3,251 matches
-
care uitaseră și de cuțitele de kebab în formă de săbii în miniatură. Dar o iau înainte cu povestea! Dave 2 n-a fost uimit când ușa s-a deschis și a apărut Carol, doar în cămașă de noapte și halat de pluș. — A, bună, Dave, spuse ea. — Tocmai m-am întors de la o convenție din Colchester, spuse Dave 2, legănând geanta de voiaj, burdușită cu literatură motivațională, pe care o avea în mâna stângă, parcă pentru a sublinia ceea ce afirmase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Se îndepărtaseră de tejghea doar până la cordonul care separa un raft cu produse spongiforme de restul încăperii și acolo se opriseră să bea cu lăcomie licoarea dulceagă. Într-un colț al farmaciei, un schizofrenic se certa cu un asistent în halat de nailon cu privire la „lipsa de igienă“ a unei pile de unghii, iar în partea opusă doi puștani slăbuți și rași în cap, cu urme de psoriazis, zornăiau de zor tuburile cu balsam de buze în tăvile de plastic. Farmacistul trânti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vocea asta, o cunoștea bine, dar nu știa de unde. De unde? De la rugăciuni? De la magazin? Până să se întoarcă, vocea îl mai interpelă o dată, ceva mai tare: - Abdulah! Se întoarse. Apăru un tip tânăr, arab ca și el, îmbrăcat numai în halat și costum de baie. Părea nervos. - Stai ușor, un’ te duci? - Cum adică unde mă duc? spuse Abdulah uimit, încercând din răsputeri să-și ascundă uimirea. Merg să-mi iau răsplata, așa cum mi s-a promis. O vreau pe aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
o mină destul de întunecată. Nici Abdulah nu era prea vesel, pentru că deși se gândise toată viața la momentul când urma să se suie pe virgine, iată, tocmai acum trebuia să-l oprească cineva sau ceva. - Auzi, întrebă deodată tânărul în halat. Spune-mi, tu ești cretin? Voi, ăștia care puneți bombe, sunteți cretini? Abdulah înlemni. - Cum adică? Dar profetul, dar Yusuf, dar Islamul care ne învață pe noi, muslimii... - Taci bă, boule. Yusuf ăla e un cretin, încearcă să vă manipuleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
adevărat viață nasoală, că deșertul v-a ținut în puf până acum. - Aoleu, făcu Abdulah, speriat. - Nici un aoleu. O singură șansă, reține asta ca și cum ai auzi o formulă magică. Dacă îi dai cu piciorul, s-a terminat. Deodată tipul în halat de baie se ridică în picioare, hotărât. Fostul moș Abdulah îl privi uimit. - Auzi, dar până la urmă cine ești? Cel întrebat nu răspunse însă, dar pocni în schimb din degete. Clipă în care Abdulah dispăru pur și simplu cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nu, spuse Abdulah, cu o teamă groaznică, de animal hăituit, citindu-i-se în priviri. Nu numai că am învățat ceva, dar am să le povestesc tuturor ce nenorocire e acolo... - Foarte bine. Atunci fă-o, mai zise tânărul în halat și pocni din nou din degete, clipă în care, pentru a câta oară?, Abdulah dispăru din nou... ...apărând din nou în marele magazin Marks & Spencer, chiar în momentul anterior exploziei colosale al cărei autor fusese. Chiar în acea clipă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acolo, la intrare, și am văzut că, într-adevăr, magazinul era ticsit de lume, și înăuntru, printre rafturi, la fel ca și afară, se călcau unii pe alții în picioare. Tanti Ani a pus lădițele jos, a scos din buzunarul halatului un lacăt mare și ruginit, a trântit repede ușa magazinului, apoi, cu o mișcare rapidă, a tras zăvorul și a pus lacătul, după care s-a aplecat, a ridicat lădițele și a început din nou să-mpingă, în dreapta și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și încă repede. Eu sunt capitalist, moșule. Sunt un capitalist bun. Aici e vorba de cerere și ofertă. De ce să i te opui? Uite-ți pantalonii Arătă spre ușă. — O, domnul Goodney, am auzit eu vocea melodioasă a doamnei în halat alb. — O să termini repede, nu-i așa? Sissy Skolimowsky e programată la ora patru și doar știi cum e ea. Știam cum e Sissy Skolimowsky. Era campioana mondială. Așa că m-am echipat în camera alăturată. Tricoul de un roșu turbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
