9,487 matches
-
retragerii forțelor sale a coincis cu insuccesul procesului de reconciliere politică. Guvernul comunist din Chișinău, după victoria în alegerile din 2001, a urmat o politică de concesii, acceptând dependența Tiraspolului de Moscova și faptul că soluționarea conflictului ar fi virtual imposibilă fără Rusia. Președintele Voronin a preferat procesul de soluționare în format trilateral cu Moscova și Tiraspol, ignorând medierea occidentală, deschizând astfel posibilitatea prezentării Memorandumului Kozak (după numele lui Dmitri Kozak, reprezentantul Administrației prezidențiale a Rusiei, care a condus delegația rusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în Europa, S.U.A., Canada și Japonia, că M.A.E. și-au "scos banii" investiți (câteva mii de dolari pentru deplasarea realizatorului în Franța, Olanda și S.U.A., plus câteva sute de metri de peliculă). Astăzi, o asemenea realizare ar fi imposibilă fiindcă, așa cum mi s-a spus, "M.A.E. nu se ocupă de cultură", iar cei din institutiile care care "se ocupă" investesc fondurile în operații de promovare pe la Paris și aiurea a cărților unor amici, ultima găselniță fiind trimiterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de noapte. — Și, să acceptăm inevitabilul, e musai să se întâmple așa, zicea ea. Nimeni nu pare să intre în travaliu la o oră normală, cum ar fi duminică dimineață la unsprezece fără un sfert. E întotdeauna la o oră imposibilă, în toiul nopții. Valijoara ei iubită LV pe rotile aștepta lângă ușă, încărcată cu o trusă de duș Lulu Guinness, două lumânări parfumate Jo Malone, un iPod, mai multe cămăși de noapte Marimekko, o cameră foto, o mască violet pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de trei săptămâni, nici vreo îmbunătățire durabilă, nici vreo înrăutățire fatală. Când a sosit sfârșitul lunii shawwal, Khâli a hotărât, în ciuda extremei lui slăbiciuni, să se întoarcă fără zăbavă la Fès; se anunțau călduri mari, care ne-ar fi făcut imposibilă parcurgerea Saharei înainte de anul următor. Cum încercam să-i schimb părerea, mi-a explicat că nu putea lipsi doi ani pentru o misiune care ar fi trebuit să se sfârșească în cinci-șase luni, că deja cheltuise toți banii care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îi răsunau în minte, mai ales acela care părea înconjurat de o aură: imperator. Nu se gândise niciodată că ar fi putut ajunge împărat, dar acum și-o dorea. Pe măsură ce dorința creștea, îl chinuia neliniștea. I se părea un lucru imposibil, deși își dăduse seama că mulți îl priveau, înainte de idele lui ianuarie, ca pe oponentul și succesorul lui Galba. Se așeză lângă foc, cu o cupă de vin în mână; ridicându-și privirea, îl observă pe bătrânul așezat în fața sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de miresme, se va așterne încet, ca ora somnului. În curând vor zbura furnicile înaripate, iar șopârlele se vor îngrășa mâncând zecile de insecte ce se înmulțesc. Apa va deveni mâloasă și lină. Ușile se vor umfla și va fi imposibil să fie închise odată ce au fost deschise sau deschise odată ce au fost închise. Sporii și mucegaiul se vor întide cu voluptate, iar armatele de ciuperci se vor strânge în dulapul de sub chiuvetă. Încercând să o facă și pe Kulfi părtașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu lucrurile astea, spusese domnul Chawla. De fapt, cu astea tăcute trebuie să fii atent. Numai că, deși nu recunoscuse pe față, el însuși fusese impresionat de frumusețea ca de floare a lui Kulfi, de constituția ei fină, de delicatețea imposibilă, atât de diferită de robustețea fetelor de la el din cartier, cu râsul lor sonor, cu șoldurile lor rotunde, cu insinuările și clipiturile lor viclene din ochi. Și în câteva luni, Kulfi se mutase din căminul strămoșesc, masiv și amplu, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mei și fețele lor omenești, rotunde, nerăbdătoare, foarte aproape de mine. Am pus revista în fața mea. De pe pagina din dreapta, fața lui Vron mă privea drept în ochi. Peste gâtul gol fusese trecută legenda „VRON“ - din nou ghilimelele, cu promisiunea lor exotică, imposibilă. Mergi mai departe, am auzit eu șoapta lui Vron. Am dat pagina. Iat-o pe Vron în obișnuitele hamuri de mătase făcînd tot ceea ce pipițele astea sunt plătite să facă. Am întors o altă pagină. — Încet, John, am auzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și am început să-mi răsfoiesc cărțile de credit și cecurile de călătorie. Deocamdată, nu mai am nici un ban. Ceea ce e cu adevărat îngrijorător. Cineva a ciocănit la ușă și am sărit în picioare. Un tânăr negru de o eleganță imposibilă a tăiat-o în camera mea