2,726 matches
-
toate examenele. Pasiunea pentru tehnică a fost hotărâtoare atunci când își va alege profesia,el dorind să devină inginer. A ales să studieze electricitatea la Politehnica din Charlottenburg, chiar dacă înainte de a pleca în străinătate trebuia să satisfacă și stagiul militar. „Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz.” În perioada studiilor universitare efectuate la "Politehnica din Charlottenburg" (1903 - 1908), lângă Berlin, vizitează "Muzeul Tehnic din München" (1903). În anul IV va concepe proiectul ""Metropolitanului din București"", cu linia principală Gara de
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
concepe proiectul ""Metropolitanului din București"", cu linia principală Gara de Nord-Sf. Gheorghe-Calea Moșilor și ramificația Sf. Gheorghe-Filaret , fiind printre cei dintâi care au propus construirea unei rețele de metrou în București, iar proiectul de diplomă va avea ca tema " Complexul hidrotehnic și hidroenergetic al Bistriței din regiunea Bicaz.". Deși a avut oferte de la renumita firmă Siemens pentru un contract pe 5 ani și de la Școala Politehnică din Charlottenburg pentru un post de asistent, Dimitrie Leonida s-a întors în România în
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
o regiune mlăștinoasă cu statut de rezervație, numită "Delta Jijiei". Pentru reducerea efectului inundațiilor și extinderea suprafețelor agricole, au fost efectuate mai multe lucrări de regularizare a cursului râului Jijia. Astfel, în aval de localitatea Chiperești, apare o bifurcație (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (așa-numita "Jijia veche") pornind spre Gorban și altele ("Jijia nouă") - pe albia nouă - spre Moreni. Începând din dreptul localității Chiperești, a fost deviat cursul râului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de Management al apelor interioare și Tratarea apelor uzate (RIZA), proiect intitulat "Modelare, monitorizare și reconstrucție ecologică în bazinul hidrografic Prut". Proiectul prevedea efectuarea de lucrări de decolmatare la nodul hidrotehnic de la Chiperești, pentru ca apa să poată circula și pe Jijia veche . La începutul anului 2003 s-a depus documentația la PIN MATRA-Olanda, fiind obținută finanțarea proiectului în iunie 2003. Între anii 2003 și 2006 s-au executat următoarele lucrări : Guvernul
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
în care Vm + Vu = 1 + 14 = 15 mil.m. Organele abilitate stabilesc decizia de gospodărire a apelor în condițiile normale și în cazurile speciale, în funcție de informațiile operative asupra datelor de bază dinamice ca: - debitul afluent pe pârâul Cușmed, măsurat la stația hidrotehnică Crișeni; - nivelul în lac, măsurat la baraj; - starea construcțiilor și echiapementelor hidromecanice; - starea tehnică a albiei în aval și prognoza debitului afluent, transmisă de dispeceratul D.A. “Apele Române” - Tg.Mureș. /6.p.6-9/ Se realizează unitar pe țară pentru toate
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Castelul de apă (numit adesea și turn de apă) reprezintă o construcție hidrotehnică destinată acumulării apei, dar și reglării presiunii și consumului ei în rețeaua unui apeduct. Un castel de apă standard este alcătuit dintr-un rezervor de metal, beton armat, cărămidă sau lemn de forme diferite (de obicei sferică) și din câțiva
Castel de apă () [Corola-website/Science/314579_a_315908]
-
a fost elaborat în 1912 de Prof. Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral pornind din Siret în aval de Adjud și care permitea irigarea a peste 200.000 ha. Totuși studiul, concentrându-se exclusiv asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, nu analiza problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal. Studiul nu analiza regimul necesarului de apă pentru irigații și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Șiretului
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
