12,854 matches
-
0,41 (Mednick și Andrews, 1967). Corelațiile cu testele de inteligență cantitativă au fost mai scăzute (r = între 0,20 și 0,34). Corelațiile cu alte metode de măsurare a performanțelor creative au fost mai puțin constante (Andrews, 1975). Teoriile implicite Altă abordare a subiectului care trimite la modelul cu cercuri suprapuse parțial se bazează pe teoriile populare implicite sau credințele populare despre inteligență și creativitate. Sternberg (1985b) le-a cerut unor profani și unor specialiști din patru domenii (fizică, filosofie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
0,20 și 0,34). Corelațiile cu alte metode de măsurare a performanțelor creative au fost mai puțin constante (Andrews, 1975). Teoriile implicite Altă abordare a subiectului care trimite la modelul cu cercuri suprapuse parțial se bazează pe teoriile populare implicite sau credințele populare despre inteligență și creativitate. Sternberg (1985b) le-a cerut unor profani și unor specialiști din patru domenii (fizică, filosofie, artă și afaceri) să-i dea informații care, prin intermediul unei tehnici de analizare a datelor numită „gradare? multidimensională
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate. Sternberg (1985b) le-a cerut unor profani și unor specialiști din patru domenii (fizică, filosofie, artă și afaceri) să-i dea informații care, prin intermediul unei tehnici de analizare a datelor numită „gradare? multidimensională non-metrică”, să poată dezvălui teoriile lor implicite despre creativitate și inteligență (ca și despre înțelepciune). Sternberg a descoperit că teoriile populare implicite despre creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
filosofie, artă și afaceri) să-i dea informații care, prin intermediul unei tehnici de analizare a datelor numită „gradare? multidimensională non-metrică”, să poată dezvălui teoriile lor implicite despre creativitate și inteligență (ca și despre înțelepciune). Sternberg a descoperit că teoriile populare implicite despre creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în exprimarea verbală; c) echilibru și integrare intelectuale, ( d) concentrarea forțelor asupra țintei și atingerea ei; e) inteligență contextuală (adică inteligență în viața de zi cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
and threshold”, Multivatiate Behavioral Research, 6 (1), pp. 51-62. Sternberg, R.J. (1982), „Natural, unnatural, and supernatural concepts”, Cognitive Psychology, 14, pp. 451-488. Sternberg, R.J. (1985a), Beyond IQ: A triarchic theory of human intelligence, Cambridge University Press, New York. Sternberg, R.J. (1985b), „Implicit theories of intelligence, creativity, and wisdom”, Journal of Personality and Social Psychology, 49, pp. 607-627. Sternberg, R.J. (1988), The triarchic mind: A theory of human intelligence, Viking, New York. Sternberg, R.J. (1996), Successful intelligence, Simon Schuster, New York. Sternberg, R.J. (1997), „What
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau centre de activitate artistică. S-a constatat că multe persoane creative au crescut în condiții atipice, în zona marginală a societății. Multe au rămas orfane de mici, au fost silite să lupte din greu împotriva sărăciei și a prejudecăților implicite sau au fost izolate, percepute ca diferite de colegii lor (Csikszentmihalyi și Csikszentmihalyi, 1993). De exemplu, toate cele șapte genii creative din secolul XX descrise de Gardner (1993) au fost străine de societățile în care și-au desfășurat activitatea: Einstein
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lipsa de susținere pe care ideile eugeniste o Întâmpinau În București și Iași. Deși vorbea În particular despre demersurile lipsite de entuziasm ale acestor centre academice de a Încuraja antropologia ca disciplină și ca domeniu de cercetare, Făcăoaru se referea implicit și la eugenie 62. În realitate, În cercurile de intelectuali și practicanți de profesii din București se găseau destul de multe persoane interesate de ideile eugeniștilor. Deși existau câteva instituții În București ce susțineu ideile eugeniste, notorietatea acestora și totodată interesul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Prelegerile doctorului Marinescu erau extrem de apreciate și susținute ferm de colegii săi de la școala medicală din București. În 1935, Marinescu a decis să investească În ideile pe care