8,706 matches
-
muncă precum știi.Părinte singur de copiiAjunge munca o tortură.Ea robotea prin bătătură.Era o mamă pentru-un fiuSau poate doi,dar unul știu,Căci eu doar unul am văzut.Poate-ar părea de necrezut,Dar veni pe înserateUn ins plesnind de sănătate, Iar ea căra cu brațul lemne.Eu mi-am zis în gând:-PesemneA venit să o ajute.Pe fruntea ei apar trei cuteși duce mâna cu amarLa șorțul vechi în buzunar:-Sunt cei din urmă și mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
deriziune bonomă, sub o grimasă ce mimează surâsul, sunt îndeajuns de productive. Așa cum identificăm “supratema singurătății” (după fericita formulare a lui Adrian Dinu Rachieru din Prefață), putem vorbi și de un supra-personaj, de un personaj-tip, global, de omul “prozoesemelor” - insul saturat de “nonsensul viețuirii” (p. 111), ce își duce existența neliniștită, sfâșiată, pe istmul, pe fâșia incertă ce separă două moduri de a fi, ins reprezentat, în primul rând, de narator, dar ușor de recunoscut în mai toți ipochimenii ce
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
Prefață), putem vorbi și de un supra-personaj, de un personaj-tip, global, de omul “prozoesemelor” - insul saturat de “nonsensul viețuirii” (p. 111), ce își duce existența neliniștită, sfâșiată, pe istmul, pe fâșia incertă ce separă două moduri de a fi, ins reprezentat, în primul rând, de narator, dar ușor de recunoscut în mai toți ipochimenii ce evoluează în aceste texte cu statut ambiguu, plurivalent (Estera, Rubik, Pubi, Candia, Ferencz-baci, Tony Lazăr, Grandpa, Bătrâna din gară etc.). Un atare individ (aidoma prozei
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
ultimul de un aspect particular deviant al legislației naționale din anii pe care am ajuns să îi trăim. Sulla (foto) nu este un substantiv comun slobozit cu multă lipsă de discernământ, în fel și fel de variante lingvistice, de către anumiți inși ai speciei Homo sapiens sapiens de azi. Dimpotrivă. Se poate, de fapt, lesne constata din însăși modalitatea scrierii sale cu majusculă și cu dublă consoană. Mai precis, substantivul invocat aici e unul propriu, desemnând figura neguroasă a generalului și omului
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
asta de agitație îi găsi și ora deschiderii! La opt fix, coborî un tânăr dintr-un biet Matiz, odată roșu, acum pârjolit de scorojeală. Era un tip micuț și firav. Se învrednici spre ușa magazinului cu repeziciune și siguranță. Celeritatea insului le displăcu celor din rând, aflați de peste zece ore în așteptare. Normal, nu?! Ex-ministrul se scutură de câțiva ani, înțepenindu-și verticalitatea, se-ntoarse grăbit înspre cei din spatele său cu care se-nțelese din priviri și reveni la poziția individului
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
a marketului. Și în aceeași stare de spirit își petrecură ziua-ntreagă, seara și noaptea ce urmară. Se dovediră căliți de prima experiență, mai pregătiți ca oricând pentru orice! La opt fix, a doua zi, din același Matiz, coborî același ins pricăjit. La fel de țeapăn de importanta aroganță, ducea de astă dată în mâna stângă un diplomat deloc potrivit necăjitei sale apariții. Ca și-n ziua precedentă, se îndreptă spre ușa magazinului. Domnul Alfa improviză nepăsarea. Pufăia dintr-un trabuc neaprins și
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
mai nouă premieră a Stagiunii 2014 - 2015, este o comedie spumoasă, savuroasă care se bucură de un mare succes de casă. Scrisă în anul 1931, piesa este descrisă ca „o comedie sentimentală din lumea provincială. Scriitorul râde cu bunătate de inși cu orizonturi mici, dar cu pretenții mari, caracterizează nuanțat personaje de efect, amuză și înduioșează, găsește poezia sau ridicolul cotidianului și plasează totul într-o atmosferă de împăcare sufletească” (Virgil Brădățeanu, „Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului”, Vol
CRĂCIUN LA SAVOY de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371772_a_373101]
-
s-ar fi despărțit. Le-auzii sporovăind apoi despre Seneca. Până la Pitești o puseseră la curent și pe Nicole de importanta omului ăstuia în viața lor, încercând s-o lămurească de ce și pentru ce erau așa-ncântate de cunoștința cu insul. Ce nu observasem, dar aveam să aflu când făcurăm popas, ținuseră unul dintre mobile deschis, așa că să știe și Cantemiristele cine le făcuse onoarea să le intre în viață ș.a.m.d. Răcoarea nopții le făcu bine în parcarea OMV
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
