4,930 matches
-
B manifestă repulsie față de A; • A manifestă repulsie față de B, iar B manifestă simpatie față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă simpatie față de A; • A manifestă simpatie față de B, iar B manifestă indiferență față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă respingere față de A; • A manifestă respingere față de B, iar B manifestă indiferență față de A. O serie de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manifestă indiferență față de B, iar B manifestă simpatie față de A; • A manifestă simpatie față de B, iar B manifestă indiferență față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă respingere față de A; • A manifestă respingere față de B, iar B manifestă indiferență față de A. O serie de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
indispoziție, de încordare, pe de altă parte, la celălalt (atunci când ia act de exteriorizarea acestuia), observă starea de nervozitate, de nemulțumire, de dezorientare. În relația interpersonală, individul nu mai răspunde la salut, este pus să critice la orice cuvânt, afișează indiferența (sau încăpățânarea). Demn de reținut este faptul că mereu avem o percepție a relației cu celălalt. Aceasta percepția nu este întotdeauna rezonabilă sau realistă. Desigur, incompatibilitățile, neînțelegerile pot fi reale. Se poate întâmpla însă ca ele să fie doar în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teama de critici, de teama de a nu-și ocupa locul (dorit, tânjit n.n. G.A.) în lume" (2006, p. 200). Acest gen de amabilitate cum știm este (cel mai) adesea "o mască searbădă", acea politețe înțeleasă ca manifestată drept "indiferență organizată" (precum se exprima P. Valéry).34 Există teama de pedeapsă. Mai ales și mai frecvent întâlnită în împrejurări și raporturi instituționale, ierarhice, formale, aceasta teama de pedeapsă (și corolarul ei, vânătoarea de recompense) îi mențin pe cei mai mulți dintre noi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea timpului; căci, la
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
conectează cu lumea, dar de o manieră dureroasă, făcându-ne hiperempatici și hipersensibili, foarte receptivi la nenorocirea celorlalți. Dar dincolo de aceasta, atunci când ne apropiem de tristețile depresive, ceea ce ne pândește este retracția: mai întâi, un sentiment de neputință, apoi de indiferență, apoi de deznădejde" (p. 218). Tristețea nu înseamnă depresie. Ea nu este totuna cu aceasta, căci dacă tristețea este, în ceea ce o privește, o emoție normală, ce face parte din repertoriul emoțional al oricărei persoane sănătoase, depresia este, la rândul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o depărtare psihică, dar aflat totuși într-o relație de continuitate cu realitatea. 2) Hebetitudinea: bolnavul se află în realitate instabil și intermitent, el pare că se află în afara ei, realitatea fiindu-i oarecum străină. Bolnavul oscilează astfel între perplexitate, indiferență și efortul de a se cupla cu realitatea. 3) Starea de torpoare poate apărea și în sindroamele neuroleptice, în afectarea SNC și în cadrul unor boli generale grave și în stările toxiinfecțioase. Bolnavul apare ca fiind somnolent, slab tensionat ideo-afectiv și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în debutul de schizofrenie. Ea reprezintă capacitatea redusă și limitată de răspuns emoțional. Apatia reprezintă lipsa reacției afective superioare. Bolnavii apar oarecum ca fiind debranșați de sursele interne ale vieții instinctiv-afective, dar și de cele externe legate de influențele psiho-sociale. Indiferențe, inerția și nespontaneitatea caracterizează viața afectivă. O asemenea tulburare o întâlnim în psihozele endogene, în special în schizofrenie, în psihozele exogene infecțioase, în tulburările de conștiință, la oligofreni și în demențe. 