15,922 matches
-
sale în cultura noastră interbelică." Parcurgând publicistica scriitorului, Constantin Trandafir trage concluzia pe deplin îndreptățită că "cele mai multe dintre foiletoanele lui Sebastian au structura eseului, cu sclipitoarea lui expresivitate ideatică și atinse mereu de aripa unei ironii de o subțirime specifică intelectualului rasat". Cu deosebire subliniază că, fiind "gazetar de atitudine, Sebastian nu poate fi doar spectator ori registrator neutru, dar nici militantism politic nu face." în acest sens este citată propria opinie a lui Mihail Sebastian: "Un lucru este clar: dacă
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
astăzi faptul că el a fost implicat într-o celebră controversă a anilor cincizeci (devenită ulterior un veritabil scandal american, cu ramificații științifice, culturale, etice și politice). Este vorba despre susținerea și folosirea celebrelor droguri LSD. Alături de un grup de intelectuali de peste Ocean (unii dintre ei, savanți importanți la vremea respectivă), Aldous Huxley recomandă introducerea narcoticelor în chestiune - pe scară largă - în viața americanilor, datorită efectelor lor benefice și, prezumtiv, absenței oricărei contraindicații (se credea că LSD-ul activează palierele "blocate
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
respectivă), Aldous Huxley recomandă introducerea narcoticelor în chestiune - pe scară largă - în viața americanilor, datorită efectelor lor benefice și, prezumtiv, absenței oricărei contraindicații (se credea că LSD-ul activează palierele "blocate" ale subconștientului, determinînd individul să lucreze la potențialul lui intelectual maxim, fără a dezvolta, în schimb, dependență). Demonstrativ, scriitorul începe să folosească el însuși menționatul drog, în 1955 - chiar anul în care scrie un roman nu la fel de cunoscut precum cele două capodopere, dar altfel semnificativ, The Genius and the Godess
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție" (Ana Blandiana). - În anul 2000 ați publicat o colecție de eseuri sub titlul Orizont închis. Nu sunt texte de strictă specialitate, ci contribuții culturale accesibile tuturor intelectualilor, indiferent de profesiunea lor. Aminteați acolo de moartea lui Alexandru Lapedatu și a lui Sever Zotta, în condiții puțin cunoscute. Ce s-a întâmplat cu ei? - Orizont închis are și un subtitlu explicativ: Istoriografia română sub dictatură. Moartea celor amintiți
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
atât de bine, despre care se spune că este însuși grăuntele amintirii (Ťdraga inflexiune...ť), n-o aud. Ca un fel de surditate localizată..." Deși notele continuă mai vechea aserțiune privind atașamentul ombilical față de cea care i-a dat viață, intelectualul Barthes nu dă prea multe șanse vocii fiului. Cu un fel de uimire confuză, observă că viața lui n-a fost chiar atât de dominată de mamă pe cât i se păruse - "dacă ar fi fost așa, n-aș fi scris
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
public la relația iubitoare pe care el îl implică." E o intruziune a tehnicilor ideologice în cele mai ascunse pliuri ale sentimentului uman. Din acest motiv, confesiunile lui Barthes nu sunt decât fișe clinice în care recunoști perfecta emasculare a intelectualului incapabil să vadă altfel decât prin oglinzile deformatoare ale propriilor obsesii - ideologice ori sexuale, ori ale amândurora, îngemănate. Firește că volumul lui Barthes conține și multe lucruri inteligente, multe formulări memorabile ("Doliul: disconfort, situație fără șantaj posibil."; "Doliul: am învățat
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
de formare, așa cum proceda Lucaciu, și cît de periculoasă și plină de surprize poate fi o astfel de experiență. Și e semn de suficiență culpabilă să contempli șantierul unui pionier cu mina opacă a cititorului blazat. Să ne amintim că intelectualul care a îngropat Școala Ardeleană și pe continuatorii ei a fost Titu Maiorescu. Sub loviturile penei sale, proiectele lui Simion Bărnuțiu și Timotei Cipariu au încăput în rafturile de sarcofag ale arhivelor culturale, fără șansa unei resuscitări măcar parțiale a
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
său de pe malurile Dâmboviței. Sub egida unei strategii leninist-staliniste de distrugere a "vechii culturi" și de edificare a uneia noi, orientate de "umanismul" comunist, Leonte Răutu și-a propus a teroriza umanismul tradițional din România, de facto marea majoritate a intelectualilor de valoare, anihilîndu-i prin mijloace administrative și polițienești. Nimic nu se petrecea în planul politicii culturale dintre 1945 și 1965 fără inițiativele și intervențiile sale. De-a dreptul sau prin intermediul unor acoliți, Cameleonea a pus la stîlpul infamiei personalități precum
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
