29,866 matches
-
adăugarea vreunui spor și să se limiteze la aplicarea sistemului absorbției în cazurile menționate. Dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din noul Cod penal - care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare - prevăd însă aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Potrivit prevederilor de lege criticate, dacă pentru infracțiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se va aplica pedeapsa
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
aplicată în mod obișnuit de către instanțe sub legea veche -, sub imperiul legii noi este obligatorie aplicarea unui spor egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse. Curtea a reținut, astfel, că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracțiuni, în ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix, intră în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
de urmărire penală a devenit un caz de nulitate absolută, care, în lipsa unei dispoziții contrare, poate fi invocată în orice moment al procesului penal. ... 18. Referitor la constatarea cazului de nulitate absolută anterior menționat în faza judecății în apel, ipoteză invocată de autoarea excepției, instanța de apel, în măsura în care va constata incidența acestuia, va anula probele administrate de organul de urmărire penală necompetent, făcând aplicarea dispozițiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) teza a doua din
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
constatat că dispozițiile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“, din cuprinsul lor, se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei. ... 20. În aceste condiții, în ipoteza analizată, în măsura în care va constata că urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la competența materială sau după calitatea persoanei a organelor de urmărire penală, instanța de apel va dispune rejudecarea cauzei de către instanța
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
un drept subiectiv propriu al procurorului, pentru că el, în virtutea rolului mai sus arătat, este o autoritate competentă să instrumenteze și să soluționeze cauza respectivă, exercitânduși atribuțiile în lumina exigențelor constituționale anterior enunțate. ... 29. Având în vedere că, în ipoteza analizată, instanțele de judecată își exercită rolul și atribuțiile, astfel cum acestea sunt prevăzute în cuprinsul Codului de procedură penală, nu se poate susține că legiuitorul nu a prevăzut cu claritate, precizie și previzibilitate competența acestora și, în mod distinct
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
obligatorie este profund eronată și în profundă contradicție nu numai cu prevederile legale, ci și cu argumentele ulterioare ale instanței. Așadar, pe această motivare în mod greșit se bazează respingerea excepției. Instanța a reținut ulterior că: „De altfel, și în ipoteza în care s-ar aprecia a fi aplicabile prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, tribunalul reține că termenul de formulare a plângerii prealabile curge de la comunicarea hotărârii în discuție, respectiv de la momentul la care reclamantul
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
protecția; ... b) dozele care trebuie asigurate în fiecare spațiu protejat; ... c) constrângerile de doză; ... d) materialele și metoda de construire a ecranelor; ... e) penetrațiile necesare pentru cabluri, ventilație etc. ... (2) În calculul ecranelor de protecție se iau în considerare următoarele ipoteze conservative: a) atenuarea de către pacient a fasciculului nu este luată în considerare; ... b) nivelul radiației secundare se consideră maximum posibil; ... c) pentru sarcina de regim (W), factorii de utilizare (U) și de ocupare (T) se iau valori supraestimate; ... d
NORME din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259707]
-
butoane de oprire, interblocări etc.), situarea ecranelor de protecție, să fie figurată direcția și spațiul măturat fasciculului direct de radiație (dacă este cazul) și delimitarea zonelor, menționarea activităților umane care se desfășoară în spațiile adiacente; ... f) calculul protecției structurale necesare - ipotezele și parametrii tehnici utilizați, metoda folosită, cu indicarea eventualelor standarde, dozele pentru care este calculată protecția, inclusiv eventualele constrângeri aplicate pe doze, un tabel sinoptic cu ecranele de protecție necesare; ... g) rezultatele testelor de acceptanță efectuate de întreprinderea autorizată pentru
NORME din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259707]
-
