8,976 matches
-
cu peste 90%; 3. numărul mic și fluctuația fluxurilor de studenți mobili din punct de vedere internațional influențează negativ amortizarea costurilor pentru infrastructura academică. În vederea acomodării studenților străini, investițiile inițiale trebuie să fie destul de substanțiale, dar timpul de amortizare și incertitudinea consistenței fluxurilor acționează ca factori de diminuare. Având în vedere asemenea dezavantaje și profiturile financiare mult mai mari, s-a optat pentru un alt mecanism, în care mobilității studenților străini i s-a substituit mobilitatea programelor de studii. Curricula, conținuturile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vom numi universități de piață. Între aceste două extreme se află universitatea tranzitorie sau reflexivă, adică cea care se distanțează încet și sigur de universitatea consacrată, aplică doar unele dintre practicile universității de piață, dar mai ales simbolizează riscurile și incertitudinile cu care se confruntă astăzi universitatea ca organizație a cunoașterii și învățării. Ceea ce ar trebui să ne preocupe sunt aceste riscuri, pericolele ce pândesc universitatea ca organizație, incertitudinile cărora trebuie să le facă față. Sursele acestora sunt multiple și unele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unele dintre practicile universității de piață, dar mai ales simbolizează riscurile și incertitudinile cu care se confruntă astăzi universitatea ca organizație a cunoașterii și învățării. Ceea ce ar trebui să ne preocupe sunt aceste riscuri, pericolele ce pândesc universitatea ca organizație, incertitudinile cărora trebuie să le facă față. Sursele acestora sunt multiple și unele deja le-am invocat: schimbările demografice, dificultățile finanțării, globalizarea, tehnologiile informației și comunicării, liberalizarea, noile modele ale guvernării publice, provocările economiei cunoașterii, tipurile emergente de cooperare și parteneriat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
singurătate, cât din durerea neputinței de a învinge izolarea la care îl obligă o lume ce uită mereu de oameni. Poetul își caută continuu identitatea, rostul între semeni și mai ales calea ce duce la adevăr într-o atmosferă de incertitudine („Poeții caută drumul cu bățul”). Starea lui firească este cea de însingurare („Mă retrag pe furiș în mine”), într-un pustiu ce îi poate paraliza existența. Dar poetul este, structural, un spirit robust, angajat în bătălii esențiale cu viața, cu
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
întâmplă oamenilor sunt puse pe seama integrării, de la schimbarea primarului - care nu se știe de ce este pusă pe seama UE de către unul dintre interlocutori -, până la des amintita „europenizare” a prețurilor. În încercarea de a-și reduce anxietatea rezultată din gradul mare de incertitudine pe care îl oferă imaginea destul de slab structurată pe care o au asupra a ceea ce îi așteaptă concret, oamenii ,,își pun în mod oarecum retoric întrebări unii altora, fără a aștepta neapărat răspunsuri la aceste întrebări”. În general, oamenii se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu un caracter mai european decât altele. Infrastructura relativ mai dezvoltată, oameni având modele și așteptări destul de concrete despre cum ar trebui să fie și cum va fi după integrare, dar și „temeri” generate de o doză încă mare de incertitudine asupra a ceea ce le va rezerva viitorul. Raportat la tipologia propusă de profesorul Dumitru Sandu, Tomșaniul poate fi considerat un sat modern. Pe lângă aspectele factuale, precum stocul de educație relativ ridicat și vârsta medie relativ scăzută a locuitorilor săi, modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în arta interpretării. Istoria artei francmasonice rămâne cel mai bun exemplu în acest sens. Dacă kitsch-ul ilustrează incertitudinile relației cu trecutul, utopia se naște dintr-o profundă angoasă în fața viitorului imediat. Erudiții au văzut în utopie un simplu camuflaj ideologic al ereziilor gnostice din vechime. Prezentul apare ca un scenariu avortat al unui Trickster inuman. Ulcerată de resentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fără frică față de celălalt, devenind în schimb ideologie. Ecumenismul tinde să idolatrizeze birocrația de tip socialist, interiorizând standardele relativismului secular. Apologeții săi vorbesc doar despre dialog și niciodată despre convertire; abundă estetica politeții