viața noastră... ca s-apară, poate, surprinzător acum, pentru cine știe câtă vreme și-n ce fel?! Mă bucuram că trăiește, dar nu voiam să-l văd! Părinte-nepărinte, mă trădase când aveam atâta nevoie de tată! Nu voiam să mai știu de ins!!! îmi ziceam total imatură... Cu gândurile acestea de trădare filială, dădui să urc în lift. Culmea! Umăr în umăr cu mine, Seneca intenționa același lucru -Bine-ai venit! se bucură el că mă-ntorsesem. Am auzit că A.P.D.I. ți-a
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
a născut la sat”.... Satul pare să vindece ambițiile lipsite de sens, reușind să redea, în mare măsură, gustul pentru simplitate, pentru bucurii inocente. Sufletul își recapătă disponibilitatea pentru mirări, pentru încântări, pentru extaz ( aptitudinea de a înțelege ”povestea”. Purificat, insul vede totul cu ochii pe care i-a avut în anii când iarba, roua, plugul, secera, focul, fântâna îi păreau minuni, când atribuia animalelor puteri miraculoase, când privea luna cu adorație și teamă.” ( D.Micu). Poetul Titi Nechita se reîntoarce
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
urmele lui, de a-și auzi chemările din glasul măreț al scenei, de a recunoaște și răspunde la singurul nume comun scenei și actorului: teatrul! „Scriitorul”, spune Virgil Brădățeanu despre autorul piesei „Sosesc deseară”, Tudor Mușatescu, „râde cu bunătate de inși cu orizonturi mici, dar cu pretenții mari, caracterizează nuanțat personaje de efect, amuză și înduioșează, găsește poezia sau ridicolul cotidianului și plasează totul într-o atmosferă de împăcare sufletească”. Iată un rol cum nu se poate de nimerit, pentru Vasile
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
Milea...) * Apostol Marian, Primar al com. Năeni, jud. Buzău. "...o bucurie imensă care-ți umple sufletul". * Prof. dr.Valeriu Șușnea,Presedintele UAP/Fil. Buzău. "...gazdă primitoare cu vocația ospeției, călător neobosit...care mai întreține florile...podurilor prieteniei". * Col. Florin Michitean, Ins.-șef al Insp. de Jandarmi, jud. Buzău. "...om cu energie de neimaginat". * Col.Dănuț Nicolae, Insp-șef, Insp.pentru Situații de Urgență, jud. Buzău. "...cu șenilata la deszăpezire". * Dr. Nicolai-Laurențiu Heremnic, Dir. Centrului Multifuncțional de pregătire Șehengen, Buzău. "...un bun samaritean
BUCURII BASARABENE. LANSARE DE CARTE UN SAMARITEAN DEOSEBIT de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369244_a_370573]
-
cinci proze (Iulia Feier, Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină literatură cu puțin, Parada veleitarilor, Andreea, Rîpele galbene) au, în centru, același personaj, prezumtiv alter-ego al autorului, actant și rezoneur deopotrivă, dar absolut credibil în toate ipostazele. „Ins care refuză să-și trăiască viața la modul așezat și mediocru” (p. 47), amenințat, însă, mereu de „singurătate și deznădejde” (49), îmbrăcat, deseori, în „cămașa solitudinii” (49), acesta se poate numi Alex (Alexandru Medoia), spre exemplu, și are în preajmă
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
cultura poporului român. „Cultura reprezintă doar sufletul unei națiuni, și acest suflet nu se poate nici înlătura, nici schimba. Noi suntem de la origine tributari ai concepțiilor și valorilor creștine pe care nu ni le putem smulge din suflet nici ca inși și nici ca națiune. Aceasta, cu atât mai mult cu cât prin aceste valori culturale ale Ortodoxiei noi am creat și ne-am afirmat nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru universalitatea creștină, urcând astfel cel mai înalt grad
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
tăcerii, fiind într-un fel „mutul“ din acest joc al Călușarilor, totul ținând de „funcția ritualică a spectacolului“. Adrian Fochi explică acest obicei al călușarilor, care se potrivește întocmai cu acțiunea romanului: „o grupă de călușari se compune din 7 inși și doi lăutari; îmbrăcați românește, căpetenia este « mutul ». Sunt legați pe 10 zile. Luarea în călușari se face prin jurăminte făcute în[tr-]un câmp pustiu. Căpetenia 10 zile nu vorbește. Au puterea de a vindeca frigurile“. Damian este informat
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
spun că n-ar fi trebuit să ne așteptăm la instalarea altei estetici una spontană și necontrolată, în locul celei dirijate -, dar parcă cele ce s-au petrecut și se petrec în stradă ne depășesc imaginația. Am fost și rămîn un ins al străzii, cu apetit special pentru forfota policromă și nearticulată a trotuarelor, continuu să perseverez în ignobila înclinație, ies mereu în stradă, să văd ce se mai întîmplă, ce nu se mai întîmplă, intru în furnicar, mai mult pentru plăcerea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de undeva, pentru că se-ncheia, s-a uitat în dreapta, în stînga, m-a văzut, și-a tras eșarfa la piept și a-nceput să coboare. În dreptul Caramanilor m-am oprit. Din același fundac... da, din același fundac a ieșit un ins în cămașă, probabil albă, s-a uitat în sus, în jos, deși mă lipisem de grilaj, m-a văzut și a luat-o după fată. M-am desprins de gard și l-am urmat. Vedea că-l urmăresc. În Lascăr
