3,483 matches
-
de Împotrivire față de concretețea ei umilitoare nu sunt decât superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și statice. Citim aspirația estetică spre conjunct - negociat În contrastele care complicitează și se Înfrățesc, până la urmă, contradictoriu, contrariant - conjunctul dintre acuitate și adâncime, dintre prospețime și durată, dintre originalitate și adevăr. Metamorfozele și conflictele literaturii lui Bruno
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca un dulap și avea un mâner cu ajutorul căruia se deschidea. Paznicul stătea pe scaun, cu picioarele sprijinite pe mânerul respectiv. În încăpere pluteau aburii de la ceainic și mirosea a tutun ieftin de pipă. Poate era și acela doar o imitație de tutun. Oricum, se simțea și mirosul picioarelor lui. În spatele scaunului pe care ședea era o masă mare din lemn pe care se aflau, pe lângă tocilă, o secure și o toporișcă. Mânerele acestora își schimbaseră puțin culoarea, semn că fuseseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acesta, C. se avântă pe jumătate din trunchiul viguros al literaturii populare pentru a se înscrie în specia literaturii culte. El este miticul Centaur, de o unică splendoare, al culturii noastre. Apărut după începuturile noastre literare, străin de influențele de imitație ale timpului și într-o perioadă când poporul își păstra încă arta lui orală, Creangă aduce prospețimea sufletului artistic popular, a cântecului și zicalei, valorificându-le și păstrându-le în putere și pentru epocile de decădere când școala, cartea și
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ca lege a combinării armonioase a elementelor apare drept singurul reper ce poate da sens și autenticitate într-o lume în continuă decădere. Evocările vremurilor de altădată, descrierile urbei și imaginea naturii au o vagă și desuetă poezie moldovenească, palidă imitație după M. Sadoveanu și frații Teodoreanu. În ciuda digresiunilor și prolixității, a fragilității suportului epic, textul are oarecare pregnanță, un umor moderat, un ton șăgalnic, reușind să evite căderea în melodramă. Lăudat de unii, contestat de alții, D. rămâne un colecționar
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
fără grandoare sunt transpuse în maniera, acum neadecvată, din Apus de soare. Sentimente nobile în expuneri declarative, într-un șir de tirade lirice trenante ori în obositoare pasaje narative, secvențe dezlânate, tablouri cu contururi șterse, totul duce spre impresia de imitație, de autopastișă. Câteva chipuri de oameni simpli, creionați în linia realismului simbolic, propriu scriitorului, atrag atenția. Cu toate imperfecțiunile ei, Luceafărul nu poate fi desprinsă din tripticul dramatic al lui D., virtuală meditație asupra istoriei românești. De altfel, se pare
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
și își extinde rețeaua de suport social la grădiniță. Jocul cultivă curiozitatea, imaginația, conturează interesele și valorile personale incipiente, dezvoltă relațiile interpersonale și, prin imitarea rolurilor adulților, deschide accesul spre lumea celor mari. Poveștile oferă noi subiecte de identificare și imitație și devin sursa arhetipurilor care participă activ la structurarea identității (Jung, 1984Ă. Activitățile obligatorii de la grădiniță devin primele forme ale învățării. La 5 ani, este confirmat rolul reglator al cuvântului care face ca subiectivismul dorințelor și frustrărilor să fie înlocuit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
133 3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovația 138 3.9.7. Strategiile antreprenoriale 142 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor 143 3.9.7.2. Lovirea zonelor libere 143 3.9.7.3. Imitația creatoare 143 3.9.7.4. Judo-ul antreprenorial 144 3.9.7.5. Breșele ecologice 145 3.9.7.6. Schimbarea valorilor și a caracteristicilor 146 3.9.8. Inovații de sistem 148 3.9.8.1. Maquiladora mexicană
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