ținând în mână câteva pungi de plastic. — Pe pat, domnule? m-a întrebat el. — Da. Nu, făcui eu. Nu le mai vreau. M-am răzgândit. Ia-le înapoi. Îmi aruncă o privire batjocoritoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lor, așa cum se poate observa din exemplul de mai sus, prefera întrebările și nu răspunsurile. Chiar dacă felul în care gorful nostru Ordonase întrebarea lui Dota sugera sursa unui răspuns, era conștient că alte Ordonări suplimentare i-ar putea face analiza imposibilă. Totuși gorful nostru, încântat de triumful său, se îndrepta acum spre erezie. Dezvoltase într-atât de mult o ramură minoră a Jocului Divin, încât aceasta amenința Jocul însuși. De asemeni, ea le oferea în sfârșit gorfilor șansa de a determina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
un moment n-ai mai fi fost acolo. — Ridicol, spuse Gribb. — Nu, zise Vultur-în-Zbor, doamna Gribb are dreptate. A fost ca un hiatus... ca o sincopă a timpului. Uite, uite, uite, rosti Gribb, pierzându-și răbdarea, chestia asta este logic imposibilă. Dacă spuneți că a existat un moment când totul a încetat să mai fie, vă contraziceți. Când totul încetează să mai existe, același lucru se întâmplă și cu timpul. Așadar nu poate exista un moment de non-existență și nici un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
zări prin clădire. Ecoul pașilor mei mă Însoți pe coridoarele și galeriile ce duceau spre claustru, unde două luminițe gălbui abia zgîndăreau penumbra. Îmi veni brusc ideea că Bea mă luase În balon șimi dăduse Întîlnire acolo, la ora aceea imposibilă, ca să se răzbune pe Înfumurarea mea. Frunzele portocalilor din claustru clipeau ca niște lacrimi de argint, iar șopotul fîntînii șerpuia printre arcade. Am cercetat curtea interioară din priviri, simțind un amestec de decepție și, poate, o anumită ușurare lașă. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
găurită pentru un grătar de canal. În mijloc, pe o masă de marmură cenușie, odihnea un sicriu din lemn de ambalaj industrial. Fermín a ridicat lampa și am zărit silueta defunctului ivindu-se din umplutura de paie. Trăsături de pergament, imposibile, decupate și fără viață. Pielea buhăită era de culoarea purpurei. Ochii, albi ca niște coji de ou sparte, erau deschiși. Mi s-a Întors stomacul pe dos și mi-am ferit privirea. — Hai, să ne punem pe treabă, mă Îndemnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de beznă din fața mea, Îmi veni În minte o imagine pe care o păstram din copilărie, Îngropată Între perdele de teamă. Într-o după-amiază ploioasă, În partea de est a cimitirului Montjuïc, uitîndu-mă spre mare printr-o pădure de mausoleuri imposibile, o pădure de cruci și de pietre funerare sculptate cu chipuri de hîrci și de copii fără buze și fără privire, care duhnea a moarte, siluetele a vreo douăzeci de adulți pe care nu mai izbuteam să mi-i amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acelei case În mii de Întruchipări și de unghiuri, În paginile lui Julián. În Casa roșie, micul palat apărea asemenea unei vile, mai mare pe dinăuntru decît pe dinafară, care Își schimba Încet forma, creștea În coridoare, galerii și mansarde imposibile, scări nesfîrșite ce nu duceau nicăieri și scotea la lumină Încăperi obscure ce apăreau și dispăreau de noaptea pînă dimineața, Înghițindu-i pe imprudenții ce pătrundeau În ele, pentru ca nimeni să nu-i mai vadă vreodată. Ne-am oprit În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
literatura română se întâlnește, spre exemplu, în opera comică a lui Alecsandri. Spre deosebire de acesta, care în denumirea personajelor procedează „copilăros”, Caragiale procedează „artistic”, inventând nume sugestive pentru caracterul, ocupația, proveniența purtătorului. Multe din ele sunt artificiale, total construite și chiar imposibile în realitate: Trahanache, Tipătescu, Dandanache, Pristanda, Ipingescu, Venturiano. Numele cele mai populare sunt purtate de personaje reprezentând mahalaua: Veta, Zița, Mița, Efimița, Didina, Chiriac. Ele au comicul categoriei pe care o reprezintă, de o joasă condiție socială și morală. Despre
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
personalului de la ghișeu, a fost transferat a doua zi. Aici a dat peste bărbatul-lumânare și femeia-colivă, peste omul-lingură și omul-toacă și mai ales peste ușa de biserică, ce stătea atârnată Într-o balama, scârțâind Îngrozitor din toate Încheiturile posibile și imposibile. Înhăitându-se Între ei, toți aceștia terchea-berchea, care puteau fi de obicei văzuți la Înmormântări, s-au apucat să-l ia peste picior pe Oliver, astfel că masterandul, care stătuse până atunci cuminte Într-un picior, a scos un urlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