4.1.8.2. Tulburări calitative De asemenea, sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și anxietate * Apatie, lipsă de grijă față de alții * Neatenția pentru aspectul personal și igienă * Zgomotos, pervaziv, cu un ton ridicat când vorbește * Își asumă riscuri, un control al impulsurilor scăzut, grad ridicat al consumului de alcool La nivel afectiv * Apatie, indiferență, superficialitate * Labilitatea afectivă, iritabilitate, manie * Incapacitatea de controlul furiei și comportament violent La nivelul cognitiv * Capacitatea redusă de a folosi limba, simbolurile și logica * Abilitatea redusă de a folosi matematica, de a calcula, de a procesa informații abstracte și de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru el și concomitent cu atitudinea lor de evitare este pierdută și sursa de întărire. Trăirea sentimentului de evitare se datorează unor bisări la nivelul relațiilor cu apropiații care încearcă să ofere suport persoanei depresive, cărora depresivul le răspunde cu indiferență sau sentimente de mânie, aceasta ducând la ostilitate ascunsă sau suport superficial din partea celor apropiați. Atitudinea de respingere sau evitare a persoanelor din proximitate va duce la instalarea depresiei, în felul acesta apare cercul vicios depresie-respingere, depresia fiind înțeleasă în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unipolară. Depresia are două forme de bază: varianta unipolară implică apariția emoțiilor negative, a pierderii interesului pentru activitățile cotidiene. În forma bipolară, cunoscută adesea sub denumirea de tulburare maniacal depresivă, pacienții experimentează de asemenea episoade maniacale care implică euforie, grandomanie, indiferență care poate conduce spre comportamente impulsive foarte variate, ce pot fi regretate ulterior. Tulburarea bipolară apare la doar 1-2% din populație, fiind de obicei tratată cu medicamente care stabilizează dispoziția, cum ar fi litiu, în timp ce tulburarea unipolară afectează într-un
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prin concursuri naționale (Școala Națională de Patrimoniu); asociațiile profesionale, ca AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă), care reunește din 1948 criticii profesioniști din toate domeniile culturale, având ca misiune să le apere interesele. Raționalizarea economică Putere anti-economică (prin ignorare, indiferență sau ostilitate), charisma nu trăiește decât din "câștiguri ocazionale instabile" (Weber, 1995). Încălcarea legilor de schimb, ignorarea conflictelor de interese și indiferența față de condițiile de existență a pieței structurează perfect reprezentarea pe care artistul și-o face despre sine și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
profesioniști din toate domeniile culturale, având ca misiune să le apere interesele. Raționalizarea economică Putere anti-economică (prin ignorare, indiferență sau ostilitate), charisma nu trăiește decât din "câștiguri ocazionale instabile" (Weber, 1995). Încălcarea legilor de schimb, ignorarea conflictelor de interese și indiferența față de condițiile de existență a pieței structurează perfect reprezentarea pe care artistul și-o face despre sine și pe care și-o fac ceilalți despre el, după modelul conducătorului charismatic. Totuși, această figură nu scapă de imperiul calculului, nici de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sedus de jocul sclipitor al ideilor, tentat să cearnă prin sită proprie atât de bogata recoltă a gândirii veacurilor, pe care o presară, ici-acolo, cu originale contribuții. De remarcat continua tentativă de a zgândări coaja pe care rutina, obișnuința, indiferența, altfel spus, vicisitudinile vieții cotidiene o aștern deasupra celor mai obișnuite dintre realitățile obișnuite, astfel încercând să re-deslușească esențe și temeiuri uitate. De mii de ori deschidem robinetul de-a lungul unui an de zile și niciodată nu ne coborâm
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
realizează prin experimente și raționamente. Aceasta explică lipsa de omogenitate în rândurile publicului care frecventează muzeele. Arta nu este o activitate omenească banală, care să poată fi studiată așa cum sunt cercetate alte domenii. Arta intrigă, emoționează, scoate din starea de indiferență, totul în funcție de receptare. În perceperea artei, este necesară o ucenicie pentru că un tablou nu se dezvăluie cu ușurință privirii. Arta solicită toate simțurile privitorului. Se spune că, dacă le-ai văzut pe toate și n-ai aflat ce e frumusețea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
