4,210 matches
-
în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni referindu-se la această problemă în Introducere în psihologia socială menționează că "psihologia grupurilor mici este o problemă relativ nouă care a luat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și T. Herseni: "Oamenii se atrag, se resping sau își sunt indiferenți, în primul rând nu după sentimentele lor, ci după trebuințele lor, după interesele lor social materiale. Desigur, și sentimentele influențează preferințele, sensul și orientarea lor. Astfel, relațiile psihologice interpersonale dintre membrii unei echipe sportive, au la bază cauze care țin deopotrivă atât de rațiunea, cât și de afectivitatea fiecărui individ. Ele implică valoarea sportivă și socială generală a jucătorilor, cunoașterea reciprocă a laturilor pozitive și negative ale coechipierilor, in
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cu alți oameni. De aceea, preferința sociometrică a fost considerată o valorificare limitativă reducționistă. Câteva din limitele concepției lui Moreno sunt arătate de Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Mielu Zlate: a. reduce ființa umană, determină bio-psihosocial doar la aspectul biologic și psihologic; b. reduce relațiile interpersonale doar la relații psihologice, subiective, excluzând aspectul lor social; c. reduce relațiile psihologice doar la cele afective, simpatice, preferențiale. d. reduce actul interpersonal doar la întâmplător, accidental, momentan. Testul sociometric este un act de valorizare mult mai complet decât l-a văzut Moreno, de aceea, necesitatea validării lui este subliniată de cei mai mulți psihosociologi, O metodă de validare - este participarea cercetătorilor la viața grupului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
muncă, de elevi, și de sportivi. Procedeul folosit a constat în compararea (calcularea corelațiilor) ierarhiilor de popularitate obținute prin exprimarea preferinței sociometrice și ierarhiile obținute prin metoda aprecierii obiective. Un sistem complex propune Cătălin Mamali. Preocupat de problema perceperii relațiilor interpersonale, consideră că relațiile afectiv apreciative deși nu sunt o consecință directă și necesară a activității de producție, pot fi influențate de acestea. Totalitatea acestor relații formează condiția interumană a muncii. În concluzie se poate spune, având în vedere necesitatea ca
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
produs finit - „golul”; - nevoile personale pe care jucătorii echipei le aduc în grup (de apartenență, de recunoaștere, de participare) cer rezolvări, soluții; - nevoile nu pot fi satisfăcute decât prin interrelații între membrii grupului. Sarcina comună, jucătorul ca individ și relațiile interpersonale dintre jucători creează situații specifice de la o echipă la alta. Eficiența conducerii depinde tocmai de înțelegerea acestei interdependențe care se stabilește între cele 3 dimensiuni. Clarificarea scopului echipei, asigurarea climatului favorabil pentru desfășurarea antrenamentelor, condiție esențială a eficacității, reprezintă de la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
asupra conducerii în echipa de polo pe apă , au o importanță deosebită relațiile care se stabilesc între jucători și antrenori, între antrenori și conducerea clubului, între conducerea clubului și ceilalți factori de răspundere. Pozițiile adoptate de jucători, antrenori, în cadrul relațiilor interpersonale care se stabilesc astfel, determină eficacitatea echipei respective în procesul de realizare al sarcinii.
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mijloacele media "stimulează Îemoțiile sau intelectul) și tot ele calmează Îprin distracție sau catharsis)." 5. Funcția de vorbire și de limbaj ale mass-media Supuși în permanență mesajelor mediatice, copiii tind să împrumute cuvinte sau sintagme din limbajul mediatic în comunicarea interpersonală. Consumul produselor mediatice influențează atât limbajul, cât și vocabularul nostru. Astfel, ele creează noi termeni, expresii, arhetipuri și extind înțelesurile unor termeni deja existenți sau substituie noi înțelesuri. în timp, ele ajung să construiască un vocabular simbolic. Influența internetului asupra
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
morală de dimensiuni nemaîntâlnite. Unitatea culturală și pacea Ceea ce s-a afirmat despre educație și cultură în sine este valabil și în ceea ce privește activitățile educative și culturale care urmăresc schimbul de produse dintre diferite culturi naționale. Existența unei multitudini de relații interpersonale care să depășească granițele naționale nu constituie un răspuns la problema noastră. Mai precis, existența unor legături intelectuale și estetice care transcend granițele naționale nu susține ideea unei comunități globale. O comunitate globală cu capacități politice este o comunitate de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