O dată, chiar, am deschis ochii ca să mă trezesc cu o sulă zdravănă, care mi se bălăngănea la doi centimetri de nas, ca într-o secvență de film porno. A urmat o bătaie cu prosoapele timp de zece minute. Gagicuța în halat chiar și-a băgat capul pe ușă și a țipat la ei prin aburul care umpluse baia... N-am mai putut suporta. Mi-am adunat scâncind hainele, pe care le-am înghesuit în punga luată pe gratis. M-am arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
She-She. Oferise simțurilor sale tot felul de atenții și tratații. — Hei, She-She, spuse Moby. Martin, care e cu mine, e scriitor englez. — Dea? făcu She-She. — Dea, am făcut eu. M-am ridicat, cu pielea mea cenușie, cu burta măreață și halatul înflorat, cu părul meu de culoarea cerului Londrei - sub bubuituri, sub vuiet. * — Nu ești excitat am fost eu întrebat zece minute mai târziu. — Da și nu. — Ei, hai. Ooo, trebuie să fii atât de excitat. — Pai, cam așa ceva, am răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sinistru de elegantă vizită la un ginecolog. De ce nu te faci mai comod? spuse ea, cu o nuanță de indignare batjocoritoare în glas. M-am afundat ascultător, încă un centimetru sau doi, în perna densă și pufoasă. — Nu, scoate-ți halatul! Într-un minut vom fi iar împreună. Așa că am rămas gol, în umezeala sufocantă a camerei, așteptând-o pe She-She și regretând sincer că nu-mi încercasem norocul cu Moby. Dacă aș fi în locul tău, îmi spuse She-She după ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cafea în poală, pe jumătate asfixiat de ce putea să însemne patosul napolitan. Locul fojgăia de copii - bebeluși și țângăi, sugari, tineri șleampeți. Mai erau cel puțin trei tipi cu figură de tată în bucătăria de alături, îmbrăcați în maieuri sau halate, aplecați peste sticlele de vin fără etichetă și pastele aburinde din sosul sângeriu. Cu ei mai erau chiar și două cerșetoare îmbrăcate în negru, așezate pe scaunele cu spătare înalte de lângă ușă Cu ei mai erau chiar și două cerșetoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
place discuția asta murdară. Nu pot să dorm. N-am nici o șansă. Eu nu puteam să dorm, dar Selina putea. E bună și la așa ceva, un somn desăvârșit, cu o față de copil. M-am dus în cealaltă cameră, îmbrăcat cu halatul meu cel scurt. Mi-am turnat ceva de băut Am privit în jurai mea, în căutarea unor indicii Când m-am întors de la aeroport - ieri s-a făcut săptămâna - apartamentul avea un aer ușor dezordonat, de parcă cineva ar fi tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dacă par puțin cam agitată, dar Lorne m-a regulat toată ziua. Vine imediat. Am urcat o scară în spirală. Am urcat de la pământ la stele. Lorne își făcu apariția pe covorul mare, în al noulea cer, îmbrăcat într-un halat alb, întinzându-mi din mâneca largă o mână care tăia aerul condiționat. Se răsuci, cuprins de o grabă tăcută și îmi arătă spre fereastra înclinată - acesta era balconul lui, loja lui particulară, deasupra Manhattan-ului asudat. Îmi turnă ceva de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de rivalitatea lor și plâng îmbrățișate. Generic de final. — Lorne, am spus eu, trebuie să fug. De fapt, a mai trecut o oră până când Thursday mi-a deschis ușa să plec. La capătal discuției despre scenariu, Lorne a dat cu halatul pe care îl purta de pământ și m-a întrebat cu lacrimi în ochi: — E ăsta corpul unui bătrân? Eu am tăcut. Din întâmplare, răspunsul la întrebarea lui Lorne era da. Mi-am agitat o mână, după care am coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lacheu adormit se agita tardiv printre obiectele de anticariat și aparatura electronică din camera înaltă și m-am înfipt în ușa dublă a dormitorului. Am înșfăcat ambele mânere rotunde - și am tras... Fielding stătea nemișcat lângă pat, îmbrăcat cu un halat negru. În spatele lui, întins gol pe pat, cu fața întoarsă, trupul de abanos al unui băiat. Eram cât se poate de șocat, ca atunci când descoperi adevăratele obsesii ale altcuiva, dar eram deja furios de-a dreptul și mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aflat vizavi și mi-am întors scaunul în așa fel încât să pot vedea uitata copertină. — Dă-mi... cum le zice? am cerut eu. Vin alb și sifon. — Ești sigur? mă întrebă barmanul. Era un irlandez mare, osos, cu un halat alb și curat, ca un măcelar la începutul săptămânii, gata să-și înceapă săptămâna