găsi în vreun restaurant tradițional românesc un bucătar care să știe că, la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la grătar cu adevărat inovativ, original, după părerea celor mai mulți români, sunt mititeii. Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
kebabi și urfa kebab par cele mai apropiate de varianta românească) care folosesc carne tocată (miel sau oaie, dar și în amestec cu vită) și rulată sub forma micilor noștri, ce se înfig apoi în țepușe și se rumenesc la grătar. Apropo, oare nu este cumva obiceiul românesc de a mânca mititeii cu scobitori înfipte într-înșii o reminiscență a vremurilor de demult, când se frigeau în țepușe? Mititei fac și bulgarii (sub numele de kebabceta), din carne tocată de vită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înfipte într-înșii o reminiscență a vremurilor de demult, când se frigeau în țepușe? Mititei fac și bulgarii (sub numele de kebabceta), din carne tocată de vită, porc sau oaie (uneori se pune pui!). De fript, se frig tot pe grătar, doar forma mult mai alungită îi face diferiți (și consistența - carnea este dată de cel puțin două ori prin mașina de tocat). De asemenea, condimentarea îi deosebește: la ai noștri domină usturoiul, la ai lor, ceapa și chimenul, aroma fiind
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Smirna“), dar aceștia, la origine, sunt foarte diferiți de modelul turcesc (se prăjesc în ulei și se servesc cu un sos de roșii). Am gustat însă, în nord estul Greciei (într-o tavernă din portul Kavala), niște „sutsukakia“ fripți pe grătar, asemănători mititeilor (pe de o parte, lipsea usturoiul de la noi, dar, pe de alta, gustul de chimen nu era atât de pregnant ca în varianta bulgărească). „Mititeii ardelenești“, menționați de Radu Anton Roman, ar fi caracterizați de folosirea smântânii nefermentate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
au avut suficient timp să se implanteze și pe plan lingvistic), în timp ce denumirile lor în bulgară și sârbă provin din cuvântul kebab. Bucătăria târgoveață, cea pomenită de Radu Anton Roman, nu se mărginește însă la mititei și alte produse ale grătarului. Există o mulțime de alte feluri de mâncare, pe care le putem grupa în „familii“: am menționat deja iahniile și plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
puternic condimentate. Călătoria chiftelelor duce însă și către vest, adică spre Turcia și Orientul Mijlociu, unde se întâlnesc și astăzi în nenumărate variante. Noi și bulgarii (ale lor se cheamă kufteta) le avem de la turci (care cunosc și kofte rumenite la grătar, adică tot un fel de mititei, kebabcheta, cevapcici ori suțukakia... Mici sunt Balcanii!). Grecii prăjesc și ei keftedes. Păstorel Teodoreanu (prin gura lui Costache) vorbește despre distribuția regională a tocăturilor: „... cei mai buni caltaboși i-am mâncat în Oltenia, cei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din grecescul ankinára, în timp ce italienii, care au primit o direct de la arabi, i-au păstrat și denumirea (carciofo, din arăbescul karciuf ). Scoicile (stridiile) sunt prezente în șase rețete inspirate de cărți de bucate italienești: în majoritatea cazurilor sunt fripte pe grătar, tehnică simplă recomandată încă de către Platin (Bartolomeo Sacchi), în 1474, în celebra sa carte De honesta voluptate, apărută la Roma. Alte elemente tipice gastronomiei Renașterii sunt prezența măruntaielor (creier de oaie, de „râmător“ ori de vițel, „rănichi“, limbă și ficat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de conducerea de partid și de stat în ziua de 23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta părea un meniu opulent, dar banalitatea preparatelor nu poate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dacică, guriste care răcnesc romanțe sau chiar manele, chelneri în ie și ițari, dar cu adidași în picioare... De-abia în al doilea rând vine meniul, care nu oferă nici o surpriză: ciorbă de burtă, mămăligă, sarmale, ceafă de porc la grătar, toate preparate fără nici un pic de inventivitate din partea bucătarului, meritul său fiind doar fidelitatea față de rețeta tradițională, considerată imuabilă. Un român care ia masa la Gagnaire se va întoarce la restaurantul lui pentru că știe sigur că nici în douăzeci, nici
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
adaugă cepele, roșiile, trei sferturi din cantitatea de pătrunjel, uleiul de măsline, cele două feluri de piper și sarea. Se frământă bine compoziția, până se omogenizează. Se modelează mititei mai... măricei, care se pun în frigărui. Acestea iau drumul unui grătar cu cărbuni și se rumenesc până devin aurii. Între timp, se topesc 100 g de unt. Se taie lipiile în sferturi și se ung cu untul topit, apoi se rumenesc pe grătar. Se așază pe farfurii și se stropesc cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]