6,564 matches
-
de Jos, imobile mari ale centrului de comună, trei furnici de cosași pe costișe, halta Tarcău cosașii la tren, urcăm și coasele, le-ați răsucit riscant în ușa vagonului, întîi băbuța, la care ne răstim, valuri de fîneață, trifoi, încape iepurele cu tot cu urechi! cartofii înfloriți, vînătorii de munte, cazărmi compacte cu facilități de vilă, sala boltită artistic, vagon, doi voinici la încărcat cherestea, km 122, Păltiniș trenul înclină, deși are să atace interfluviul de Olt, curbe de nivel, săritură pe viaduct, jocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
crucea? construcții civile nediferențiate, întorc semnele lor comune, greșeala ireversibilă din consecințe, răul dat din prilejuri de bine, trei poduri peste Trotuș părăsind Oneștiul, luciul ținut la ochi era ochiul, progresia geometrică în deschiderile tablierelor, adevăr pe istoria percepției, cînd iepurele a luat gîndul morcovului de la roaderea lui, arăturile peste lunci, butonez pe biserici, picături de dragoste, rugi fierbinți, un hram și pentru largul văii, cimitirul Tîrgu Ocna cîmp demografic sigur, înhumarea în humus după fermentarea în păcat, pieptul marin al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în acceleratul Galați Timișoara, în gara Ciceu, podobia Dezolat pămînt, după roada care l-a rodit, dezolantă întocmire, pe care sensul a dovedit-o, ce rămîne din gara Ciceului, de atîtea ori jertfită pe sens în ochii de trecător! estetica iepurelui mecanic, după care ogarul aleargă la concurs fix cît aleargă, iese din stație și depărtarea, jucărie mecanică apropiată cu celălalt accelerat de larg viraj, albastru de Iași, o noțiune Iași Brașov, pămînturi, gheața băltește pe fîșii de arătură, se vîntură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rarefiere a localităților în utopie, ora 13,00 plecare din Gheorgheni în aceeași constantă de înfrîngere, dar numai noi știm, vorbirea afectată intervalului! constituie un corp de pierdere și adîncește-l în cețuri egal cu sine, ceață fugitivă de blană de iepure abrogă atît de suspecta normalitate Țara Giurgeului, locuri neînțărcate, doar că laptele curge peste tot, cîtă piele udă? de ce nu rîd sfinții, de ce nu poți fi sfînt rîzînd! trupul rostogolește-se cu timbru de cascadă, efectul Doppler-Fizeau în dimensiunea expresie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ești Adevărul! greu păcătuiesc! mergi de-a lungul liniei la animale, era să uit să dau înapoi macazul, se cunoaște "RESICZ" din inscripția "Reșița 1898". Zoologica alteritate, prima dată cînd am intrat la maimuțe mi-am scos pieptenele, buha mare iepure cald, păpușă-buhă udă, șarpele șarpespațiu odrăslește zoo Tîrgu Mureș, al doilea frate, "pirana" piranha, tot românizat pronunță și bucureștenii, șerpăria în anaconda, caiman, papagalul-capră, nu se adună cît în grădina călătoriei, soare vuietul bolii de oraș, Tatăl Meu pînă acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și el, n-o avut porc? săptămîna asta! degete unghiile bine desenate, cîine la bariera 4 km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de sate, iepure infiltrat în dispozitivul antinatural-uman, ne-ar trebui altceva în figurarea nimicirii, cîinii nu m-au simțit, mantăile, pluralul cazon în loc de mantale, bă Mihai bă! Ioane! Ardealul mai vechi ca povestea lui, Brîncovenești/Marosvecs aflorimentul uvertura la melodrama muntele, fotolii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spate spre cîmp, țugui, clopotniță mesajele patetice sau ritualice, Rezervația naturală Perchiu scursura de betoane, scoarță la podul refăcut, km 40, distrugem ireversibil, pe cît de fără întoarcere relația cu răspunderea noastră, care este trecutul nostru, griva apoftegmelor, prea aproape iepurele mort! BV 43 VAS omul, Dacie biserica din Borzești, singura zidire a văii, chimicale bordurile stației văruite de Paști, piersicii au înflorit și ei, căței roz de grădină, practica suttee a hindușilor o are în sînge cîinele pentru om, sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