faptul că cele mai multe dezavantaje ale birocrației provin chiar din avantajele ei. De pildă, dacă „specialistul” își supraevaluează poziția, pot apărea perturbări ale procesului comunicațional (monopolizarea, filtrarea informațiilor etc.); activitățile monotone, înalt formalizate și reglementate, ar putea duce la afectarea relațiilor interpersonale și la scăderea moralului personalului; rigiditatea ierarhiei și-ar putea pune amprenta asupra deciziilor (dat fiind faptul că deciziile se iau la fiecare nivel ierarhic în parte, șeful superior nu va face altceva decât să ratifice deciziile luate de ceilalți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoane din subordinea unui șef poartă denumirea de anvergura sau aria controlului. Cercetările au arătat că dacă aria controlului este mică, contactul zilnic al conducătorului cu personalul din subordinea sa este mai apropiat; când însă numărul subordonaților este mare, contactele interpersonale sunt rare, apare chiar nevoia delegării autorității, slăbește controlul calității muncii. Aria controlului este un indicator care arată necesarul de conducători. De pildă, într-o organizație cu 4.096 de muncitori, dacă aria controlului este de 4 subordonați la un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în care sunt percepuți specialiștii de către subordonați. Astfel, unii pot fi percepuți ca fiind mai importanți, alții, mai puțin importanți, unii - mai plăcuți și simpatici, alții - mai neplăcuți și chiar antipatici, ceea ce duce, cu timpul, la subiectivizarea și deformarea relațiilor interpersonale dintre șefi și subordonați; unii dintre specialiști, prin chiar funcția pe care o dețin, se pot impune mai ușor decât alții. Desigur că cel care controlează și recompensează se va impune mai ușor decât cel care trebuie să asigure disciplina
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celorlalți, se pierde din vedere întregul, scopul general al organizației. Asistăm la un fel de „parcelare” și „parohializare” a muncii specialiștilor ceea ce va afecta grav viziunea globală; în structurile funcționale cele mai grave fenomene negative sunt conflictele de rol, intrași interpersonale. Faptul că fiecare subordonat trebuie să-și reactualizeze permanent un anumit rol, cerut de specificul activității și personalității șefului cu care vine în contact, s-ar putea solda cu bulversarea comportamentului lui de rol. Într-o astfel de situație când
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în jos - ca urmare, degrevarea acestor canale de comunicare; direcția ar fi scutită de a se ocupa cu o serie de probleme mărunte, ce ar putea fi rezolvate la niveluri ierarhice mai joase; se obține o oarecare sudare a legăturilor interpersonale dintre membrii grupurilor aflate la același nivel ierarhic, o eventuală posibilitate de cooperare a lor, fapt deosebit de semnificativ, mai ales când grupurile depind funcțional unele de altele. Rezumând, putem spune că principiile pe care se bazează structurile mixte sunt următoarele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
șefilor superiori trebuie să se țină seama și de ceea ce spune el. Așadar elementele importante pe care pune accentul Lickert sunt, pe de o parte, comunicarea efectivă între membrii grupurilor, prin intermediul verigii de legătură, iar pe de altă parte, legăturile interpersonale ce se pot stabili între membrii diferitelor grupuri. Iată cum este redată grafic această structură organizatorică. Fig. 11.7 Aplicarea unei asemenea structuri organizatorice ar duce, după Likert, la obținerea următoarelor rezultate: realizarea unui schimb complet informațional între membrii organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest punct de vedere, unele structuri dispun de un număr mare de niveluri ierarhice, cel mai adesea inutile, fapt care le face greoaie, mult prea încărcate, în timp ce altele dispun de un număr de niveluri ierarhice strict necesar, ceea ce facilitează contactele interpersonale, circulația informațiilor, luarea deciziilor. Dimensionarea optimă a structurilor corespunzător mărimii organizațiilor, complexității activității, caracteristicilor procesului tehnologic, gradului de cooperare și specializare în producție, dispersiei teritoriale a subdiviziunilor organizației etc. constituie o altă caracteristică esențială a structurilor organizatorice. Este vorba așadar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de structură, denumit structură informală, neoficială, psihologică, apărută ca urmare a interacțiunii indivizilor într-o situație de grup. # Se numește structură informală tot ceea ce se dezvoltă într-o organizație în afara exigențelor structurilor formale - relații personale socio-afective între membrii organizației, tensiuni interpersonale sau intragrupale, habitudini și tradiții, ansamblul efectelor nedorite, neprevăzute prin structurarea formală (Mucchielli, 1973, p. 56). # Dacă oamenii sunt obligați să respecte structura formală, ei nu sunt obligați să-și manifeste deschis anumite trăiri psihologice, îndeosebi afective, atitudinale, valorice, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