penumbrele biroului "cîrmaciului", rolul său nefast era decisiv. Desemnarea grupului Noica-Pillat-Paleologu-Steinhardt drept obiectiv al Securității și osîndirea componenților săi la ani grei de temniță, "demascarea" grupului Milița Petrașcu-Mihail Andricu- Dora Massini-Marius Nasta, campaniile împotriva lui Lucian Blaga, cazul Jar, persecutarea intelectualilor maghiari, inclusiv a celor de orientare marxistă dar nu și stalinistă precum Gaal Gabor, excluderile și sancționările unor membri ai Uniunii Scriitorilor și nu în ultimul rînd stigmatizarea lui Arghezi ("Pe Tudor Arghezi, care nici acum nu s-a schimbat
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
miloase l-au bocit cu respect, iar în prezent îi fac pomeni, parastase... — aceeiași preasupuși robi..." * Puterea politicăare în mână deciziile practice. Cultura e întemeiată pe o viziune de durată. Adăugați instinctul de conservare, de la analfabeți până la cei mai rafinați intelectuali. Subconștientul lor, colectiv. Reacția lor de solidaritate cu cel slab, cel mai slab, contra celor tari, puțini la număr... Destul ca să ne prostim cu toții la televizor, urmărind faptele șoriceilor isteți și inventivi, punând în dificultate motanii răi și fioroși. Dar
De l-ar fi sprijinit pe Țepes Europa... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6759_a_8084]
-
Cele patru feluri de a vorbi nasc, automat, patru tipuri de spectacol, completamente diferite, deși, nu-i așa, textul pare să fie același, de la Shakespeare citire. Ce se întîmplă? Pofta de a se juca a regizorului este dublată de forța intelectualului din el. A simțului cu totul special pe care îl are în a observa. A artistului preocupat de limba, de justa valoare a cuvîntului, de retorică - astăzi, pragmatică - și de poetică. A celui care face jocurile în funcție de ceea ce este scris
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
pe care îi are Europa în acest moment, în timp ce prin miza cărților sale sau, mai exact, a proiectului său cultural, el este fără îndoială mult mai mult decît atît. Dacă pentru istoricul de artă, indiferent care ar fi orizontul lui intelectual, faptul artistic constituie nucleul și justificarea tuturor investigațiilor, punctul de pornire și linia de sosire ale întregului său efort de cercetare, pentru Victor I. Stoichiță forma artistică este mai degrabă un element de contact cu spații mult mai vaste și
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
adus și unele obiecții. Pentru că l-a sprijinit pe Emil Constantinescu și atunci cînd se vedea cu ochiul liber ce a ieșit. Acum trebuie să constat că, spre onoarea sa, nu a mers din campanie în campanie (prezidențială), ca alți intelectuali cu pretenții, ci s-a întors la proiectele ei de trecut. Dar, să revenim la vremea debutului, pentru a spune că atunci ești mai atent la cei care-și încep drumul odată cu tine, decît la celebrități. Așa se face că
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
cetății, dă interviuri, apare la televizor,cochetează cu publicul, este omniprezent. Un pseudo-filozof german la mare modă, David Precht, vlăstar al unei familii cu convingeri radicale de extremă stîngă, convertit la valorile „burgheze", autor de bestseller-uri în serie, cere intelectualilor să fie mai îngăduitori cînd critică bulevardizarea emisiunilor de televiziune: dacă oamenii necăjiți nu s-ar lăsa furați de ceea ce se întîmplă pe micile ecrane, ar ieși în stradă să protesteze. Se confirmă din nou virtuțile paleative ale așa numitului
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
încă mai departe în editorialul său scriind că: asupra culturii politice din Germania, Herta Müller are un efect contrar aceluia pe care-l are Günter Grass ale cărui „flirturi" cu utopiile socialiste au influențat ani de-a rîndul „mainstream "-ul intelectual. De pe coperta celui mai recent număr al revistei lunare de cultură politică „Cicero", pe luna noiembrie, într-un portret realizat de un binecunoscut grafician austriac, specializat în arta afișelor de cinema,stabilit și el la Berlin, Herta Müller își privește
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
într-o formă adecvat-metaforizată în poezie, în nuvelă, se prezenta într-un roman sau se transmitea într-o piesă de teatru. Această modalitate de exprimare a reușit să antreneze o pătură relativ largă de cititori, în primul rând, firește, printre intelectuali; revistele literare erau citite nu numai de cei ce iubeau literatura. Schimbarea de regim a demontat, spre norocul nostru, acest orizont al așteptărilor, ceea ce a atras după sine scăderea drastică a numărului celor preocupați de problemele estetice, filosofice și etice
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
a trădat pe cine, în viziunea lui N. Breban, mai ales că de la început prozatorul ne trimite la faimoasa La trahison des clercs a lui Julien Benda. Un reper lămuritor. Eseistul francez deplânsese, în anii 30 ai veacului trecut, angajarea intelectualilor, a cărturarilor (les clercs) în disputele politicii ale vremii, tot mai înverșunate, în polemicile sociale, în loc să se ocupe mai departe, cum ar fi fost bine, și cum crede și Nicolae Breban, „de principiile artei lor, de litera și spiritul etern