avizare, documentațiile intervențiilor cu posibil efect transfrontier, conform procedurii prevăzute în "Regulamentul privind procedura de urmat pentru examinarea intervențiilor și proiectelor cu posibil efect transfrontalier". I.8. Examinarea stadiului de elaborare a proiectelor realizate în domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic cu asistență tehnică sau financiară terță I.8.a. Comisia constată că în cadrul Subcomisiilor, Părțile s-au informat reciproc în legătură cu proiectele comune realizate cu asistență tehnică și financiară terță aflate în derulare. I.8.b. Comisia hotărăște sprijinirea și urmărirea
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
se desprind din acestea. Rapoartele se vor constitui ca anexe la procesele verbale și vor fi întocmite de autoritățile teritoriale competente ale Părților cu ocazia examinărilor prevăzute în articolul 6 al prezentului Regulament. Procesele verbale vor fi examinate de Comisia hidrotehnică româno-ungară. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 20 În perioada de ape mari și cu ghețuri, autoritățile hidrotehnice teritoriale competente ale celor două Părți, organizând și conducând acțiunile de apărare fiecare pe teritoriul propriu, vor da curs la cererea și în
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
integrantă din prezentul Regulament. ... c) Prezentul Regulament a fost întocmit în două exemplare originale, compuse fiecare din câte un text în limba română și unul în limba maghiară, toate textele fiind egal autentice ... d) Prezentul Regulament este aprobat de Comisia hidrotehnică româno-ungară, la Sesiunea a XXVI-a, iar intrarea în vigoare a acestuia conform sistemului juridic intern se va face numai după finalizarea și aprobarea anexelor. ... e) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Regulament, anexa nr. 5 a Protocolului Sesiunii a
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
km, Refacere DJ 715 pe raza Comunei Buciumeni Refacere poduri distruse, sat Balota de Sus │Comuna Murgași │ 146 Refacere pod avariat, sat Gaia, Pârâul Gearmatalui Refacere podeț, sat Balota de Jos, strada Bejeanu Mare Refacere podeț, sat Gaia Refacere Construcție hidrotehnică - canal colectare ape pluviale - sat Balota de Sus Str. │ │ │ │ │Trandafirilor - 0,05 km; Str. Crângului - 0,6 km; Str. Recoltei - 0,3 km; Str. Zefirului - │ │ │ │ │0,8 km; Str. Stadionului - 0,1 km; str. Voinești - 0,8 km; Str. Plugului
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
privind influența lucrărilor inginerești care pot reprezenta surse de poluare, de alimentare și/sau descărcare a acviferului cercetat (captări de apă din surse subterane, dezafectate total sau parțial, lucrări de realimentare artificială pentru surse de apă subterană, lucrări cu caracter hidrotehnic, din care se pot produce pierderi de apă, sisteme de irigații sau de desecări, cariere etc.), acolo unde este cazul; ... i) date privind metodologia de explorare și/sau de exploatare aplicată, tipul și volumul lucrărilor executate, tipul și materialele din
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272133_a_273462]
-
Se vor analiza datele despre: captările de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoțesc sau de gaze necombustibile, dezafectate total sau parțial, lucrări pentru alimentarea artificială a unor surse de apă subterană, lucrări cu caracter hidrotehnic, din care se pot produce pierderi de apă, sisteme de irigații sau de desecări, cariere de balast, de argilă etc. și alte lucrări ce se pot manifesta ca surse de poluare etc. h) Modelarea hidrodinamică, acolo unde se consideră necesar
INSTRUCŢIUNI TEHNICE din 20 mai 2008 (*actualizate*) privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de apă minerală naturală, apă minerală terapeutică, apă geotermală, gazele care le însoţesc şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272133_a_273462]
-
supusă unui ansamblu de operațiuni de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral și/sau fizic, cu tehnologii moderne, în scopul creșterii eficienței activității de producere, sau grup hidroelectric nou instalat într-o centrală hidroelectrică preexistentă ori într-o amenajare hidrotehnică utilizată anterior în scop energetic; ------------ Lit. f) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 23 din 14 martie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 184 din 14 martie 2014, care completează art.
