86,363 matches
-
al metafizicii grecești, se mișcă, se modifică, duce la împlinire istoria. Ce nu se situează dincolo de lume rămânând rigid în el însuși, dar care iese din sine, se înstrăinează. Dacă însă se pleacă de la Isus istoric, nu se poate deloc identifica suferința și moartea omului din Nazaret cu moartea lui Dumnezeu. În el moare "Fiul" lui Dumnezeu, dar nu Dumnezeu Tatăl. Mai degrabă, Fiul lui Dumnezeu (Tatăl său) învie din morți și e primit în viața veșnică. În filozofia religiei a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Fiul lui Dumnezeu, îl invocă, strigând pe Dumnezeu, pe Tatăl său, deoarece crede că a fost abandonat în abisul suferinței. Dar nicăieri Dumnezeu nu invocă strigând pe Dumnezeu, nicăieri Dumnezeu nu apare slab, în suferință, crucificat sau mort. Dacă omul identifică propria durere cu cea a lui Dumnezeu astfel încât o face să devină durerea lui Dumnezeu însuși, dacă strigătul omului devine al lui Dumnezeu, atunci și păcatele omului (de exemplu crimele naziștilor) ar trebui, într-un anumit fel, să devină păcatele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
număr de patru. Fiecare capitol este prezentat în mod sistematic, are propria sa fundamentare teoretică, răspunde unor întrebări de cercetare și are obiective și strategii proprii. Capitolul 4 se bazează pe studiul empiric al datelor culese prin analiza documentelor sociale identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a șase DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Pornind de la literatura de specialitate, autoarea i-a împărțit pe copii, conform variabilelor demografice, în două
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de resemnare în fața problemelor, dominate de anxietăți, și nu de strategii de căutare activă a ajutorului profesionist, care să vină în sprijinul dezvoltării copilului. Capitolul 7 este axat pe analiza percepției sociale privind adopția copiilor. În cadrul său, autoarea urmărește să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea 1.3 Adopția copiilor in România. Evoluția legislativa și metodologică 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent Adopția, este o procedură legală, identificată în sisteme legislative din cele mai vechi timpuri, semnificând, în termeni foarte largi, procesul prin care, o persoană părăsește propria familie și intră într-un alt sistem familial 1. Câteva cazuri binecunoscute pot fi oferite ca exemplu: de pildă, legendele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
politicii demografice din acele timpuri. Moise a fost scos din apele fluviului și crescut de fiica faraonului; legenda lui Sofocle ne prezintă adopția lui Oedip în Grecia Antică de către regele Corintului care nu a avut urmași proprii. Cazuri similare sunt identificate și în timpul Imperiului Roman. Poate cel mai cunoscut caz este cel al lui Iulius Cezar care și-a adoptat propriul nepot, pe Gaius Octavius, devenit ulterior primul împărat sub numele Augustus Caesar (62 î. Hr. 14 d. Hr.). De altfel, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Primul sistem legislativ cunoscut, care recunoaște și reglementează adopția, este Codul lui Hammurabi din Babilon. În câteva articole, codul stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să adopte și nici să-și dea copiii în adopție, dar "prin indulgența împăratului", dacă-și pierdeau vreun copil primeau dreptul de a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazul în care este căsătorit, soția să consimtă la adopție. Codul stabilește și dreptul părinților de a consimți la adopție dacă adoptatul are mai puțin de 35 de ani, respectiv dreptul adoptatului de a consimți la adopție după această vârstă. Identificăm de asemenea în acest cod și drepturile și responsabilitățile adoptatului, precum și condițiile care trebuiau îndeplinite de adoptatori 12. În Statele Unite, deși cultura și legile coloniilor își au rădăcinile în cele engleze, totuși în ceea ce privește practicile de adopție specialiștii au constatat diferențe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Scopul acestuia a fost de a diminua perioada de timp pe care copiii o petreceau în plasament, de a preveni discriminarea în rândul copiilor aflați în plasament în exclusivitate pe baza rasei, a culorii sau a originii și de a identifica și de a recruta familii de plasament și familii adoptatoare care pot satisface nevoile copiilor 37. În 1996 MEPA a fost amendat de Interethnic Adoption Provisions (IEP) care elimina cuvintele care, în mod explicit, făceau referire la rasă, culoare sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1.3. Adopția copiilor in România. Evoluția legislativă și metodologică Istoria adopției pe teritoriul țării noastre este similară istoriei internaționale. De-a lungul timpului, adopția a fost cunoscută sub numele de luare de suflet, iothesie sau înfiere și a fost identificată, sub o denumire sau alta în diferite sisteme legislative. Despre sistemul de legi din perioada dacică se știe foarte puțin, dar odată cu intrarea romanilor în Dacia, dreptul roman ajunge să guverneze relațiile sociale de pe teritoriul țării noastre 46. Prin urmare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Țării Românești, în 181848. Ultimele două acte normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul