7,197 matches
-
un spațiu de schimb și totodată un operator de unificare al statului-națiune de ieri, al lumii de astăzi etc. ocupă o poziție centrală în producerea mitologiilor politice actuale și în mișcările de fuziune sau de fisurare pe care le derulează. Imaginarul central al pieței ca forță hegemonică globalizată, exteriorizată și culturalizată apare ca un element esențial în sânul evantaiului cvasi-infinit al noilor edificări ale solidarității, ale apartenenței și ale comunității, politice, identitare, religioase. Aceste fracționări, care se înmulțesc pe tot cuprinsul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
larg, încadrând-o în cât mai multe locuri de investigație. În această perspectivă, refacerea unei coerențe metodologice implică înglobarea operațiilor de sciziune și de unificare imaginare ale sensului, construite simultan pornind de la întreprindere și în afara ei, și care reorganizează în jurul imaginarului central al pieței ierarhia apartenențelor simbolice și modurile de existență socială și politică ale subiecților. O reconstrucție imaginară a dominației Să ne prefacem că ieșim din domeniul "economic" pentru a explicita această propunere examinând o experiență de cooperare descentralizată a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și la scară mondială. Dimensiunea economică nu este decât aparent absentă din acest schimb, pentru care nu reprezintă o finalitate imediată. Ea se prezintă însă ca referent major, dacă ne îndreptăm atenția asupra statutului conferit economicului și mutațiilor lui, asupra imaginarului produs sub forma unor operatori de unificare, de dominare și de marginalizare, de diferențiere și de diferenția lizare. Cercetătorul care ar izola o înlănțuire singulară de evenimente din procesele sociale mai globale pe care le alcătuiesc, care nu și-ar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu reprezentanții: Philo Judens (Filon Iudeul) pentru care arhetipul este imaginea lui Dumnezeu În om; Dionisie Areopagitul și Sf. Augustin; Platon cu teoria ideilor; Kant cu teoria formelor a priori, marele precursor modern; Jung cu teoria arhetipurilor ca forme ale imaginarului; linia științifică având ca reprezentanți pe L. Levz Bruhl cu ideea „reprezentărilor colective”, Hubert și Mauss care pun accent pe „categoriile imaginației”; Adolf Bastian cu ale sale „idei elementare sau originare”. Pentru Jung arhetipurile după cum arată Ioan Petru Culianu „au
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
care) să fie o piatră sfântă. „Camuflajul” face și mai greu recognoscibil „numinos-ul” (sacrul) În lumea modernă total desacralizată. Aici „sacrul și suprafirescul sunt așa de amestecate În realitatea profană Încât nu se disting” și aceasta poate constitui premisa imaginarului din proza fantastică a lui Eliade. „În nuvelele mele Încerc Întotdeauna să camuflez fantasticul În cotidian (... ). Cred că Întotdeauna transistoricul e camuflat de istoric și extraordinarul de obișnuit” (). Eliade accentuează, de asemenea, repetat, că ideea prezenței unei „sacralități irecognoscibile În
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fantasticului, Editura Meridiane, București, 1971. 5. Caillois, Roger: Eseuri pentru imaginație, Editura Univers, București, 1975. 6. Caraioan, P.: Geneza sacrului, editura Științifică, București, 1967. 7. Culianu Ioan Petru: M. Eliade, Editura Nemira, București, 1995. 8. Durand G.,: Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers , București, 1977. 9. Eliade M.: Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1990. 10. Eliade M.: Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. 11. Eliade M.: De la Zalmoxis la GenghisHan, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1980. 12. Eliade M.