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe bandă, a surogatelor elogiind impostura unui regim impus prin tancurile rusești și dăinuind prin sloganele unui neaoșism găunos. Contingentele imnografilor de serviciu se întrec în campanii din ce în ce mai grotesc onomastice și se-nfig, prin rotație, la bucate. Printre protagoniști, și inși dotați, dar autoanulîndu-se prin chiar dezerție morală. Pentru modalitatea onorabilă, adesea demonstrativ onorabilă, optează acea parte de breaslă care nu vrea să abdice de la condiția ideală, singura în stare să producă opera. Autentica operă. Chiar dacă artiști din această categorie practică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cîntării României, speciile parazitare au reapărut peste noapte, găsind imediat debușee noi într-o masă lipsită oricum de criterii selective. Damele bovarice, care-și neglijează soții, pictînd tahicardic apusuri de soare cu ciute însetate, și făcînd cu ochiul criticilor milostivi, inșii care și-au abandonat meșteșuguri sigure și expun tablouri și sculpturi prin boscheți n-au dispărut. Frontul lor, abandonat întrucîtva de centrele de îndrumare, e încă vioi, ba s-a învigorat cu formațiunile febrile ale iconarelor pe sticlă, expertele în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o așteaptă cu sufletul la gură. Și așa mai departe, într-un crescendo ministerial care foarte curînd va atinge, dacă n-a și atins, parametrii regretatului Consiliu al Culturii și Educației Socialiste. În timpul vernisajului expoziției mele Uși ieșene celebre, un ins cărunt s-a apropiat, mi-a căutat conspirativ privirea și m-a întrebat șoptit dacă una din uși nu e cumva ușa casei lui... Ilie Pintilie. Aferim! 7 iulie Cînd stăpînii nu-s acasă, slugile se-mbracă cu hainele boierești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, nu ne îndoim, pînă și Nelson Mandela a sesizat-o. 11 august În chiar ziua în care apărea în Monitorul textul meu despre amuzata paralelă Andrei Pleșu Mircea Crișan, aflîndu-mă pe bulevardul din Sinaia, văd pe trotuarul opus un ins corpolent făcînd notă frapant-diferită de restul pietonilor: mai întîi, pălăria, ceva între sombrero și canotieră, apoi toate celelalte, nou-nouțe, evident scumpe, cămașă în dungi bej, cu butonii manșetelor, vizibili cred, și de pe Vîrful cu Dor, pantaloni ou de rață, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
umeri, lejer, ca să fie, o geacă-buret, tot ou de rață, pantofii, castană, sclipind din toți solzii lor șerpești, ce mai apariție trăsnet. Zic. Ăsta e Mircea Crișan. Și trec strada: Sînteți domnul Crișan, nu-i așa? Nu, domnule, îmi răspunde insul și, după doi-trei pași: Vă referiți la Mircea Crișan, nu? Da, zic. Nu, domnule. Și pleacă. După o oră, tot în dreptul Telefoanelor, iar omul meu: Chiar nu sînteți Mircea Crișan? Se oprește, vădit enervat: Domnuleee... Și tace îmbufnat. Sînt convins
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șarlotă, te rog! 2 septembrie Stadionul din Copou. Tribuna... oficială. Remarcam, după '89, modificarea compoziției oficialilor: dispăruseră personajele îmbrăcate sinistru, în costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de semințe în capul clasei muncitoare de la galerie, le luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot mai altfel. Pe fotoliile din față, iau loc acum vîrfurile politic-administrative ale urbei, unele din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
desigur, politică în primul rînd, dar, de ce nu? și de stil. Dispariția lui Corneliu Coposu a readus, dacă nu cumva a adus după cincizeci de ani de comunism, pentru prima dată pe tapet chestiunea stilului. Dacă zecile de mii de inși care, cu doar numai doi-trei ani în urmă, înghițeau pe nemestecate halca ce le era aruncată de formațiunea neocomunistă, halcă ce conținea, ca ingrediente, atîtea și atîtea mîrșăvii la adresa liderului țărănist, dacă aceste zeci de mii care-l însoțeau pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frumoasa lor nebunie teatrul ar avea toate motivele să rămînă demni și superior orgolioși. La Iași, cînd au vrut să scape de un director incomod pentru complexele lor cețoase, actorii au catadicsit să meargă cu jalba-n proțap la niște inși mediocri, aflați sub demnitatea lor de hărăziți ai Thaliei, inși temporar stînd în fotolii partinice, și s-au întors radioși în templul lor, crezînd că le-au rezolvat pe toate. Vă imaginați o trupă ca demna Comedie Franceză făcînd anticameră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]