producă ajunge să împiedice realizarea ei. Ratatul rămâne sub limita lui, pentru că ceilalți așteaptă ca el s-o depășească. "Ceilalți", cu așteptarea lor, devin cauza ratării și teroarea ratatului. Prins între dezamăgirea celorlalți și insatisfacția proprie, lotul lui devine mila, indiferența sau uitarea. Și totuși ratatul se poate salva. Când ajunge să spună: nu voi face nimic din ce am promis și din ce se așteaptă de la mine să fac, el transformă ratarea într-un act de pudoare tardiv și își
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tot. Tu de ce nu o faci cu logica? De ce să te complaci în situația de însoțitor? De ce să fii Pilade, când poți fi Oreste? Am să vă spun acum cu ce cred eu că păcătuiește logica de astăzi. Formalismul trece indiferența lumii în indiferența conștiinței. Și nu secătuiește el totul, atunci când nu știe să regăsească conștiința? Știți imaginile lui Escher în care scările nu duc nicăieri. "Dar, priviți-le, sânt scări, nu?" - spun logicienii. Însă o scară care nu duce nicăieri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu o faci cu logica? De ce să te complaci în situația de însoțitor? De ce să fii Pilade, când poți fi Oreste? Am să vă spun acum cu ce cred eu că păcătuiește logica de astăzi. Formalismul trece indiferența lumii în indiferența conștiinței. Și nu secătuiește el totul, atunci când nu știe să regăsească conștiința? Știți imaginile lui Escher în care scările nu duc nicăieri. "Dar, priviți-le, sânt scări, nu?" - spun logicienii. Însă o scară care nu duce nicăieri nu este scară
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
posibil își trage substanța logica de astăzi. E posibilul de care vorbea Bachelard, posibilul lui pourquoi pas, "de ce nu și așa?". De ce nu și sistemul X? Logica nu mai poate avea cale de întoarcere, nu mai poate ieși din sfânta indiferență câtă vreme gândește posibilul sub forma lui "de ce nu?". Or, în cultură, lucrurile mari nu sânt decât cele care ne privesc. Logica a ajuns să nu ne mai privească. Matematica este singura care și-a luat dreptul să vorbească despre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
manifestarea unei inițiale bunăvoințe față de logică. Trebuie să te raportezi la logică acordîndu-i din capul locului un credit. Să luăm, de pildă, însuși formalismul și formulele. Credeți oare că există un lucru care prin funcționarea lui intensă să rămână în indiferență pură? Chiar și formulele termină prin a-și pierde artificialul, prin a se "naturaliza". Așa cum o navă de oțel, scufundată în apă și pusă să funcționeze, termină prin a prinde mușchi și a se integra mediului acvatic, la fel și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
familiarizare și rodare - în universul culturii. Pentru copiii de astăzi, automobilul are firescul pe care îl are o vacă, ba mai mult, pentru majoritatea lor are chiar o doză sporită de firesc. Sau putem noi spune că formulele rămân în indiferență când termină prin a se încarna în mașini? - Tocmai asta e mai grav: că se incarnează numai în mașini; mașina bate pasul pe loc, e tautologică, nu poartă infinitul în ea. Motorul, spune Heidegger, este expresia mecanică a eternei reîntoarceri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spună "nu mă interesezi". Când ajunge să coboare la materie și individual, filozofia se oprește la ele numai în măsura în care sânt signata. Ea selecționează. Dacă vin cu binefăcătorism, termin prin a nu mai salva individualul. Merg chiar mai departe și spun: indiferența mântuirii generale e de fapt un imens dispreț; ea ofensează umanitatea lăsînd-o în colcăitul ei nediferențiat. Religia care se ocupă de oricine și Pierre Emmanuel care e îngrijorat de soarta băcanului nu vor arăta niciodată cine este și cine nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]