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
diagnostic, determinându-le structura de personalitate în funcție de maniera reușită sau nereușită în care comunică, utilizând cuvinte, gesturi, atitudini și mimici specifice și dând prioritate anumitor canale de exprimare așa-numitele canale "privilegiate" situate, după caz, la nivelul imaginii sau al imaginarului, la nivelul intelectului, al simțirii sau al acțiunii. O bună evaluare a comportamentelor este o premisă a intercunoașterii, iar aceasta înlesnește comunicarea" (Golu, P., 2003, p. 225). Relațiile interperceptive (intercognitive). Între oameni, cuvâtul, gestul, mimica, privirea sunt direct implicate în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dau naștere la episoade halucinante și enigmatice. Printre cele mai reprezentative opere ale lui Edgar Allan Poe putem enumera Prăbușirea Casei Usher, William Willson, Balerca de Amontillado, Pisica neagră, Ligeea, Hruba și pendulul, O pogorâre în Maelstrom, el forțând frontierele imaginarului, îmbinând viața cu moartea într-o sinteză halucinantă. În cadrul activităților literare de la Junimea, condusă de Titu Maiorescu, operele lui Edgar Allan Poe sunt citite de către Veronica Micle, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale, această descoperire având un impact deosebit asupra
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
perspectivă, tema fantastică a nuvelei, a diavolului păcălit de bătrâna vrăjitoare, aflată, din această pricină, sub pedeapsa divinității, este magistral restituită speciei nuvelistice. Ne regăsim în plin basm nuvelistic, lucru tipic pentru arta caragialiană de a submina din unghi ironic imaginarul prodigios-feeric. Devenită ,,calul dracului’’, ,,baba s-a scuturat de zdrențele și de urâciunea ei și deodată s-a prefăcut într-o femeie tânără și voinică, înaltă și frumoasă ca o zână, strălucind și ea pe pământ cum strălucea luna-n
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
constau în modificarea calitativă a gândirii, la acele producții ideative, intelectuale care tulbură homeostazia psihologică, sunt neplăcut percepute sau care nu mai corespund realității. Aceste tulburări de gândire sunt frecvent însoțite de tulburări în sfera afectivă, a senzorialității, conștiinței și imaginarului (Sims, A. 1995)66. 4.1.4.1. Tulburările de formă ale gândirii Tulburările de formă ale gândirii sunt: 1) Excitația intelectuală (tahipsihie sau ideoree) caracterizată prin accelerarea asociațiilor ideative. Se poate vorbi de o hiperproductivitate ideativă, asociațiile se fac
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
personală. Procesele imaginației umane au un rol deosebit de important în viața individului, în special în relația lui cu lumea. Teritoriul imaginației este al normalității psihice, dar el are și anumite circumstanțe și conotații patologice. Diferența dintre ceea ce trebuie înțeles ca imaginar în cadrul normalității față de imaginație cu conotații patologice nu este deloc ușoară. Gorgos (1985)68 descrie patru categorii de forme ale imaginației: 1) Visele din timpul somnului. 2) Asociațiile imaginative spontane. 3) Reveria sau visul cu ochii deschiși. 4) Imaginația reproductivă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neplăcut, terifiant, care poartă denumirea de coșmar. Reveria sau visul cu ochii deschiși poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este vorba de trăirea în teritoriul imaginarului a unor dorințe imposibil de realizat în realitate. Coșmarurile și reveriile cu valențe negative apar în nevroze, în situații psiho-traumatizante, stări reactive și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
lipsește (în formele grave). 4.1.6. Tulburări ale conștiinței Conștiința reprezintă trăirea dimensiunii specifice și a sensului clipei existențiale, printr-un proces de reflectare determinată cognitiv și printr-un proces de rezonare determinată afectiv, trăire ce este concretizată în imaginar printr-un construct mental al realității temporal-fizice al contextului existențial, construct ce definește sensul valoric și moral-atitudinal al ființei umane. 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței Nivele de tulburare a dimensiunii conștiinței: 1) Obtuzia: reprezintă creșterea pragurilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
discursul, gesturile, mimica participanților; nivelul verbal: calitatea formală și articularea discursului, conținutul acestuia, rupturile de stil și logică. De obicei copilul tace în timp ce părinții prezintă istoria simptomului. Apoi aceștia evocă istoria copilului (vorbind despre copilul real, dar și despre cel imaginar). Câteodată copilul intervine în discursul părinților pentru a corecta o remarcă, pentru a atrage atenția (mai mult sau mai puțin asupra lui), sau pentru a cere să plece. Maniera de intervenție a copilului în dialogul părinte-clinician este întotdeauna pertinentă și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