le promova și a Înființat Societatea Română Regală de Eugenie cu aprobarea implicită a lui Carol al II-lea. Această organizație urma să devină o resursă importantă În transmiterea către intelighenție și, mai târziu, către publicul larg a principiilor eugeniei și a necesității de a crea o „conștiință eugenistă”78. La scurt timp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conotații care se referă În mod specific la politicile sociale ca instrumente de realizare a reformelor În diverse domenii, de la educație până la sănătate publică și asistență socială. Cei mai mulți autori care foloseau sintagma igienă socială Își exprimau adeziunea, chiar și numai implicită, la ideile eugeniste prin soluțiile și obiectivele specifice pe care le promovau o dată cu susținerea unor politici particulare. Prin contrast, cei care foloseau termenul biopolitică pentru a se referi la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
termenul biopolitică pentru a se referi la necesitatea adoptării anumitor reforme Își Îndreptau atenția În mod special asupra statului ca instrument al schimbării și erau interesați mai mult de realizarea unor reforme de ansamblu. Folosirea acestui termen era un indicator implicit al faptului că promotorii săi aderau la eugenie ca normă științifică indiscutabilă. În capitolul de față voi folosi preponderent sintagma determinism ereditar atunci când mă voi referi la acceptarea premiselor teoretice ale eugeniei, la un nivel general și fără implicare În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite pare să sugereze că și aici perspectiva mendeliană avea un impact științific mai accentuat 46. Deplasarea accentului pe ereditate drept catalizator al schimbării (și, implicit, al progresului) mai important decât mediul a avut implicații profunde. În primul rând, a contribuit esențial la schimbarea centrului de greutate al programelor de Îmbunătățire a „capitalului uman”, de la problemele sociale majore, precum asigurarea hranei adecvate, a locuinței și a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că Moldovan adresează o chemare indivizilor de a se mobiliza și de a-și dezvolta un sentiment al responsabilității reprezintă un pas În plus față de abordarea eugeniștilor din Europa Occidentală, pentru că denotă un efort de a coopta Întreaga populație, Înțeleasă, implicit, ca fiind compusă din etnici români. Definiția eugenistă a națiunii și a componentelor sale conține implicații tacite referitoare la liniile de exludere/includere Între cei care puteau și cei care nu puteau face parte din acest organism. Aceeași definiție sugerează
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cei care nu puteau face parte din acest organism. Aceeași definiție sugerează Încercarea conștientă a lui Moldovan de a găsi un punct de convergență Între teoriile eugeniste și acțiunile practice de capacitare politică a comunităților etnice românești, cu o insistență implicită asupra separării acestora față de alte grupuri etnice din România și, posibil, chiar a dizabilitării politice a comunităților diferite etnic. Dacă membrii „naturali” ai națiunii române erau, prin sânge, prin limba vorbită și prin tradiții, românii, atunci părea că, În mod
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
potențial eugenic dintre beneficiari 47. El spera că reforma agrară va fi revizuită, astfel Încât să reflecte prerogativele eugenice. Biopolitica nu oferă Însă nici un indiciu ce ar putea să arate care erau, În opinia autorului, beneficiarii disgenici ai reformei agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe următoarele criterii biopolitice: 1) aptitudinile intelectuale și fizice Înnăscute ale indivizilor trebuiau să corespundă responsabilităților specifice ale poziției ocupate; 2) toți funcționarii de stat trebuiau să aibă un sentiment puternic de responsabilitate față de viitorul națiunii; și 3) În mod implicit, toți angajații trebuiau să fie bărbați de etnie română. După ce reușea să creeze o astfel de bază „sănătoasă”, statul trebuia să se asigure că salariile angajaților săi le permit acestora să Își păstreze standardele de viață și să Își conserve
