3,324 matches
-
filoanele de preț ale închegărilor disparate imemoriale petrecute pe pământul nostru. Cu disciplina Dvs. științifică, cu o mare doză de severitate în datele culese, cu puterea Dvs. de creațiune, ați izbutit să formați o școală a cunoașterii aspectelor, înrâuririlor și interdependențelor culturale și etnice, deschizând o eră nouă pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la suprafață adevărate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție nu poate fi înțeleasă corect fără o cercetare aprofundată din punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților săsești numită Nachbarschaft. Numai stabilirea interdependenței dintre modele, în cadrul necontenitei lor transformări și perfecționări, în cadrul unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția și dezvoltarea acestei instituții în sudul Transilvaniei și în special în Mărginimea Sibiului, ca modalitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își propun fie să analizeze mici „felii” ale fenomenelor de sărăcie/excluziune, fie să le trateze sistemic. Elementul comun al celor mai multe dintre aceste studii îl reprezintă accentul pus pe interdependența dintre excluziune socială și sărăcie. Chiar dacă această legătură pare firească (fiind prezentată adesea ca de la sine înțeleasă), puține studii au demonstrat relația implicită. Fără nici un dubiu, lucrările calitative sunt decisive în argumentare. În cazul lor, este mai ușoară identificarea relației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
punți de legătură între normalitate și psihoză prin secvența persoană normală - patologie - psihoză: schizotim - schizoid - schizofrenie; ciclotim - cicloid - psihoză maniaco-depresivă. A descris și caracterul ca o structură ce coalizează reacțiile afective și volitive individuale. Cunoașterea lor - în condiționare reciprocă și interdependență cu variabilele sanguine - ar putea oferi repere predictive pentru tulburările psihopatologice. Jaspers (1896Ă a adus o contribuție decisivă în diferențierea dintre personalitățile normale și cele patologice. Ultimele includeau și tulburări de adaptare, dar și sindroame de serie nevrotică, fiind subîmpărțite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsivitate terapeutică scăzută este recunoscută. Aceste variante psihoterapeutice sunt fundamentate pe convingerea că pacientul are probleme ce pot fi tratate și de care nu poate fi responsabil dar și pe faptul că între suferința individuală și evenimentele vieții există o interdependență mereu confirmată. Tehnicile de scurtă durată includ 12-16 ședințe săptămânale (WEISSMAN și colab., 2000Ă. Faza inițială durează nu mai mult de trei întâlniri și vizează stabilirea diagnosticului țintă, în cazul Tulburărilor de personalitate a problematicii imaginii de sine. Urmează inventarul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Factorii interni 173 Caracteristicile grupului multinațional sau ale firmei-mamă 173 Ramura de activitate 173 Tipul Întreprinderii 174 Naționalitatea 175 Mărimea Întreprinderii 178 Gradul de internaționalizare 179 Relațiile dintre firma-mamă și filialele sale 181 Înființarea filialei și compoziția capitalului social 181 Interdependența rețelei internaționale 184 Caracteristici ale filialelor 185 Țara de implantare 185 Mărimea filialei 186 Rezultatele 187 Vârsta filialei 187 Tipologia factorilor contextuali interni după situația filialelor 187 3.9.9.6.2. Factorii externi 188 Situația economică și socială 188
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
scădere permit o strategie de concentrare. Al doilea motiv pentru care concentrarea pe un segment nou devine viabilă este acela că segmentul crește destul de mult pentru a compensa costul fix al deservirii sale. Al treilea motiv este că firmele exploatează interdependențele cu alte ramuri, pentru a depăși pragurile de scară În deservirea segmentului. În final, un segment poate deveni viabil dacă firma Îl urmărește global, folosind volumul În mai multe țări, pentru a compensa economiile de scară. În acest caz, firma
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
alte ramuri, pentru a depăși pragurile de scară În deservirea segmentului. În final, un segment poate deveni viabil dacă firma Îl urmărește global, folosind volumul În mai multe țări, pentru a compensa economiile de scară. În acest caz, firma urmărește interdependențele geografice. Compania Hewlett-Packard, unul dintre cei mai mari producători de tehnică de calcul, a aplicat această strategie concentrându-se asupra utilizatorilor pentru care calitatea echipamentelor este mai importantă decât prețul, deși segmentul de piață respectiv nu este foarte mare. 3
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de vedere al țării de implantare; - uneori, CMN sunt percepute ca fiind firme asociate unor țări străine, acestea având astfel posibilitatea de a interveni În problemele lor interne prin intermediul corporațiilor; - CMN sunt entități internaționale apte să obțină avantaje importante datorită interdependenței dintre state, fără ca activitatea lor să fie reglementată de organisme internaționale comparabile. 3.9.9.2.2. Beneficiile statelor-gazdătc "3.9.9.2.2. Beneficiile statelor‑gazdă" Deși multe state manifestă o reținere evidentă față de CMN, marea lor majoritate nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