și arareori apare acribia discernământului; sunt rescrise incertitudinile fondatoare ale ereziei și este abandonată asceza reîntoarcerii la tradiție. Ecumenistul voiajor nu iubește vigilența și preferă în locul reacției spontane în conversație doar stereotipia, mimetismul, sloganul călduț sau aproximația stearpă. Ecumenismul se consumă adesea într-o foarte veselă atmosferă de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o perspectivă teandrică. Lucrarea curățitoare a harului divin completează activitatea umană și, prin urmare, exclude orice derivă pelagiană. Asceza nu este un manifest al voinței de putere, ci o necesitate practică, ce corelează dorințele cele mai adânci ale inimii cu incertitudinile corporalității. Ținta finală a omului - unirea cu Dumnezeu - presupune stabilirea unor reguli de apropiere față de Cel „în jurul” Căruia, doar, se poate sta. Dacă unirea presupune comuniunea, aceasta din urmă se realizează printr-o discretă recunoaștere, în tăcerea sinelui regăsit cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai ridicat . Biletele sunt scumpe pentru sporturile care atrag cel mai mare număr de spectatori iar prețul mediu al unui bilet pe stadion crește de la un sezon la altul. Principalii factori ai cererii de sport sunt: nivelul competiției, miza ei, incertitudinea rezultatului, echipele și vedetele lor, confortul bazei sportive, ușurință procurării biletelor, serviciile la locul competiției, accesul la facilitățile sportive etc. Ce alege consumatorul de sport? Este raspunsul cel mai dificil întrucât comportă studierea dimensiunilor manifestării comportamentului consumatorului, respectiv a motivelor
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
globalizare ecologică la scară mare. Industria, agricultura și silvicultura transformă energia lumii naturale pentru nevoile umane, ceea ce modifică sistemele din care derivă această energie, dar, din păcate, efectele pe termen lung ale interacțiunilor omului cu natura au un grad de incertitudine. Așadar, a studia economia fără a cunoaște ecologia sau a studia ecologia fără a cunoaște economia înseamnă teorii incomplete și fără suportul real necesar susținerii acestora! Economia ecologică reprezintă un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară, îndreptat asupra dinamicii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
economic concret legat de concurență, decizia intermediară ne-ar spune că nu putem preciza dacă există sau nu pericolul unui risc de monopol. Există însă un alt tip de risc, și anume acela al imprudenței decizionale cauzate de nesiguranța sau incertitudinea apariției monopolului, iar urmările unui astfel de risc pot să fie destul de periculoase sau de neplăcute, fie că este vorba despre sisteme economice, fie că este vorba despre ecosisteme. Demonstrație. Expresia (5.29) se obține imediat din expresia (5.21
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
timp ciudată, denumită funcția H sau entropia statistică. El a definit-o ca valoarea medie a logaritmului densității de probabilitate (repartiție, distribuție) asociată moleculelor unui gaz a căror mișcare era aleatoare și a precizat că aceasta reprezintă cantitatea medie de incertitudine pe care o conține sistemul statistic al moleculelor de gaz considerat. Din păcate, ca și în multe alte situații ale evoluției științei, nici Boltzmann nu a fost înțeles atunci pentru ideile sale și a murit supărat fără să aibă satisfacția
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Claude E. Shannon (1916-2001) a definit în anul 1948 o mărime discretă, printr-o frumoasă analogie cu entropia Boltzmann din cazul continuu, căreia i-a demonstrat proprietățile și pe care a considerat-o ca o măsură generală a cantității de incertitudine pe care o conține un experiment probabilist cu un număr finit de rezultate posibile. Ulterior, s-a demonstrat că dacă unele dintre proprietățile intuitive ale acestei mărimi sunt luate ca axiome, atunci, abstracție făcând de o constantă multiplicativă pozitivă, o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o activitate remarcabilă, la York University din Toronto). Ca o generalizare a entropiei Shannon (1948), Silviu Guiașu a introdus în anul 1968 conceptul remarcabil de entropie ponderată, asociind fiecărui rezultat al unui experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