el cerul, rănile vechi nu se vindecă, prezentul sîngerînd, mijlocul de propulsie al viului sîngele țîșnind din artere, perioada întunecată a istoriei, adică a istoriei personale, cîmpuri cum intră omul în ele, luncă pe dig, vertical perete de hidrocentrală, urechile iepurelui ghemuit pe teren, Florin întîlnirea noastră, trupa copilăriei "Iris", intră mai înainte "Phoenix", nu trebuie ratat sfîrșitul de săptămînă, Festivalul medieval de la Sighișoara! Îngrășăminte chimice Bacău azot, uniforma hale fără viață, gunoiștea arsă cu ceață, cu miros, liniștește lucrurile subsidiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
compensație și mai și miroase transpirația, apă minerală, începe bradul, rece-rece și apa minerală, interfluviu spre Bistrița, Plotun zonă de locuire omul-munte, cum se acomodează cu trupul de carne și oase, în loc de licantrop *muntantrop, cum e pe grecește, tot mitologie, iepurele, ursul din munte ce să mai zică, sînt tot munți! etalonul de verde în afară, am să vomit! Petru Vodă, aici ea coboară, cînd Ceahlăul e altceva decît muntele vine și Schimbarea la Față, atunci urcă și oameni pe muntele Kogaionon, mîneca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne-am mai mulțumit! ea e la spital la noi în comună, eu am două în Italia, una e în Austria! în fiecare zi îmi mai cere o sută, pune mîna și-nvață, fotbalu' pentru sănătate, așa, poate sare vreun iepure! bă, Pavele! să te axezi pe matematică, tu ești cam nesimțit, măi mamă! de ce, mamă? păi îmi ceri bani așa în nesimțire, cîtă pensie am? am luat-o pă partea aia, să mă duc la el șî să venim pă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vulpile în cîmp, tu care ți-ai lățit silueta în basorelief, cerurile laterale pe Miercurea, PO Nădejde Sat / Merge mintea la băiaaat! manea Merge mintea la băiat! cărarea de sat și bucile ca vai de ele, ți-atîrnă pantalonii în kaki, iepurele gras urechi din cer, trei căprioare în salturi, înaintașa cea mai grasă, România tărîmul veșnicei vînători, amerindienii au visat-o înainte de Columb, ș-apropo! eu știu c-am discutat ș-am discutat, aspectul verbal superlativul verbal, și mi-o spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
semiotice precum gândirea și limbajul. Speciile nu trăiesc izolat, ci se găsesc într-o continuă interacțiune: o interacțiune semetică, ceea ce înseamnă că semnalele transmise de o specie sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii au învățat că vulpea nu obișnuiește să vâneze un iepure dacă a fost văzută de la distanță. În această situație, iepurii fac tot posibilul să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
se găsesc într-o continuă interacțiune: o interacțiune semetică, ceea ce înseamnă că semnalele transmise de o specie sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii au învățat că vulpea nu obișnuiește să vâneze un iepure dacă a fost văzută de la distanță. În această situație, iepurii fac tot posibilul să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice, cu atât
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
înseamnă că semnalele transmise de o specie sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii au învățat că vulpea nu obișnuiește să vâneze un iepure dacă a fost văzută de la distanță. În această situație, iepurii fac tot posibilul să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice, cu atât libertatea lor de acțiune va deveni mai mare. Trebuie să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice, cu atât libertatea lor de acțiune va deveni mai mare. Trebuie să înțelegem că relațiile semiotice nu sunt întâmplătoare, ci sunt realizate coerent și reprezintă un fenomen larg răspândit în semiosferă. Asemenea iepurilor, și celelalte specii realizează discursuri semiotice cu speciile cu care intră în contact. Cu cât aceste discursuri semiotice sunt mai complexe, cu cât rețeaua comunicativă este mai mare, cu atât sistemul biologic respectiv este mai bine conturat și mai stabil