-i aruncă pe muncitorii de la bază în diviziunea muncii, în timp ce artiștilor le rezervă exprimarea singularității și realizarea de sine. El asociază această reprezentare celei a intelectualului: producător de sens, creator de simboluri, acesta este figura unei vieți libere sub domnia imaginarului; el creează, fără să fie alienat sau înlănțuit de fetișismul mărfii. Și Weber vede în intelectual un producător de sens, "cel care vrea să dea sens lumii". Identificarea și reprezentarea artiștilor în Profesiile și categoriile socioprofesionale Deosebit de relevant este să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
patrimoniul "lor", fiindcă niciodată nu-l găsesc în întregime format și oarecum închis în autonomia unei esențe. Dimpotrivă, dinamica sa proprie este de a se manifesta printr-o neîncetată reînnoire și prin creșterea la infinit a conținuturilor sale, adică prin imaginarul său social. Procedurile de înscriere și clasare ne conduc astăzi la cifra de 35 000 de bunuri culturale de toate naturile și toate stilurile, protejate de puterea publică, cu două vârfuri ale protejării, în deceniul 1920-1930 și în deceniul 1970-1980
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca între bărbați" era o pură utopie. Eram perfect conștient că, la cei 9 ani ai lui, trebuia să-mi cuceresc copilul purtîndu-mă pur și simplu. Și așa cum orice îndrăgostit recurge, pentru captația inițială, la flori, eu am recurs, în imaginarul întîlnirii mele cu el, la jucării, în Darmstădter Hof, în galeria luxoasă care străjuia Hauptstrafie în partea dinspre Bismarckplatz, se afla un superb magazin de jucării care se desfășura pe trei etaje, intitulat caraghios Knoblauch ("Usturoi"). Vitrina era populată de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mari de sticlă, ursuleți Panda... Presărate printre aceste personaje de sorginte waltdisney-ană menite să suscite un soi de adamism etern și nevinovat al copilăriei, se aflau tot felul de jucării complicate, în pas cu navele interplanetare, cu fanteziile spațiale, cu imaginarul filmelor fantastice americane, de la ET la Războiul stelelor. Așteptîndu-mi fiul, mă duceam în fiecare zi în fața rafturilor cu jucării și compuneam de fiecare dată "menu-ul ludic"; mi-l imaginam pe Flipi lângă mine și îl invitam dezinvolt să își aleagă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care, în plus, au un enorm potențial publicitar, ba se mai pretează și la o întreagă gamă de produse secundare (pot deveni personaje în jocuri electronice, în sisteme lego, cărți de joc etc). În plus, au termen de referință în imaginarul occidental, putând fi înțeleși ca specie exotică a dragonilor. Seara, cu Marie-France și Lucian Pintilie la un restaurant italian din Montparnasse. Tipii care ne servesc vorbesc enorm, punctând franceza cu expresii italienești, sânt rapizi, vin către masă valsând și emițând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vadă în Cioran bietul om din carne și sânge electrocutat de dorință. L-a torturat prostește în numele "exigenței". Această viziune simplificatoare, potrivit căreia omul dispare în spatele funcției creatoare, mai ales când e vorba de "filozofi", cunoaște o largă răspândire. În imaginarul popular, filozoful trebuie să fie un personaj nebulos, distrat și sfrijit, eliberat de verigile care îndeobște îi țin pe oameni legați de lumea aceasta. El este dincolo de foame, de sete, de eros și, în genere, de orice latură pragmatică a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
combină inegalitățile socio-economice, alegerea școlii și istoriile personale. Un bun analizor este modul în care sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican îmbină preocuparea pentru egalitatea imaginară și inegalitatea efectivă, prin crearea claselor de nivel (oficioase). Să ne deplasăm spre o țară în care dezbaterea nu e atât de aprinsă, și acolo tot din motive ideologice: valoarea americană fundamentală este "libertatea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care o surprinde târgoveața în istorisirea sa, era una a permisivității totale, în care dragostea nu era un 417 Ibidem, p. 305. 418 Ibidem, p. 307. 419 David S. Reed, art. cit., pp. 82-83. 420 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, p. 103. 120 păcat. Într-o astfel de atmosferă și-ar fi dorit să trăiască, de aceea, poate, ea se identifică, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubitoare, și iubită mai puțin ca femeie decât ca treaptă spre cele cerești. Astfel s-au născut Beatrice și Laura.” 581 Deși admiratori ai înaintașilor lor iluștri, atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip de imaginar feminin, mai realist, mai autentic uman și, poate, de aceea, mai credibil. Donna angelicata din Decameronul sau din Povestirile din Canterbury nu mai este asemănătoare unei divinități feminine intangibile și protectoare, abia perceptibilă și mereu drapată în misterul care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
140. 30. Duby, Georges, Evul mediu masculin. Despre dragoste și alte eseuri, traducere de Constanța și Stelian Oancea, Editura Meridiane, București, 1992. 31. DumitrescuBușulenga, Zoe, Renașterea. Umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975. 32. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 33. Dyer, Christopher, Everyday Life in Medieval England, Hambledon and London, 2000. 34. Edwards, Robert, Chaucer and Boccaccio: Antiquity and Modernity, Palgrave
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]