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel ideilor exprimate În Biopolitica. După 1932, În calitate de președinte al Astrei, Moldovan a Încercat să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urmă, un rol atât de important În „educație, economie, eugenie sau demografieș...ț, care au fost toate bazate nu pe politica rasială, ci pe cea etnică sau mai degrabă pe o politică biologică”77. Comentariile lui Moldovan par să legitimeze implicit rasismul ca pe un aspect inocent al eugeniei. Atitudinea sa precaută față de antisemitismul german are Însă o tonalitate disonantă În contextul În care România aceleiași perioade avea câteva legi aprobate ce excludeau explicit evreii de la drepturile cetățenești pe criteriul sângelui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
limitele emancipării femeilor. În primul rând, esențializează rolurile sociale ale femeilor, folosind singularul atunci când se referă la toate femeile din România. În plus, definiția responsabilității morale față de generațiile viitoare are În vedere exclusiv fiii acestor păzitoare morale și exclude astfel, implicit, potențialele datorii față de asigurarea unei mai bune educații pentru fiice, În vederea asumării unor roluri mai active În viața publică. Atunci când activistele femei și-au reformulat prioritățile, revendicând dreptul la vot pe baza egalității cu bărbații, și nu doar o mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medici bine pregătiți și de specialiști În igienă. Cu toate acestea, eugeniștii români nu au protestat În nici un fel. Fie că au fost susținători taciți sau observatori indiferenți, la fel ca Întregul corp medical din România, eugeniștii trebuie considerați parteneri impliciți În implementarea politicilor antisemite. În timpul colaborării de scurtă durată dintre Antonescu și Garda de Fier au fost instituite alte schimbări de ansamblu În sistemul de sănătate publică. Guvernul a decretat necesar ca toate programele de sănătate publică să se bazeze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a democrației parlamentare și a politicii liberale. Adepții eugeniei și-au formulat ideile uneori implicit, dar adesea explicit ca reacții la efectele aparent dezastruoase ale liberalismului În secolul al XIX-lea (materialism, declinul moral al societății, probleme de sănătate, creșterea infracționalității). Eugeniștii și-au exprimat atitudinea antiliberală nu doar În lucrări academice, ci și În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care se disting într-un anume fel de toți cei care nu fac parte din elită și care, în raport cu ei, constituie „masa”. Cele două accepții astfel propuse ale elitei se pot juxtapune sau se pot opune. Într-adevăr, putem considera implicit ca fiind admis faptul că, sub orice raport, ceea ce permite ocuparea primului loc este excelența. Dar putem fi și sceptici în această privință și putem considera că preeminența nu coincide decât foarte rar cu excelența. De asemenea, este posibil să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și cu responsabilități sunt, efectiv, „cei mai buni”, prin faptul că au într-o mai mare măsură decât alții calificările potrivite pentru a exercita funcțiile pe care și le asumă. În acest caz, folosirea termenului elită echivalează cu o legitimare implicită a alcătuirii cercurilor conducătoare: cei care guvernează sunt realmente cei mai apți să guverneze și guvernează pentru că sunt cei mai apți s-o facă. Echivalența dintre elită și elita guvernamentală se mai bazează și pe o altă concepție, apropiată, dar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mergând de la sine. Abia în secolul al XVIII-lea a apărut printre filosofi ideea că toți cetățenii sunt chemați să-și împartă în mod egal puterea (Putnam, 1976, p. 2). Așa s-a ajuns să se poată vorbi despre „elitism implicit sau subînțeles”, cu referire la mai mulți filosofi politici din trecut, începând cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a unei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vorba despre un text referitor la tentativa unei lovituri de stat antihitleristă din 20 iulie 1944, când revolta contra lui Hitler este descrisă ca „o revoltă a elitei contra deținătorului puterii” (Gertenmaier, 1958, p. 1691). Această formulă îmbină, în mod implicit, mai multe dintre criteriile eterogene mascate de noțiunea de categorii cultivate ale unei populații. Conjurația din 20 iulie grupa într-adevăr oameni care beneficiau de o autoritate morală incontestabilă și oameni - indispensabili, în acest gen de întreprindere - care dispuneau de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]