devenea vizibilă doar prin mișcări obscure de contorsionism. Toate aceste minunății Îmi aparțineau contra unei chirii lunare comparabile cu aceea a unei case cu patru dormitoare și două băi Într-un oraș mai mic. În timp ce Încă stăteam Într-o poziție imposibilă pe canapea, mi-am analizat reacția la primirea veștii. Cred că părusem destul de sinceră, deși nu chiar extaziată, dar ea știa că nu-mi stă În fire să mă extaziez. Reușisem să Întreb despre inele - la plural - și reușisem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe hârtia moale, adåpându-și gândul din fântână simbolurilor, pline de energie, si graiul se desprinse de trup. O urmare fireascå, rostirea și rostul contopindu-se. Chipurile celor care îl ascultau påreau a nu-l înțelege. Greutatea receptårii venea ¿i din imposibilă desprindere de raportarea conjuncturalå, la momentul și locul în care se aflau. De câte ori o astfel de imagine nu și-a gåsit derularea în filmul ființei umane! Oameni încercând clådirea unui întreg, un grup alcåtuit în funcție de chemårile presimțite, ce-și cer
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
necunoscute,particularitåți cu iz de realitate. „În altå viațå ...”, „În alt timp ...”, au intrat de foarte multå vreme în peisajul expresiv al umanului, ca o motivare exponențialå a tendințelor imaginarului, metaforizare a nestatorniciei exploratoare a omului. Tema cåutårii unei gåsiri imposibile, mereu actualå, implicând idealuri ståpânite de ståri conflictuale și însinguråri. Gâlceava permanentå dintre subiectiv și obiectiv se vede propagatå de-a lungul istoriilor, ca o meandricå stare de fapt a condiției evolutive. Între Da și Nu se desfåșoarå întregul film
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
băuturile. Claire o plăti pe chelneriță și ridică cealaltă mână, refuzând restul. Fata plecă. Danny sorbi din bourbon -marfă ieftină, de casă, care ardea gâtul. Claire îi strânse mâna. I-o strânse și el, recunoscător muzicii zgomotoase, care făcea discuția imposibilă. Privind mulțimea, își dădu seama că prezența LUI aici era la fel de imposibilă - individul știa aproape sigur că poliția îl trecuse pe lista hoților de mașini din cartierul negrilor, așa că va fugi de South Central ca de ciumă. Dar se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Fata plecă. Danny sorbi din bourbon -marfă ieftină, de casă, care ardea gâtul. Claire îi strânse mâna. I-o strânse și el, recunoscător muzicii zgomotoase, care făcea discuția imposibilă. Privind mulțimea, își dădu seama că prezența LUI aici era la fel de imposibilă - individul știa aproape sigur că poliția îl trecuse pe lista hoților de mașini din cartierul negrilor, așa că va fugi de South Central ca de ciumă. Dar se simțea bine aici, la adăpost și în întuneric. Închise ochii și ascultă muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la Vaslui”. Dimineața de 10 ianuarie 1475, Vaslui Ceața acoperea totul. Oștile Moldovei intraseră În dispozitiv din după-amiaza zilei precedente și dormiseră În locurile din care aveau să declanșeze atacul. Altminteri, pregătirile strategice În zorii acelei zile ar fi fost imposibile. Nu se vedea nici la doi pași. Fiecare luptător putea vedea doar până la omul de lângă el. Comenzile se auzeau șoptit, propagate parcă printr-o perdea de pâslă. Se auzea, vag, câte un nechezat de cal. Clinchetele de arme se pierdeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Garda măriei sale Ștefan, atac asupra gărzii lui Soliman!. Era o totală rupere de ritm În mersul bătăliei. Flancul drept al Semilunei ceda sub forța de atac a Întregii oștiri moldovene. Avangada se afunda În mlaștinile de la Trei Ape. Retragerea era imposibilă. Și atunci, Într-un moment În care nimeni nu se mai aștepta, izbucni artileria. Tunurile moldovene de pe dealuri, ascunse până atunci În păduri, bubuiră unul după altul. Ghiulelele căzură asupra regimentelor de ieniceri și spahii. În avangarda turcească se iscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
chiar și de merkiți, vechii lor dușmani. Tengri se dovedea senin. Și totuși, la mijlocul acelei veri toride care transforma stepele În imagini Înșelătoare ale unei lumi ce tremura ireal În aburii depărtărilor, un călăreț se ivise, ca o apariție firavă, imposibilă, la linia orizontului. Ajunsese la iurta lui Amir după Încă două ore de galop, asudat, prăfuit și extrem de agitat. Purta semnul șarpelui și săgeții și fusese trimis de grupul celor patru Cuceritori. Nu avea nici un mesaj scris, căci reținuse exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]