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în oase și să aprinzi focul în toiul verii ca să te încălzești puțin. Oameni și animale sufereau deopotrivă și deveneau lehămețite de viață. Unde a mai văzut omul să treacă la un metru de tufișul unui hotar și abia atunci iepurele s-o ia la fugă? Fără să mai pui la socoteală faptul că, chiar și atunci, fugea fără chef, fără convingere. Nici cîinii nu erau preocupați să fugărească jivina. Lătrau de două-trei ori și fugeau la stăpîn părînd a spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu etanșa încăperea și, cînd viscolea, omătul se așeza în suluri mici chiar în casă. Deși nu avea nici o obligație, Saldaru pleca zilnic cu pușca în spate și cutreiera coclaurile stepei moldave. Nimeni niciodată nu l-a văzut cu vreun iepure sau cu vreo altă jivină împușcată. Oamenii, mai ales vecinii, îl spionau în fel și chip, ca să-l toarne, dar efortul lor era zadarnic. Vînătorul Moldovei de Nord era îmbrăcat într-o tunică fără guler, fără fular și avea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și nouă ceva despre cum împuști! N-am voie să împușc decît cu voia șefilor. Care șefi? De la Săveni. Atunci de ce cari mereu pușca asta cu mata? Păzesc să nu-și facă de cap braconierii. Cine? Braconierii, ăia de prind iepuri cu cîinii. Acu, iarna? Cîmpul este pustiu, nu vezi zare de om! Nu se știe niciodată! Ai prins mata vreunul? Ehe, he... Ai prins? Ehe, he... Nu scoteam nimic de la vînător și atunci îl rugam fierbinte: Trage un foc, nene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în urmă se scotea nisip de acolo. Ai impresia că ești într-o aulă universitară, doar că lipsesc tablourile de rigoare. În loc de tablouri, în pereții drepți și acoperiți parțial de ierburi, erau găuri mari, probabil excavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12 tăblii, recent lucrate din lemn de frasin. Lîngă butuci erau alți 12 butucei, acoperiți cu blănițe de cîrlan și care țineau loc de scaune. În centru ardea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în hainele cele mai bune sau noi, iar deosebirea esențială consta în modul în care se serveau preparatele la masa de dimineață. Masa începea cu o bucată de anaforă, apoi se mânca o bucată de carne de vânat (vrabie, porumbel, iepure sau pasăre), urma ciorba cu carne de porc sau pasăre, friptură și pe parcurs vin. Obiceiul de a servi vânat sau pasăre era o tradiție și consta în aceea că omul se va mișca tot anul ca pasărea sau animalul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Îi înconjurăm cu simulacre de animale din cauciuc sau din pluș, iar primele cărți cu poze pe care le punem sub ochii lor le arată, cu mult înainte să le întîlnească, ursul, elefantul, calul, măgarul, cîinele, pisica, cocoșul, găina, șoarecele, iepurele etc., ca și cum ar trebui să le dăm, de la cea mai fragedă vîrstă, nostalgia unei unități despre care vor ști repede că a dispărut. Nu este surprinzător că uciderea de ființe vii pentru a se hrăni cu ele pune pentru oameni
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sau altul, prezintă un pericol pentru om și propune pur și simplu nimicirea lor. în a doua categorie reunește speciile pe care omul le protejează și le crește ca să se hrănească cu ele : bovine, porcine, ovine, păsări de curte și iepuri... De milenii, omul le-a transformat atît de profund, încît nici nu le mai putem numi animale. Trebuie să le vedem ca pe „laboratoarele nutritive” în care se elaborează compușii organici necesari sub zistenței noastre. Dacă Auguste Comte expulzează această
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nărăvește singurătatea, cel mult familia mai În toamnă, se hrănește doar cu animale mici: rozătoare, reptile, insecte, ba chiar devine vegetarian, umblând după rădăcini și ierburi. Viteza lui, de cel mult 75 km/oră, nu-i permite să prindă un iepure - 70 km/oră - sau vreo căprioară, care atinge 80 km/oră, cel mult un mistreț; dar ce te faci cu forța, singur fiind? Poate de aceea iarna, când hrana de vară hibernează ascunsă, organizează vânătoarea În haită, de animale mari
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care caută să-i Întâlnească sau pătrundă. Așa și așa, pălăria este o răscolire și o ridicare - precum odinioară și astăzi chiar scoarța terestră munții - a substanței Înconjurătoare; tot negentropizare - de astă dată Însemnând frumusețe - a banalului păr de merinos, iepure și - vai! - câine ori chiar pisică, la starea de creație artistică care e moda... Las’ că are ea, moda, și conotații pe care tot eu le voi critica altă dată, ca „pisoi“ ce mă consider... Dar și a paiului, rafiei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]