protecție, să fie figurată direcția și spațiul măturat fasciculului direct de radiație (dacă este cazul) și delimitarea zonelor; ... g) planurile vor fi însoțite și de parte scrisă, dacă este cazul, pentru o înțelegere mai bună; ... h) calculul protecției structurale necesare - ipotezele și parametrii tehnici utilizați, metoda folosită, cu indicarea eventualelor standarde, dozele pentru care este calculată protecția, inclusiv eventualele constrângeri aplicate pe doze, un tabel sinoptic cu ecranele de protecție necesare; ... ... A5.2.2. faza de utilizare: a) declarația unității medicale de amplasare
NORME din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259707]
-
și utilizând un model de calcul hidraulic. Secţiunea a 2-a Aspecte teoretice privind calculul volumului total de gaze naturale existent într-o conductă de distribuție Articolul 27 Modelul de calcul hidraulic, prevăzut la art. 26 , ia în considerare următoarele ipoteze simplificatoare de calcul: a) regimul de curgere staționară a gazelor naturale prin SD; situație în care presiunea gazelor naturale este constantă, nu are variații în timp; ... b) procesul izoterm, respectiv temperatura gazelor naturale este constantă; ... c) compoziția constantă a gazelor
REGULAMENT din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260306]
-
parametrilor procesului de curgere: factor de compresibilitate, coeficientul de frecare hidraulică etc. Articolul 33 Unul din rezultatele calculelor hidraulice efectuate cu programul prevăzut la art. 32 îl constituie și volumul de gaze naturale existent în SD. Articolul 34 (1) O ipoteză suplimentară simplificatoare de calcul este aceea în care conducta de distribuție „i“ se consideră în poziție orizontală, Δh = 0, iar viteza de curgere a gazelor naturale este mult mai mică decât viteza sunetului, ceea ce face ca termenul din ecuația
REGULAMENT din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260306]
-
ρ_n - densitatea gazelor naturale, în condiții normale (kg/m^3). ... Articolul 38 (1) Densitatea gazelor naturale, în condiții normale, prevăzută la art. 37 , se calculează cu formula: unde: – M_m - masa molară a gazelor naturale (kg/kmol). ... (2) În situația în care se aplică ipoteza prevăzută la art. 27 lit. c) , densitatea gazelor naturale, în condiții normale, este cunoscută. Articolul 39 Factorul de compresibilitate, prevăzut la art. 34 alin. (2) și art. 35 , pentru presiuni de până la 70 bari, se poate calcula cu formula
REGULAMENT din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260306]
-
de a avertiza persoana audiată în această calitate asupra drepturilor enunțate. Afirmă că în acest fel dreptul la un proces echitabil, la exercitarea dreptului la apărare și la respectarea prezumției de nevinovăție este încălcat. Totodată, susțin că remediul prevăzut pentru ipoteza audierii unui martor care a devenit ulterior suspect sau acuzat, respectiv imposibilitatea folosirii declarației exclusiv împotriva celui care a furnizat-o, este de natură a aduce atingere dreptului la apărare și la un proces echitabil și în cazul celorlalți subiecți
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
natură legală sau convențională; restrângerea exercițiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege; restrângerea să poată opera numai dacă se impune și doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituție; restrângerea să fie proporțională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanța dreptului (spre exemplu, Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul să asigure atât dreptul părților de a avea un parcurs procedural previzibil și dreptul acestora de a-și adapta în mod rezonabil conduita procesuală în conformitate cu ipoteza normativă a legii, aspecte care se constituie în garanții indispensabile ale dreptului la un proces echitabil, cât și crearea premiselor constituționale în vederea realizării de către instanțele judecătorești a unei justiții unice, egale și imparțiale. ... 14. Prin urmare, Curtea a
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată. Așadar, legiuitorul a limitat la o fază distinctă
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
deși acest document poartă o dată ulterioară, este bazat pe multiplele înscrisuri preexistente. Susține că jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textul de lege criticat, în redactarea anterioară republicării, nu este aplicabilă în cauză, întrucât Curtea a analizat în precedent ipoteza revizuirii motivată de existența unui înscris complet nou, care nu se referea la o situație anterioară. Menționează că, în doctrină, se apreciază că este admisibilă o cerere de revizuire bazată pe înscrisuri noi, dar care se referă la situații atestate