internaționalizare, strategia Întreprinderii) ori caracteristicile filialei considerate (țara În care este implantată, talia, rezultatele, vechimea). De altfel, este utilă și examinarea separată a unor aspecte ale relațiilor Între firma-mamă și filială, cum ar fi participația la capital sau gradul de interdependență Între activitatea firmei-mamă și activitatea celorlalte entități ale grupului multinațional. Caracteristicile grupului multinațional sau ale firmei-mamătc "Caracteristicile grupului multinațional sau ale firmei‑mamă" Ramura de activitatetc "Ramura de activitate" Un studiu realizat de Egelhoff (1984, pp. 73-84) permite stabilirea faptului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
existente Între firmele-mamă și filialele lor influențează repartiția puterii decizionale. În acest context, se pot analiza două principale categorii de factori: a) modul de Înființare a filialei În străinătate și partea firmei-mamă În capitalul social al acesteia; b) gradul de interdependență Între firma-mamă și filială. Înființarea filialei și compoziția capitalului socialtc "Înființarea filialei și compoziția capitalului social" Există numeroase forme de participare internațională: filiale plasate sub controlul total sau majoritar al firmei-mamă, investiții de creație, co-Întreprinderi, achiziții, fuziuni, concesii de licențe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și locul luării deciziei (Young, Hood și Hamill, 1985) * Pe baza unui eșantion de 152 de filiale străine. ** Este vorba de 5 Întreprinderi create În Marea Britanie prin achiziția de către altă Întreprindere, plasată și anterior sub control străin. n = talia eșantionului. Interdependența rețelei internaționaletc " Interdependența rețelei internaționale" Conform concluziilor a numeroase analize, interdependența unităților constitutive ale unei Întreprinderi multinaționale (care se măsoară, cel mai adesea, prin fluxurile de bunuri și servicii din interiorul grupului) are o influență deosebită asupra structurii procesului decizional
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
deciziei (Young, Hood și Hamill, 1985) * Pe baza unui eșantion de 152 de filiale străine. ** Este vorba de 5 Întreprinderi create În Marea Britanie prin achiziția de către altă Întreprindere, plasată și anterior sub control străin. n = talia eșantionului. Interdependența rețelei internaționaletc " Interdependența rețelei internaționale" Conform concluziilor a numeroase analize, interdependența unităților constitutive ale unei Întreprinderi multinaționale (care se măsoară, cel mai adesea, prin fluxurile de bunuri și servicii din interiorul grupului) are o influență deosebită asupra structurii procesului decizional. Atunci când se măsoară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unui eșantion de 152 de filiale străine. ** Este vorba de 5 Întreprinderi create În Marea Britanie prin achiziția de către altă Întreprindere, plasată și anterior sub control străin. n = talia eșantionului. Interdependența rețelei internaționaletc " Interdependența rețelei internaționale" Conform concluziilor a numeroase analize, interdependența unităților constitutive ale unei Întreprinderi multinaționale (care se măsoară, cel mai adesea, prin fluxurile de bunuri și servicii din interiorul grupului) are o influență deosebită asupra structurii procesului decizional. Atunci când se măsoară gradul de interdependență al rețelei internaționale ca factor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Conform concluziilor a numeroase analize, interdependența unităților constitutive ale unei Întreprinderi multinaționale (care se măsoară, cel mai adesea, prin fluxurile de bunuri și servicii din interiorul grupului) are o influență deosebită asupra structurii procesului decizional. Atunci când se măsoară gradul de interdependență al rețelei internaționale ca factor contextual determinant al gradului de autonomie, apare ca utilă, așa cum sugerează Kenter (1985, p. 113), măsurarea gradului general de autonomie pe care firma-mamă Îl consideră ideal pentru filialele sale În străinătate. Acesta pare a fi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a analiza raportul Între un factor contextual specific firmei-mamă și interpretarea teoretică a autonomiei, de vreme ce este evident că poate exista o diferență Între nivelul ideal de acordare a puterii decizionale și nivelul de autonomie acordat efectiv. În studiul lui Kenter, interdependența unităților Întreprinderilor multinaționale constituie unul dintre principalii factori care permit determinarea gradului de autonomie pe care se poate conta Într-o situație dată. Analiza cauzală duce la concluzia că nivelul de autonomie dorit (adică nivelul pe care sediul tinde să-1
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
foarte specializate În operațiuni de montaj. În acest caz, investițiile importante (de capacitate) sunt, fără Îndoială, foarte rare. În contrapartidă, nivelul de autonomie considerat ideal de către sediu pentru deciziile privitoare la comercializare va fi cu atât mai scăzut cu cât interdependențele vor fi mai puternice. Așa cum arată Garnier (1982, p. 116), determinantul cel mai important al gradului de autonomie este dependența și, În particular, dependența firmei-mamă de filialele sale ori „interdependența mutuală”. Din punctul de vedere al filialei, Kenter notează că