găsim însă în sociometria lansată de Moreno. Sunt situații când grupurile formale sunt divizate, conțin subgrupuri, lideri formali și informali aflați în conflicte, și totuși activitățile formale se desfășoară relativ normal. În alte cazuri însă, coeziunea scăzută a grupului, tensiunile interpersonale frecvente, conflictele ce stau gata să izbucnească sau chiar au izbucnit compromit în mod grav structura formală, făcând-o practic inoperabilă. O analiză amănunțită a unor asemenea situații ar putea sugera răspunsul la întrebarea formulată mai sus. 3.8. Relația
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
astfel de sociograme pentru a-și da seama de situația reală interrelațională existentă la un moment dat în diverse grupuri și în organizație. În legătură cu construirea acestor sociograme apar însă o serie de probleme: pentru Moreno, „atomul social” ale cărui relații interpersonale trebuiau relevate era individul; grupul ca întreg, luat deci în totalitate, poate să apară în calitate de atom social? - sau, altfel spus, este posibilă utilizarea sociometriei în marile organizații sau ea are valabilitate doar pentru grupurile restrânse?; dacă acest lucru este posibil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nenumărate relații nu numai în interiorul lor, dar și între ele și mai ales cu alte comunități ale ambianței înconjurătoare. Interpretarea grupurilor sociale ca fiind comunități deschise este deosebit de importantă deoarece dă posibilitatea deplasării accentului pus pe individ pe grup, de pe interpersonal pe intergrupal. O cunoaștere reciprocă există nu numai în interiorul grupului, ci și între grupuri; relații se stabilesc nu numai între membrii unui grup, ci și între grupuri. Aceste relații sunt facilitate de utilizarea unor mijloace moderne de comunicație (interfon, telefon
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
metodologic. Spre exemplu, deși este necesar un contact minim de tipul „față în față” între grupurile sau membrii grupurilor care se apreciază, nu este absolut obligatoriu ca acesta să fie foarte intens, permanent și de durată, ca în cazul relațiilor interpersonale; deși un minimum de cunoaștere reciprocă este utilă, nu este imperios necesar ca absolut toți membrii unor grupuri să se cunoască unii pe alții, ci este de ajuns să fie cunoscute bine câteva persoane din cadrul grupului pentru ca tot grupul să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și jucării noilor roluri încredințate); schimbarea sistemului relațional (trecerea într-un alt post de muncă implică pătrunderea într-un nou grup de muncă cu structura sa, cu normele, tradițiile și obiceiurile sale, fapt care îndeamnă la stabilirea unor noi relații interpersonale și care pune probleme de adaptare și integrare interpersonală și în grup); stabilirea unor atitudini și opinii favorabile sau nu noilor structuri ce urmează a fi introduse (intră în funcțiune cele trei tipuri de fenomene descrise de Lewin: constanța socială
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
într-un alt post de muncă implică pătrunderea într-un nou grup de muncă cu structura sa, cu normele, tradițiile și obiceiurile sale, fapt care îndeamnă la stabilirea unor noi relații interpersonale și care pune probleme de adaptare și integrare interpersonală și în grup); stabilirea unor atitudini și opinii favorabile sau nu noilor structuri ce urmează a fi introduse (intră în funcțiune cele trei tipuri de fenomene descrise de Lewin: constanța socială − când grupul nu resimte și nu încearcă o dorință
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vor decurge ca urmare a aplicării noilor structuri, atât pentru organizație, cât și pentru fiecare persoană în parte; poate combate zvonurile care circulă arătând, pe bază de date și cercetări științifice, efectele lor negative, netemeinicia lor; poate facilita stabilirea relațiilor interpersonale a celor ce intră în noi colective de muncă prin discuții prealabile cu conducătorii sau cu membrii colectivelor în care vor sosi noi membri; poate contribui la crearea unui climat psihosocial bun, favorabil noilor structuri prin pregătirea psihologică a lucrătorilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
et Niestlé, Neuchâtel, Paris. MINTZBERG, H. (2004), Le management. Voyage au centre des organisations, Éditions d’Organisation, Paris. MOLES, A., DUGUET, M. (1966), Les communications dans l’entreprise, Entreprise Moderne d’Édition, Paris. MORENO, J.L. (1959), „Origins and foundations of interpersonal theory sociometry and microsociology”, Sociometry, 12 (1-3). MUCCHIELLI, R. (1973), Organigrammes et sociogrammes, ESF, Paris. MULLINS, L.J. (1993), Management and Organizational Behavior, Pitman Publishing, Londra. NICOLESCU, O. (1973), „Abordarea multidisciplinară a organizării structurale a unităților industriale”, Viitorul social, 2. NICOLESCU
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]