lui Civil Francez (Codul lui Napoleon) care, se pare că, a stat la bază elaborării sale. Potrivit Codului Civil Român adoptat în 1865, puteau să adopte persoane de ambele sexe, fără descendenți legitimi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții decedaseră în acele împrejurări cumplite 54. Ulterior apelurile umanitare lansate către cetățeni s-au transformat în dispoziții pentru liderii comuniști. Se pare că, această practică s-a păstrat și după ameliorarea situației în aceste regiuni 55. O altă situație identificată în literatura de specialitate este aceea a persoanelor care, potrivit statusului lor social și economic se considera atunci, că aduc prejudicii ideologiei comuniste. Pentru a demonstra contrariul aceste persoane/familii erau presate să adopte copii orfani 56. O a treia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție). Majoritatea studiilor se centrează pe adopțiile întrerupte, considerăm noi din două rațiuni: pe de o parte numărul cazurilor de adopții întrerupte este mai mare decât numărul celor desfăcute, iar pe de altă parte, aceste cazuri sunt mai ușor de identificat, ca urmare a faptului că, întreruperea intervine într-o perioadă în care familia în formare este îndeaproape urmărită de specialiști. Realizând o trecere în revistă a unui număr de nouă studii efectuate pe diferite categorii de copii cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
20%, bazându-se pe o analiză a studiilor realizate de-a lungul carierei sale împreună cu diferiți colaboratori. În alte analize ale literaturii de specialitate Rosenthal semnala o rată a întreruperilor cuprinsă între 10 și 15%, iar Barth și Miller 71 identificau o rată cuprinsă între 10 și 16%. Redăm de asemenea și o serie de rezultate ale studiilor empirice. Festinger 72 identifica o rată a adopțiilor întrerupte de 8,2% pe un eșantion format din familii care au adoptat copii cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
literaturii de specialitate Rosenthal semnala o rată a întreruperilor cuprinsă între 10 și 15%, iar Barth și Miller 71 identificau o rată cuprinsă între 10 și 16%. Redăm de asemenea și o serie de rezultate ale studiilor empirice. Festinger 72 identifica o rată a adopțiilor întrerupte de 8,2% pe un eșantion format din familii care au adoptat copii cu nevoi speciale în New York, iar Barth și Berry 73, semnalau o rată a adopțiilor întrerupte, într-un studiu realizat în California
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au adoptat copii cu nevoi speciale în New York, iar Barth și Berry 73, semnalau o rată a adopțiilor întrerupte, într-un studiu realizat în California, de 10% pentru copiii cu vârstă de peste 3 ani. Totodată Partridge, Hornby și McDonald 74 identificau, pentru statele nord-estice ale Americii o rată a întreruperilor de 8,6%. Goerge et al75., semnala, într-un studiu longitudinal realizat în 1997, o rată a adopțiilor întrerupte de aproximativ 12%. Datele referitoare la desfacerea adopției sunt mai dificil de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din Illinois se arată o rată de 6,6% între anii 1976 și 1987.76 Datele statistice ale Guvernului Statelor Unite arăta o rată a desfacerilor pentru agențiile publice, în perioada 1999-2000 de 1%77. La nivelul României nu s-au identificat statistici care să evidențieze rata de desfacerea a adopțiilor sau rata de întrerupere ne referim cu precădere la adopțiile încheiate prin intermediul serviciilor publice. Datele statistice disponibile anterior anului 2004 se rezumă în general la numărul adopțiilor la nivel național, respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează. Mai exact, vom încerca să construim un profil al părinților adoptatori pe baza rezultatelor diferitelor studii empirice realizate atât la nivel național cât și internațional, încercând totodată să identificăm acei factori care sunt asociați cu reușita adopției. Din punct de vedere al statusului marital majoritatea celor care adoptă sunt căsătoriți. Concret, studiile arată că, în aproximativ 90-95% dintre cazuri, adopția se înfăptuiește în cuplu 85. Coroborând datele oferite de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin studii liceale de 72%. Farber et al.103 au identificat într-un studiu realizat asupra unui număr de 78 de părinți adoptatori din statul Virginia că, 77% dintre aceștia sunt cel puțin absolvenți de liceu, rezultate convergente cu cele obținute de Tessier et al. în 2005104. Potrivit acestora din urmă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de altruism, evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în relaționarea cu copiii cu nevoi speciale sau experiența dobândită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
îl realizează între copiii adoptabili și persoanele atestate să adopte. Criteriile indicate de obicei de viitorii părinți sunt: starea de sănătate, vârsta, etnia, genul, istoricul social al copilului și istoricul familiei de proveniență. O serie de studii au încercat să identifice pe de o parte profilul copiilor adoptați în general, iar pe de altă parte influența acestor factori asupra reușitei adopției. Prezentăm în rândurile care urmează o serie de rezultate ale acestor studii. Din punct de vedere al genului rezultatele studiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]