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la comercializare va fi cu atât mai scăzut cu cât interdependențele vor fi mai puternice. Așa cum arată Garnier (1982, p. 116), determinantul cel mai important al gradului de autonomie este dependența și, În particular, dependența firmei-mamă de filialele sale ori „interdependența mutuală”. Din punctul de vedere al filialei, Kenter notează că trebuie știut dacă filiala străină livrează produse firmei-mamă, adică dacă există un flux invers de bunuri și servicii. În plus, trebuie analizate și fluxurile existente Între o anumită filială și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de bunuri și servicii. În plus, trebuie analizate și fluxurile existente Între o anumită filială și celelalte filiale ale aceluiași grup, fluxuri care se pot desfășura În ambele sensuri. Tabelul 23 arată coeficienții de corelație ai acestor patru dimensiuni de interdependență cu nivelul efectiv de autonomie În domeniile funcționale de finanțe-investiții, personal și comercializare. Tabelul 23 - Relația Între diferite forme de interdependență și gradul de autonomie În trei domenii funcționale 1 Se constată că gradul de autonomie pentru deciziile de investiții
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fluxuri care se pot desfășura În ambele sensuri. Tabelul 23 arată coeficienții de corelație ai acestor patru dimensiuni de interdependență cu nivelul efectiv de autonomie În domeniile funcționale de finanțe-investiții, personal și comercializare. Tabelul 23 - Relația Între diferite forme de interdependență și gradul de autonomie În trei domenii funcționale 1 Se constată că gradul de autonomie pentru deciziile de investiții și finanțare este puternic influențat de formele de interdependență. O analiză aprofundată relevă faptul că gradul de autonomie este cu atât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de finanțe-investiții, personal și comercializare. Tabelul 23 - Relația Între diferite forme de interdependență și gradul de autonomie În trei domenii funcționale 1 Se constată că gradul de autonomie pentru deciziile de investiții și finanțare este puternic influențat de formele de interdependență. O analiză aprofundată relevă faptul că gradul de autonomie este cu atât mai scăzut cu cât firma-mamă intervine mai mult. În aceste condiții, se poate concluziona că dependența unei filiale de firma-mamă În ceea ce privește fluxurile de bunuri și servicii este principalul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ei. Aceste rezultate concordă și cu cele ale lui Hedlund, care nu face distincție Între cazul În care filiala primește bunuri materiale sau imateriale ale firmei-mamă și cazul În care fluxul operează În sens invers. Totuși, Hedlund studiază gradul de interdependență Între unitățile constitutive ale grupului În general. În contrapartidă, tabelele de mai sus arată că se poate aștepta un grad ridicat de autonomie În domeniile investițional și financiar atunci când filiala din străinătate primește o cantitate suficientă de bunuri și servicii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întărire a controlului exercitat de către firma-mamă sau o oarecare tendință de centralizare a acestui control. Unele studii arată că puterea de decizie la nivel de filială este mult mai slabă În Întreprinderile multinaționale puternic integrate decât În cele În care interdependența Între firma-mamă și filiale este puțin evidentă, fapt ce poate fi explicat de ideea că o mai mare interdependență necesită un anumit grad de coordonare. Întreprinderile adoptă o anumită structură În funcție de situația economică și politică, iar odată făcută alegerea, tehnologia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
puterea de decizie la nivel de filială este mult mai slabă În Întreprinderile multinaționale puternic integrate decât În cele În care interdependența Între firma-mamă și filiale este puțin evidentă, fapt ce poate fi explicat de ideea că o mai mare interdependență necesită un anumit grad de coordonare. Întreprinderile adoptă o anumită structură În funcție de situația economică și politică, iar odată făcută alegerea, tehnologia informațională poate juca un rol important În punerea În practică a structurii. Chiar și În cazul În care o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
contribuie la reușita alianței, având justificări pozitive (urmărirea oportunităților viitoare) și nu negative (mascarea slăbiciunii sau evadarea dintr-o situație dificilă); • importanța: Înțelegerea corespunde opțiunilor strategice majore ale partenerilor și joacă un rol-cheie În obiectivele pe termen lung ale acestora; • interdependența: partenerii au nevoie unul de celălalt, deoarece resursele și competențele de care dispun sunt complementare, asigurând sinergii; • investirea: partenerii investesc unul În celălalt prin participații financiare Încrucișate sau servicii simultane În consiliile de conducere, ca semn tangibil al dedicării pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]