3,937 matches
-
eficientizare a politicilor publice. Din această perspectivă, este analizat rolul statului În furnizarea de politici publice, concomitent cu rolul pieței În acest proces. Concluzia oferită de acest articol este că obținerea unor politici publice eficiente depinde de modul În care interacționează instituția acțiunii colective și instituția pieței libere. Demersul inițiat În următorul studiu („Politicile publice și antreprenoriatul politic - de ce aspirina nu va fi de ajuns”, semnat de Horia Terpe) se referă la relația dintre constituenți și furnizorul de bunuri publice, făcând
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
guvernamentală. Celălalt candidat ce va fi analizat este instituția pieței. Totuși, tratată de asemenea independent, va reieși că instituția pieței are și ea o tendință structurală către ineficiență. În continuare, se va analiza modalitatea În care aceste două instituții pot interacționa. De data aceasta, concluzia va fi afirmativă, cu privire la posibilitatea furnizării optime a politicilor publice, În angrenajul unui aranjament instituțional format, pe de-o parte, de instituția acțiunii colective (al cărei caz particular este activitatea guvernamentală) și, de cealaltă parte, de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
identifică trei tipuri importante de astfel de conceptualizări: instituții-ca-echilibre, instituții-ca-norme și instituții-ca-reguli. Scopul celor trei abordări e de a oferi explicații pentru regularitățile observate În comportamentele umane. Instituțiile privite ca un comportament spre echilibru presupun asumpția că indivizii raționali ce interacționează Între ei Își ajustează continuu răspunsurile planificate ca reacții la comportamentele celorlalți, până ce nu Își mai pot Îmbunătăți situația doar prin propriile acțiuni. O astfel de abordare pune accentul pe responsabilitatea agenților pentru menținerea unei instituții, și nu pe a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
găsirii unei alternative mai eficiente decât cea guvernamentală. Celălalt candidat a fost instituția pieței. Totuși, tratată, de asemenea, independent, instituția pieței are și ea o tendință structurală către ineficiență. În continuare, am analizat modalitatea În care aceste două instituții pot interacționa. De data aceasta, concluzia a fost afirmativă, cu privire la posibilitatea unui aranjament instituțional, format, pe de o parte, de instituția acțiunii colective (al cărei caz particular este activitatea guvernamentală) și, pe de altă parte, de instituția pieței libere. Aflate În interacțiune
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
participanților ce anume este recomandat, interzis sau permis să facă În diferite situații (Coleman 1987; Ostrom, 2005, p. 16)1. Instituțiile sunt grupate În aranjamente instituționale, intercalate și cu diverse niveluri de complexitate. În interiorul acestor aranjamente sau cadre instituționale, indivizii interacționează schimbând o parte a resurselor de care dispun (muncă, timp, creativitate, energie) pentru beneficii personale. Fiecare structură instituțională (setul instituțiilor În uz relevante În fiecare situație pentru un membru dat) induce câte o proprie structură de stimulente, ce recompensează, descurajează
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
explice procesul de formare a politicilor publice europene. Partea a doua și a treia reprezintă o Încercare de a prezenta diversele concluzii practice referitoare la procesul decizional european; mai exact, o prezentare, dincolo de abstracțiile teoretice, a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană. Partea a doua este dedicată viziunii mai sceptice asupra procesului decizional european, iar partea a treia aduce contraargumente la cele prezentate anterior. În concluzie, cele două viziuni, aflate oarecum la extreme, sunt puse În balans
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să sintetizeze și să explice procesul de formulare și implementare a politicilor publice europene. Analiza propriu-zisă se concentrează În ultimele două părți, care constituie, În același timp, și un demers de construire a unei imagini a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană, plecând de la cele două poziții opuse care explică procesul decizional european: 1. statele membre sunt doar executante ale deciziilor europene și 2. statele membre au puterea să influențeze procesul decizional european. În anii ’80, activitatea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de eșantionare și a subiecților. Eroarea maximă: ±3,1%, cu o probabilitate de 0,95. Interviuri desfășurate față În față la domiciliul subiecților. Durata interviurilor: 45 de minute. Perioada: 9-16 mai 2005. Sondajul efectuat este reprezentativ pentru persoanele care au interacționat cel puțin o dată cu personalul din sistemul sanitar În ultimele 12 luni (aproximativ 9000000 de persoane) și, deci, nu pentru toată populația adultă a României. Tabelul 5.2. Valoarea plătită În lei (total cazuri În eșantion: 998) Așa cum se poate observa