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
la starea de lucruri de la noi, de după 1989, când politicul a confiscat atenția tuturor și nu în ultimul rând pe a oamenilor scrisului. S-au dezinteresat, tocmai ei, de literatură, de cultură, le-au trădat, la fel cum făcuseră odinioară intelectualii dezaprobați de Benda (și de Breban). Răsturnările de la sfârșitul lui 1989 au aruncat întradevăr, ne amintim, literatura în derizoriu, devenită neimportantă chiar și pentru scriitori, chiar și pentru criticii literari. Cel mult se vor interesa de literatura-document, de jurnale, de
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
cheile casei pe mâna unui copil de cinci ani, convins fiind că e al tău, e deștept, frumos și descurcăreț". Cât despre nominalizarea Rozaliei Biro la Ministerul Culturii, Radu Tudor spune că este "E o jignire fără precedent pentru mării intelectuali și oameni de cultură care puteau prelua această funcție". În consecință, Radu Tudor recunoaște că este dezamăgit profund de deciziile pe care Victor Ponta le ia "cu 100 de zile înaintea alegerilor prezidențiale în care candidează. Culmea e că nimeni
Radu Tudor, dezamăgit: Victor Ponta se duce singur și voios spre păcat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78987_a_80312]
-
ești biped, poți deveni adjunct al primului ministru într-o țară europeană? Se pare că da ! E posibil să ai șansă istorică de a conduce cultura română considerând limba română drept una străină? E o jignire fără precedent pentru mării intelectuali și oameni de cultură care puteau prelua această funcție facandu-ne mândri, nu de rușine. Câteva nume îmi vin rapid în minte : academicianul Nicolae Breban și academicianul Augustin Buzura. Cu siguranță mai sunt destule nume de bun simț pentru cultura
Radu Tudor, dezamăgit: Victor Ponta se duce singur și voios spre păcat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78987_a_80312]
-
Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o componentă gnoseologică. În fapt, Hans Mattis-Teutsch, în mod real un intelectual de stînga, în sensul stîngii democratice europene, are o nevoie fundamentală, în plină stalinizare a României - ca o ironie a sorții, chiar ca locuitor al orașului Stalin - și în plină ofensivă a realismului socialist, de o rediscutare teoretică a unui
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
din cei mai odioși realizatori de talk-show-uri televizate, care a făcut din denunțul scârbos o marcă a personalității și din campaniile de discreditare a adversarilor o deviație obsesională. Dar s-a aflat și victima sa favorită din ultimele luni, un intelectual de cea mai înaltă clasă și o veritabilă conștiință civică. Ce minte a fost capabilă să-i pună pe aceeași listă, fără să-i treacă prin minte ideea minimei responsabilități morale? În nodurile de acest fel se află explicația neașezării
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
privite cu atenție, unui anume tip de discurs asupra fundamentelor spațiului public. Care nu coincide, așa cum solul nu coincide cu fructele, cu ceea ce se livrează, mediatic, sub aceeași sintagmă protectoare. Și nici - aici intervine o disociere importantă - cu ceea ce vulgata intelectualului umanist de la noi numește, cu un masochism aproape ne-disimulat, aberația specificului național. În schimb, ceea ce impune, cu fiecare articol, această sumă de Varietăți conexe este o raționalitate impecabilă, o logică fără discontinuități. Cine s-a mai gândit, în explozia
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
de gradul lor de histrionism. E un loc comun că, din mesajul transmis spectatorilor în timpul unei emisiuni, doar 7% ține de infomația verbală, restul concentrîndu-se în limbajul trupului. La televizor nu trebuie să fii profund, ci actor. Tocmai de aceea intelectualii fac o figură palidă pe micrul ecran, apărînd șterși și nespectaculoși: nu știu să intre în regim de mobilizare telegenică, crezînd că vorbele pot suplini lipsa unei gesticulații pe potrivă. Ei uită că deșteptăciunea televizată se măsoară în iuțeala răspunsurilor
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
într-un studiou de tele-vi-ziune. Căci risipește reținerile și încurajează dezinvolturile. Și astfel, în locul unor reacții de crispare venite din partea unor oameni care se simt trași de limbă, ai parte de dezvăluirea unor convingeri adînci. E ca și cum o mînă de intelectuali - și toți interlocutorii Valeriei Sitaru sunt intelectuali - s-au adunat spre a se confesa publicului. Filozofi, poeți, romancieri, profesori universitari, muzicieni, arhitecți, teologi, fizicieni, pictori, traducători, medici - toți vin și vorbesc despre ei înșiși: Irina Mavrodin, Răzvan Diaconu, Mircia Dumitrescu
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]