LEGE nr. 220 din 27 octombrie 2008 (**republicată**)(*actualizată*) pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273052_a_274381]
-
Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
mediu multianual este de 81 m³/s. Valorile debitelor maxime sunt de 4.700 m³/sec la asigurarea de 0.1% de 2.940 m³/s la asigurarea de 1%. Debitul minim observat este de 2,5 m³/s. Nodul hidrotehnic are ca folosințe principale combaterea inundațiilor unui râu capricios, irigațiile, alimentările cu apă, hidroenergia și piscicultura. - Lacul de acumulare cu un volum total de 1.400 mil m³, al doilea din țară după Porțile de Fier I, are prevăzut un
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
exploatează prin 2 centrale cu câte un agregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 m³/sec, cu o energie medie anuală de 2 x 65 GWh. Graficul de exploatare a centralelor hidroelectrice este subordonat celorlalte folosințe. Nodul hidrotehnic Stînca-Costești este constituit din principalele obiecte: - frontul de retenție: barajul principal, deversorul de ape mari, baraje de închidere a versanților calcaroși, barajul de închidere a unei foste cariere de calcar de pe malul stâng, consolidarea umărului mal drept; - nodul de presiune
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
sau Simha Blass (în ebraică:שמחה בלאס 27 noiembrie 1897 - 18 iulie 1982) a fost un inginer hidrotehnic israelian, originar din Polonia, care a jucat un rol de seamă în dezvoltarea sistemului de aprovizionare cu apă in Israel, care a inițiat și perfecționat metode de micro-irigație, și, împreună cu fiul său, Yeshayahu, a inventat un tip de micro-irigator. s-
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
la coronament de 110,00 m și realizează un lac de acumulare cu un volum de 0,8 milioane m Cu toate proporțiile sale relativ modeste, determinate de amplasarea să în zona de formare a Oltului, cu debite reduse, sistemul hidrotehnic Bălan a marcat o etapă în dezvoltarea lucrărilor de gospodărire a apelor din România, fiind prima lucrare de gospodărire a apelor promovată în cadrul celor identificate prin planurile de amenajare a apelor, toate lucrările anterioare fiind realizate în cadrul planului de electrificare
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
galeria de deviere de pe malul drept. Galeria de priză a centralei hidroelectrice e amplasată pe malul stâng. Execuția barajului Măneciu a început în 1977; s-a finalizat după ieșirea la pensie a ing Aristide Teodorescu (1990). Din necesitatea extinderii Sistemului hidrotehnic Baia-Mare, a fost executată galeria de deviere Runcu -Firiza, prin care se tranzitau debitele naturale din bazinul riului Runcu în bazinul riului Firiza. Astfel se suplimentau debitele regularizate în acumularea barajului Strimtori. Dela un baraj de priză amplasat pe riul
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
Firiza. Din cauza lungimii mari, galeria a fost atacată prin 5 puncte: două ferestre de atac dela capete și 3 puțuri intermediare cu adincimi între 70 și 130 m. A fost executată într 1968-1973. Constitue ultima etapă de extindere a sistemului hidrotehnic Runcu-Firiza. Acumularea creată de baraj regularizează debitele riului Runcu, suplimentind volumul de apă trtranzitat tot prin galeria Runcu- Firiza , în acumularea Strâmtori. Este un baraj de anrocamente , etanșat cu mască amonte din plăci de beton armat . Concepția aparține ing. Aristide
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
este o lucrare hidrotehnică prin care apa este preluată din surse naturale de apă, pentru alimentarea cu apă. Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din apele de supafață, (râuri, pârâuri, lacuri), din apele de condensare
Captarea apei () [Corola-website/Science/322088_a_323417]
-
de pe teritoriul Ungariei, fiind modernizat și extins ulterior în anul 1974 respectiv 1980. Rezervorul subteran se află în sectorul XI din Budapesta, pe versantul nordic al dealului Gellért, fiind delimitat de străzile "Hegyalja út", "Sánc utca" și "Orom utca". Amenajarea hidrotehnică este formată din două bazine ovale subterane având capacitatea maximă de stocare de 2 × 40 000 m. Datorită formei speciale a bazinelor, fluxul de apă este continuu, motiv pentru care apa din bazine își păstrează calitatea. Suprafața totală ocupată de
Rezervorul de apă de pe Dealul Gellért () [Corola-website/Science/330268_a_331597]
-
elaborat în 1912, de către profesorul Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral pornind din Siret, în aval de Adjud, și care ar fi permis irigarea a peste 200.000 de hectare. Totuși, concentrându-se exclusiv asupra problemelor cu caracter hidrotehnic, studiul nu analiza și problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal, precum regimul necesarului de apă pentru irigații, și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Siretului
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
acel moment fuseseră alocate proiectului 130 de milioane de euro, fuseseră finalizate lucrările pe 5,7 km din partea dinspre Siret și începute lucrările pe alți 37 km. Ulterior anului 1990, construcția a continuat lent din cauza finanțării insuficiente. Spre exemplu, proiectul hidrotehnic a fost finanțat în anul 2011 cu puțin peste 2,7 milioane de lei. În 2012, Ministerul Agriculturii a făcut public că grupul spaniol Mondragon ar fi interesat de terminarea canalului în parteneriat public-privat, iar un an mai târziu Guvernul
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]