trebui să respecte sistematic deviza: „Noi nu abordăm un produs fără un avantaj de cost de 15-20% față de concurenții actuali”; - necesitatea protecțiilor juridice: brevete, mărci de fabrică sau de produs, controlul unei resurse-cheie, deoarece, de multe ori, inovația tinde spre imitație, care are puțină valoare competitivă; - unele protecții au la bază economiile de scară și cele de antrenare (avantajul concurentului care are mai multă experiență acumulată asupra produsului). Combinarea acestora asigură avantajele poziției dominante (leadership); - constatarea că firma nu este o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
minimizează potențialele efecte negative, produc rezultate imediate și profituri sigure pe termen scurt. Cei care Își asumă riscul sunt Înclinați mai degrabă spre strategii oportuniste, care, prin mutări Îndrăznețe, produc beneficii mult mai mari pe termen lung. Ei preferă inovația imitației și ofensiva În locul defensivei. Cultura organizației este formată din valori, povestiri, eroi, ritualuri și ceremonii care au un Înțeles special pentru angajații unei firme. Cultura reprezintă partea emoțională și intangibilă a organizației. De exemplu, figura cea mai proeminentă a firmei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un risc cultural minim; instituțiile au nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea, imitarea sau adaptarea inovațiilor tehnice. „Imitația creatoare” poate fi o strategie antreprenorială reușită și respectabilă. În economia modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse. Inovația a fost descoperită abia În secolul al XIX
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poziției dominante pe piață. Ca urmare, această strategie este prea riscantă și prea costisitoare pentru a fi folosită În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
riscantă și prea costisitoare pentru a fi folosită În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko, firma Hattori, Își datorează supremația pe piață imitației creatoare: au
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fi folosită În afara inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko, firma Hattori, Își datorează supremația pe piață imitației creatoare: au așteptat să apară ceva nou și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko, firma Hattori, Își datorează supremația pe piață imitației creatoare: au așteptat să apară ceva nou și „aproximativ” bun, și-au concentrat eforturile asupra Îmbunătățirii produsului sau serviciului respectiv pentru a satisface pretențiile clientului, apoi au stabilit standardele și au preluat piața. La fel ca și folosirea resurselor În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
au așteptat să apară ceva nou și „aproximativ” bun, și-au concentrat eforturile asupra Îmbunătățirii produsului sau serviciului respectiv pentru a satisface pretențiile clientului, apoi au stabilit standardele și au preluat piața. La fel ca și folosirea resurselor În luptă, imitația creatoare aspiră la o poziție dominantă, Însă este mult mai puțin riscantă, deoarece imitatorul se mișcă deja pe o piață stabilă, unde noul produs este acceptat, iar cererea depășește oferta inventatorului inițial. Antreprenorul imitator trebuie doar să prospecteze atent piața
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o piață stabilă, unde noul produs este acceptat, iar cererea depășește oferta inventatorului inițial. Antreprenorul imitator trebuie doar să prospecteze atent piața, necesitățile, dorințele și modul de cumpărare al consumatorilor pentru a depista În ce constă adevărata „valoare” a inovației. Imitația creatoare nu este, de fapt, inovație, ci repoziționare pe piață, adăugare de noi trăsături și atribuții sau segmentarea acestora pentru a se potrivi mai multor categorii de cumpărători; ea adaugă detaliul care lipsește. Reușește cel mai bine În domeniul tehnologiilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
l-a restructurat pentru a efectua calcule obișnuite. Varianta apărută În 1953 a stabilit standardul pentru computerele comerciale, multifuncționale. În cazul computerelor personale, firma IBM a valorificat o idee a firmei Apple, căreia i-a smuls ulterior poziția de lider. Imitația creatoare nu exploatează eșecul, ci reușita inovatorilor inițiali. Computerul Apple a fost un succes, dar rămânea un simplu produs. Firma IBM a oferit de la Început software și a diversificat distribuirea unică prin magazinele de specialitate, atingând consumatorul printr-o multitudine
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