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Dacă privim spațiul societal ca pe un câmp al interacțiunii dintre câteva componente majore - statul, sfera privată, piața și sfera publică (Habermas, 1989; Janoski, 1998)-, putem defini sfera publică sau spațiul civic drept punctul geometric În care se Întâlnesc și interacționează toate celelalte sfere. Sfera publică ar cuprinde, după Janoski, și organizațiile voluntare: partidele politice, când nu se află la guvernare și, În consecință, nu reprezintă statul, grupurile de interese, organizațiile filantropice (comunitas), mișcările sociale (care se manifestă prin activități de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
exterioare (Cobb, Ross și Ross, 1976), care va fundamenta, În mod ideal și teoretic, o politică cu public (May, 1991; Miroiu, 2001), la formularea căreia participă asociații profesionale, grupuri de interese (producători, consumatori), sindicate, comunități etc. În formularea politicilor, grupurile interacționează fie sub forma coalițiilor de susținere (Sabatier, 1999), fie sub cea a rețelelor de politici, definită anterior. Însă problema este că, În cazul transferului de politici de gen, specific procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
privind activitatea companiei, cum se definesc obiectivele strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor și cum se monitorizează performanțele financiare. Conceptul de guvernanță corporativă este văzut ca având două fațete : cea comportamentală, care se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii, angajații, creditorii, clienții și furnizorii, statul și alte grupuri de interese în cadrul strategiei generale a companiei și cea normativă, care se referă la setul de reglementări în care se încadrează aceste relații și comportamente, descrise anterior
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de audit extern, rapoartele directorilor și verificarea operațională, din dorința de conformare cu codurile de bună practică, în procesul de identificare și administrare a riscurilor și cu mediul de control intern din cadrul organizației. Mediul de control cuprinde modul cum oamenii interacționează și comunică, structurile corporative și procesele guvernanței care se concretizează într un cadru de control intern care să asigure pentru riscurile-cheie implementarea unor activități de control pentru a asigura apetitul de risc al organizației printr-un sistem de reguli și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care se recomandă folosirea aceleiași unități de măsură pentru analiza impactului potențial pe care riscul îl are asupra atingerii unui anumit obiectiv. Conducerea poate analiza și felul în care evenimentele sunt corelate, atunci când anumite serii de evenimente se înlănțuie și interacționează pentru a crea nenumărate combinații între impact și probabilitate. Atunci când evenimentele posibile nu sunt direct legate, conducerea le evaluează în mod individual; când există șanse ridicate ca riscurile să se materializeze în cadrul mai multor unități, conducerea poate evalua și grupa
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
resurse interne și externe, în măsura în care îi sunt necesare, pentru a-și îndeplini responsabilitățile, inclusiv menținerea unui consilier legal. În plus, comitetul de audit are autoritatea să își întreprindă propriile sale investigații. Auditorii externi colaborează direct cu managementul pe parcursul auditului și interacționează frecvent cu acesta atunci când asigură servicii nonaudit. Totuși, comitetul de audit și consiliul de directori, reprezentanți ai acționarilor, sunt, de fapt, clienții auditorilor externi. În SUA, SEC solicită tuturor companiilor să asigure un raport al comitetului de audit în declarația
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
observat și de Carsten (1995), care semnalează „amnezia” în procesele de migrație din Langkawi (Asia de Sud-Est). În acest caz, migranții uitau care era locul de origine al părinților lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lor, spre exemplu, dar aveau reprezentate și valorizate relațiile cu rude cu care interacționau cotidian. Cu alte cuvinte, în cazul acesta, memoria referitoare la descendență și origine se pierde și este înlocuită de conștientizarea relațiilor cu rudele cu care migranții interacționează zilnic și cu care își petrec viața. La migranții români, acest proces de uitare și de revalorizare a relațiilor sociale se referă în special la „cunoscuții” făcuți în mediul din Milano și mai puțin la rudele din localitățile de origine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