însângerată. În mâna lui, în mâna lui de măcelar, se clătina o halbă cu scotch. — Sigur că sunt sigur. Puse încrezător băutura deoparte. Unde ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ca pe roate cu starurile pe care poți conta deja. Ei, hai. Calmează-te. În după-amiaza asta m-am dus în Queensway spre a-mi îngriji frizura. Cincisprezece lire pentru că am fost atins de mâna unei femei. Pipița echipată cu halat și-a petrecut degetele prin părul meu și a spus cu vocea ei prostească: „Se împuținează“. „Cu toții ne împuținăm“, am răspuns eu. Cu toții, fluturând batiste sau făcând semne cu mâna, sau doar trimițând o bezea, cu toții ne ofilim, ne împuținăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am luat-o pe culoar. În timp ce ne îndreptam spre mezanin, am văzut semnul de toaletă și am țâșnit pe ușa neagră a durerii mele. Dah! Doar pentru ologi! Un cărucior electric era pus chiar la intrare și un însoțitor în halat alb sau un medic m-a privit drept în față. M-am împiedicat și m-am întors - și am văzut-o pe Martina ceva mai departe, stând pe o sofa fără spetează, plângând de-a binelea în timp ce căuta ceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
despre i-aș fi simțit mâna pe umărul meu. Am trecut prin coridorul oglinzilor și am intrat în camera din fund. Vron era acolo. Stătea pe sofa și bea șampanie roz. O revistă pornografică banală i se odihnea în poala halatului pornografic... Din câte am văzut, camera fusese zugrăvită în culori dulci de cofetărie, zmeură, și ciocolată, și lămâie. Doar când mă uitam la pereți mă apucau durerile de dinți. Silueta mi s-a ivit mătăhăloasă în ușă. — Unde e Barry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
TURCĂ DAU și FĂ-ȚI CURAJ S-O SUNI PE TÂRFA DIN BAYSWATER. Nu sunt deloc curioasă aflu ce înseamnă TURCĂ, atunci când văd în ce hal e ogeacul meu. În fiecare joi mă duc să încasez chiria. Impasibil, colosul în halat îmi înmânează teancul de bani. Privirile mele trec pe lângă el spre atmosfera insondabilă de bunicuțe tăcute, neveste dărâmate rău și fiice biciuite. Înăuntru nu e decât un băiețel; nici un copil pe lumea asta n-o duce mai bine ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
grevele; se aștepta la atentate. Subdirectorul venise cu ordin scris; din act, reieșea că autoritățile locale erau datoare să-i acorde sprijin total. Pentru o primă constatare, Inventatorul, un ins calm, la vreo patruzeci de ani, și-a pus un halat alb, a luat o lădiță cu scule și, însoțit de omul Guvernului, s-a urcat pe scară. Uimirea lor nu a fost mai mică decât a celor de dinainte. Inventatorul a fost chiar mai surprins decât toți. Era un as
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Discuțiile în familie au durat luni de zile. Mama pe de o parte, tatăl pe de alta, îi prezentau întâmplări cotidiene, o puneau la curent cu o serie de evenimente care circulau din viața plină de riscuri a lucrătorilor în halate albe. Căutau toate argumentele posibile, poate, poate o vor determina pe fiica lor să se orienteze către altă profesie. Aveau doar o singură fată și, ca părinți, erau animați de dorința să-i asigure un viitor cât mai confortabil, mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ei ființă. Această obsesie îi albea chiar unele nopți, lipsind-o de bucuria ce s-ar fi cuvenit să bată la poarta somnului ei în care visele nu-și mai găseau loc. Într-o dimineață, când Ina abia își punea halatul pe ea, îi apăru în cadrul ușii Olga. - Bună, colega, ce mai faci? zise ea, cu un zâmbet care se vedea de la distanță că purta și alte întrebări. Ina bănui că apariția Olgăi nu este întâmplătoare și-i răspunse lapidar: - Uite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
vedea de la distanță că purta și alte întrebări. Ina bănui că apariția Olgăi nu este întâmplătoare și-i răspunse lapidar: - Uite tocmai mă pregăteam să merg la raportul de gardă. - Nu te țin mult, și o ajută să-și îmbrace halatul. Mâine ce schimb ești? - Mâine, spuse Ina, după un moment de gândire, mâine e joi, nu? - Daaaaa! - Sunt liberă dimineață. - Numai bine! Am vorbit cu domnul doctor Pencu și a fost de acord să lipsesc în tura de mâine dimineață
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]