remarcabil de entropie ponderată, asociind fiecărui rezultat al unui experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experiment și implicit cantității de informație sau de incertitudine pe care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
care acesta o conține, o anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
anumită pondere cu semnificații diverse. Observație. Din relațiile (5.61)-(5.62) constatăm că, redundanța și incertitudinea variază în sens invers, ceea ce înseamnă că, dacă incertitudinea crește, atunci redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații. Pentru a nu se crea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
redundanța scade și, dacă redundanța crește, atunci incertitudinea scade. Ca urmare, dacă incertitudinea este maximă, lucru care corespunde distribuției uniforme a rezultatelor, atunci redundanța este nulă, iar dacă avem redundanța maximă, lucru care corespunde experimentului cu un singur rezultat atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații. Pentru a nu se crea confuzii cu privire la notațiile sau la simbolurile folosite, vom preciza că sunt numărate numai tipurile de specii, nu și exemplarele fiecărei specii [acest număr se referă la abundența speciei
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
080] Onicescu, O. (1966). Energia informațională. Studii și Cercetări Matematice, 18, 1419-1421 [081] Onicescu, O. (1969). Principiile teoriei probabilităților. Editura Academiei, București [082] Onicescu, O. (1981). Pe drumurile vieții. Editura Științifică și Enciclopedică, București [083] Onicescu, O., Botez,M.(1985). Incertitudine și modelare economică. Editura Științifică și Enciclopedică, București [084] Onicescu, O., Mihoc, G. (1958). Lecții de statistică matematică. Editura Tehnică București [085] Pauwels, M.C. (2004). Le Diversity Management. Revue Française d’études Américaines 101, 107-122 [086] Peet, R.K. (1974). The
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în privința profesiei didactice și a statutului social al cadrelor didactice (indicatorii analizați au fost de tip salarial sau de degradare a statutului profesiei în reprezentarea opiniei publice), în înțelegerile reducționiste ale funcției didactice (cadrul didactic fiind asimilat funcționarului public), în incertitudinile profesionale, în recrutarea profesorilor pe criterii nonvocaționale (criterii fără relevanță profesională) și în generalizarea la nivel empiric a credinței sociale că orice persoană poate deveni profesor dacă are ca intenție dezvoltarea unei asemenea cariere. Izvorâte din analiza unor fenomene social-pedagogice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sunt Huberman, 1978, și Geulen, 1995): 1. Debut: descoperirea cu adevărat a specificului carierei didactice marchează și stări afective de ambiguitate, dar și de entuziasm, de mândrie și de orgoliu. Situația de explorare a realului este însoțită totodată și de incertitudinile debutului, de disconfort și uneori chiar și de frustrare. 2. Stabilizarea: elimină incertitudinile inițiale și marchează o angajare mai puternică în profesie. Pe fondul consolidării deprinderilor și competențelor, sporește confortul psihologic și sentimentul de autonomie. 3. Experimentare-diversificare-echilibrare: etapă foarte greu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
carierei didactice marchează și stări afective de ambiguitate, dar și de entuziasm, de mândrie și de orgoliu. Situația de explorare a realului este însoțită totodată și de incertitudinile debutului, de disconfort și uneori chiar și de frustrare. 2. Stabilizarea: elimină incertitudinile inițiale și marchează o angajare mai puternică în profesie. Pe fondul consolidării deprinderilor și competențelor, sporește confortul psihologic și sentimentul de autonomie. 3. Experimentare-diversificare-echilibrare: etapă foarte greu de delimitat din punct de vedere temporal, marcată de fenomene de interogație personală
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
toți și de toate, fără Însă să-și dea seama de unde vine răul. (Ă). Cum spuneam, mi-a făcut impresia că mă Întorc Înapoi În timp și spațiu, la o lume pe care o depășisem pentru totdeauna. Iar agoniile și incertitudinile celebrului nostru coleg din Occident, erau simptomele unei boli al cărui nume ne este prea bine cunoscut și asupra căreia nu este nevoie să insist. Ei reprezintă acolo, numai că pe o scară mai mare, lumea aceasta a debuturilor generației
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]