întregii vieți a omului până la o anumită vârstă, identitatea sa în urma experiențelor trăite și sensul acestei existențe. Viața intersectată cu a altora împreună angrenată în practici în cadrul cărora putem excela. Virtutea constă în excelența noastră în împlinirea practicilor în cadrul cărora interacționăm cu ceilalți și care rezultă din sinteza poveștii vieții noastre, prezentată explicit sau resimțită implicit. Doar evaluând pe baza narațiunii vieții, dăm semnificație virtuții. Existența oricărei persoane umane conține în ea, cel puțin potențial, o instanță a personajelor”. 1.7
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atât în dimensiunea sa biologică, dar și conștientă, ce există în cadrul unei nișe ecologice umane dimensionate prin logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
metamorfozelor pe întreaga durată a vieții, deci articularea cu problematica ciclurilor vieții de la vârsta adultă; Rerspectiva transgenerațională a particularităților dezvoltării normale și anormale; înțelegerea dezvoltării din perspectivă ecologică - a interrelațiilor și influențelor reciproce dintre individ și microgrupurile umane cu care interacționează direct în cadrul unei socioculturi; studierea concomitentă a factorilor stresanți și ai celor protectivi; studierea continuității și discontinuității dintre tulburările și devianțele prezente la o anumită vârstă și la vârste ulterioare, inclusiv la cea adultă; cercetarea „elasticității” psihismului, în sensul că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personogenetică este teoria transformărilor etapizate, în care rolul structurilor și funcțiilor inițiale este sumar, iar modificările din fazele tardive le înglobează pe cele din fazele precedente. Astfel, când A devine B, A încetează să mai existe. Doar nivelul A poate interacționa cu mediul, iar în condiții de stres el poate regresa la un nivel inferior care ignoră achizițiile anterioare și se manifestă prin simptome psihopatologice sau tulburări de comportament. Ca exemple pot fi menționate succesiunea etapelor ontogenezei insectelor, descrisă de PIAGET
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cel puțin în unele aspecte. Subiectul, are pe de o parte, o identitate cu sine insuficientă sau deformată la vârsta adultului tânăr. La formarea acesteia contribuie multiplii factori din cursul personogenezei și în mod special mediul familial (MILLON, 1990Ă. El interacționează de la început dificil cu alții și persistă în acest deficit, care se manifestă în toate planurile. Faptul l-ar priva de învățarea „vicariantă”, adică cea care derivă din exemplul altora, din perceperea reușitelor și eșecurilor, suferințelor și bucuriilor celorlalți, sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
apelează la tehnici diferite - cognitiv-comportamentale pentru grupurile care au ca scop cultivarea aptitudinilor sau psihodinamice atunci când primează modificarea reperelor Eului. Terapiile de zi au ca urmare o diversitate de scopuri și sunt intensive. Grupurile variază numeric, structural și ca obiective, interacționează unele cu altele și din punctul de vedere al personalului implicat iar pacienții sunt încurajați să aibă în vedere întregul sistem. Se stimulează comunicarea între membrii diferitelor grupuri, respectul reciproc și inițiativele responsabile (BATEMAN, FONAGY, 1999Ă. A patra variantă terapeutică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
etc. Acțiunile desfășurate la nivel funcțional trebuie să conducă la realizarea obiectivelor de performanță ale nivelului sprijinind, În același timp, strategia de afacere imediat superioară. Cele trei niveluri ale strategiei definesc o ierarhie a acestora pe marca unei corporații. Ele interacționează și presupun o coordonare atât a strategiilor, cât și a obiectivelor strategice. De fapt, planul strategic al unei companii este o colecție de strategii. 3.4. Modalități de formulare strategicătc " 3.4. Modalități de formulare strategică" Agenții economici rezolvă diferit
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
combinarea acesteia cu metoda TPR (Total Physical Response), inițiată de James Asher. Un exemplu ilustrativ este acela al orei de chimie, în care elevii pot interpreta portrete ale diferitelor substanțe chimice. Fiecare grup trebuie să se decidă cum trebuie să interacționeze cu restul colegilor care reprezintă alte substanțe chimice (în momentul alegerii li se va explica reacția pe care trebuie să o aibă). 5.7. Exercițiile/Jocurile de spargere a gheții (ice-breaking)tc "5.7. Exercițiile/Jocurile de spargere a gheții
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care vor fi redactate rapoarte de activitate, unde participanții își pot exprima experiența de simulare. Clark Abt (apud Orlich et al., 1990) divide simularea în trei componente majore: a) modelele; b) exercițiile; și 3) instrucția. Modelele sunt inactive; ele nu interacționează cu participanții, ilustrând însă o dimensiune a realității (exemple de modele: globul pământesc, modelele fizice ale sistemului solar ori ale atomului etc.). Totuși, tehnica modelării reprezintă la rândul ei o metodă de învățământ. Ioan Cerghit (1997) vorbește despre trei tipuri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]