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
tocmai în scopul contracarării acestor statuări ar fi avut efect util invocarea excepției de neconstituționalitate, aceasta având aptitudinea de a se constitui într-un mijloc de apărare care să tindă la judecarea procesului pe baza unei reglementări legale care, în ipoteza admiterii excepției, să conducă la pronunțarea unei alte soluții. ... 20. În consecință, Curtea consideră că legătura cu cauza ar fi fost întrunită în procesul în care instanța a făcut efectiv aplicarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 571/2004, în care
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi cerută doar pentru ipotezele expres prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă (a se vedea Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
de față, autoarea excepției are în vedere un înscris emis ulterior pronunțării hotărârii, dar despre care afirmă că „se referă la situații anterioare atestate de alte înscrisuri preexistente“. Invocând o pretinsă discriminare față de persoanele care se încadrează strict în ipoteza normei, autoarea excepției urmărește, de fapt, obținerea unei interpretări extensive a textului de lege, care să depășească sfera înscrisurilor ce pot justifica cererea de revizuire, astfel cum acestea sunt circumstanțiate în textul de lege dedus controlului de constituționalitate. În acest
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
comporta o restrângere, având un caracter atât de general, încât autoritățile pot să își extindă competența de „legiferare“ fără vreo limită, cu încălcarea flagrantă a art. 53 din Constituție. De asemenea, nu au structura trihotomică a normei juridice, constituită din ipoteză, dispoziție și sancțiune. O serie de articole ale Legii nr. 55/2020 prevăd doar formulări precum „se poate suspenda“, „poate fi permisă“, lipsind elementul dispozitiv care este înlocuit cu un element permisiv în funcție de deciziile unor autorități ce fac parte
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
fac parte din aparatul executiv. Acestea nu se încadrează însă în categoria dispozițiilor permisive, ci reprezintă veritabile delegări de autoritate în domeniul legiferării către autorități din sfera executivă. De asemenea, în privința art. 5 din Legea nr. 55/2020 lipsesc atât ipoteza, cât și dispoziția normei, acestea nefiind clare și previzibile. Este adevărat că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, norma de lege trebuie să păstreze un caracter general, neputându-se referi la toate situațiile specifice, dar în cazurile în care sunt
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
ce privește trimiterea la art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, Curtea constată că autoarea excepției invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normelor, respectiv faptul că textelor de lege le lipsesc cele trei elemente esențiale ale normei juridice: ipoteza, dispoziția și sancțiunea. ... 18. Față de aceste critici, Curtea reține că, așa cum se afirmă în primul articol al Legii nr. 55/2020, obiectul de reglementare al actului normativ îl constituie „instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
al altor instituții publice din sistemul judiciar care sunt beneficiare ale proiectelor/investițiilor respective, prin proces-verbal de predare-preluare. (4) Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător și în cazul altor ordonatori de credite, instituții publice din sistemul judiciar, în ipoteza achiziționării de produse, servicii, lucrări necesare implementării investiției I.4 „Digitalizarea sistemului judiciar“, aferente componentei 7 „Transformare digitală“, pentru alte instituții publice din sistemul judiciar care sunt beneficiare ale proiectelor/investițiilor respective. (5) Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (16
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 156 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261456]
-
2) din Codul penal, fapta acestuia ar putea fi infracțiunea de luare de mită doar în măsura în care banii s-ar fi dat de către martorii denunțători în vederea neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a unor atribuții, și nu în ipoteza îndeplinirii atribuțiilor respective. Prin apelul formulat, Ministerul Public a susținut teza contrarie, respectiv că partidele politice sunt în același timp și persoane juridice de interes public, aspect ce ar rezulta din legea de organizare a acestora - Legea nr. 14/2003, care
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]