simplu produs. Firma IBM a oferit de la Început software și a diversificat distribuirea unică prin magazinele de specialitate, atingând consumatorul printr-o multitudine de canale, inclusiv În centrele de vânzare cu amănuntul, precum Sears ori Roebuck. Experiența a demonstrat că imitația creatoare se potrivește cel mai bine bunurilor și serviciilor importante, cu o piață semnificativă (ceasuri, analgezice, computere personale). 3.9.7.4. Judo-ul antreprenorialtc "3.9.7.4. Judo‑ul antreprenorial" Judo-ul antreprenorial este strategia cel mai puțin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mult într-un stil doar aparent didactic, percutant și delectabil. C. abordează dintr-un unghi inedit vechea teză a „formelor fără fond”, ajungând la altă concluzie decât cea junimistă. Referindu-se la epoca de tranziție 1830-1860, el observă că „dorul imitației” nu se află neapărat în relații de excludere cu „duhul național”. Eseistul convoacă și aici toate artele spre a demonstra că schimbările se produc în lanț, de la modă, la mobilier și la stilul de viață, și că ele sunt variabile
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
pe poeți să se exprime mai liber. Respinge și conceptul de poezie pură al abatelui Bremond, însă distinge între iraționalitatea suprarealismului și intelectualismul ermetismului, între sens (obligatoriu) și inteligibil, ceea ce variază de la un individ la altul; poezia nu este o imitație a realului, ea trebuie să capteze sensul ascuns al lumii, fără a avea o finalitate didactică sau morală, fiind „un pur exercițiu spiritual”. Mai târziu, în 1944, C. va ține un curs despre Universul poeziei, unde va dezvolta și completa
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
cel Mare în literatura română, în comparație cu literaturile orientale și cu literaturile europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune românească a Istoriilor lui Herodot. Are studii în domeniul retoricii literare, al poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și diferitele faze ale imitației propriu-zise de la copierea servilă la emulația cu modelele tradiționale. Teoretizează modalitățile de manipulare ale unor atare modele în sensul manierismului literar și în sens politic. A scris și despre
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune românească a Istoriilor lui Herodot. Are studii în domeniul retoricii literare, al poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și diferitele faze ale imitației propriu-zise de la copierea servilă la emulația cu modelele tradiționale. Teoretizează modalitățile de manipulare ale unor atare modele în sensul manierismului literar și în sens politic. A scris și despre anumiți autori antici, medievali, neolatini, priviți sub raportul calității lor retorice
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
89 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive) 90 5.4. Procese mentale superioare 90 5.4.1. Limba 90 5.4.2. Raționamentul/judecata 90 5.5. Învățarea socială și imitația 91 5.5.1. Învățarea prin imitație (learning by imitation) 91 5.5.2. Modele de prestigiu 91 5.5.3. Stimululimpuls, stimulul de grup și puterea răspunsului 91 5.5.4. Copiere și difuziune 92 5.5.5. Postulatele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive) 90 5.4. Procese mentale superioare 90 5.4.1. Limba 90 5.4.2. Raționamentul/judecata 90 5.5. Învățarea socială și imitația 91 5.5.1. Învățarea prin imitație (learning by imitation) 91 5.5.2. Modele de prestigiu 91 5.5.3. Stimululimpuls, stimulul de grup și puterea răspunsului 91 5.5.4. Copiere și difuziune 92 5.5.5. Postulatele comportamentului conflictual (conflict behavior) 92 5.6
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în ciuda rolului său esențial în funcționarea psihologică. Folosirea a fost împiedicată încă de la început prin botezarea ei ca o „înclinare instinctuală”. Chiar și după ce acest fenomen a fost curățat de conotații instinctive, s-a continuat totuși să fie etichetat drept „imitație”. Cercetări anterioare au generat impresia că imitarea este principala caracteristică a oamenilor răbdători, dependenți, care se conformează, au o inteligență sub medie, nu au încredere în sine, respect de sine. Aceste banale corelative puteau fi obținute în experimente complexe de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]