5,069 matches
-
Le ambalezi! În timp ce Stéphane se supunea cu acea febrilitate care caracterizează lipsa de siguranță, Lucas dădu la o parte părul victimei, lipicios de la sîngele Închegat. Rana era situată În partea dindărăt a capului, acolo unde chelia În formare dădea la iveală pielea mai deschisă la culoare a craniului. Era gata să jure că Yves și Gildas fueseră uciși În același mod. Tocmai lăsa capul victimei la loc pe sol cînd remarcă minuscula bucățică de hîrtie lipită la colțurile gurii cadavrului, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la fabrica de faianță cînd aceasta era Închisă pe toată durata zilei? - CÎnd nu ești un trîntor, găsești mereu ceva de făcut, Îl persiflă ea. Îmi Închipui că asta Îi scapă unui funcționar ca dumneata. Drept răspuns, Lucas dădu la iveală Ipod-ul găsit de Marie. - Acest cap de redare MP3 era blocat sub corpul dumneavoastră atunci cînd v-am găsit. Am verificat, Îi aparține lui Nicolas Kermeur... - L-o fi pierdut cînd a venit să-l vadă pe Ronan, Îl Întrerupse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
chipul lui Fersen cu o stupoare neprefăcută. - Ce vrea să Însemne asta? - Poate că Marie a Înghițit povestea cu biletul care Îi dădea Întîlnire Într-o abație În ruine pentru a-i oferi casa viselor ei, zise el dînd la iveală Polaroidul căruia Îi aplică epitetul frumos Înainte de a continua: Eu, nu. Dar, spre deosebire de ea, eu nu te plac. Privirea lui Christian se Îngustă. - Chiar crezi că aș fi putut să-i fac rău? - Scopul era mai cu seamă s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
e că tu n-ai nervi ca să Înfrunți o campanie care o să se lase cu sînge. Eu, da. Îl sfredeli cu privirea. - Dacă te pui de-a curmezișul drumului meu, te fac bucăți, chiar dacă pentru asta trebuie să dau la iveală secretul nostru În piața publică! Se răsuci pe călcîie, parcurse terenul de antrenament cu pas hotărît și tocmai trecea fără rușine peste spațiul verde, Înfigîndu-și adînc tocurile În gazonul delicat, cînd PM primi unda de șoc. Plasînd o nouă minge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de recuperarea trupului dislocat al lui Stéphane și se Înapoiară cît mai repede să percheziționeze apartamentul acestuia. Încăperea pe care o ascundea oglinda era incredibil de bine echipată: ecrane video care acopereau situl de la Ty Kern și Împrejurimile - dînd la iveală faptul că În partea superioară a farului erau disimulate camere de luat vederi -, un Întreg material de ascultare și informatică ținînd de o tehnologie de vîrf, o consolă legată prin mai multe fire de niște aparate de Înregistrare numerice pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Încetat să mai transmită, camerele au fost toate distruse, metodic. Ea Îl Întrerupse agitată. - Ryan tocmai a dispărut sub dolmen, vino! Nu se lăsă tulburată de sarcasmele lui Lucas, apăsă pe semnul soarelui, dala de piatră vibră și dădu la iveală primele trepte săpate În stîncă, ducînd la criptă. Marie Își aprinse lanterna și protestă cînd Lucas, luîndu-i-o rapid Înainte, coborî primul. Sala rotundă era goală. - Nu l-am părăsit din ochi nici măcar o secundă, neapărat aici a dispărut! se apără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Lingourile sînt acolo, privește. Făcu cîțiva pași spre epava vasului Mary Morgan. Marie, care nu-l slăbea din ochi, băgă de seamă că părea să aibă dificultăți de mișcare. Cu toate astea, se aplecă spre vechiul sipet care dădea la iveală vizitatorilor o comoară de doi bani, printre obiecte aflîndu-se niște lingouri grosolan vopsite În galben. Ryan zgîrie cu vîrful unghiei unul dintre lingouri, lăsînd să se ivească de sub vopsea strălucirea caldă a aurului. PM se smulse atunci de lîngă Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Înjunghiat și m-ai aruncat peste bord! PM se sculă ca un smintit și reîncepu să urle că totul era fals, o minciună, că nu se atinsese de el. Ryan, cu regret parcă, Își ridică atunci puloverul și dădu la iveală un bandaj improvizat care ascundea destul de prost o tăietură plină de sînge. PM, cu ochii ieșiți din orbite, scoase un icnet și Începu să rîdă ca un nebun. - Asta Înseamnă că el e victima? Iar eu am ucis pe toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
până face ping. Da, e o cratiță de calitate destul de bună, spun într-un final. Ați făcut o alegere bună. — O, ce bine ! Radiind de încântare, Trish atacă o altă cutie. Fii atentă la asta ! Răstoarnă scârțâitoarea și dă la iveală o drăcie cu mâner de lemn. N-am văzut în viața mea așa ceva ! Ce este, Samantha ? Mă uit la obiect în tăcere. Ce mama naibii o fi ? Pare ceva între strecurătoare, răzătoare și mixer. Mă uit repede la cutie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și pe urmă a dat bir cu fugiții. Și fiecare amănunt umilitor al nenorocirii mele. Mă ia cu fiori la simplul gând. E suficient să-mi recunoască numele, să pună lucrurile cap la cap... și toată povestea va ieși la iveală. O să fiu la fel de umilită aici cum am fost și la Londra. Toată lumea îmi va cunoaște trecutul. Și minciunile. Mă uit la Nathaniel și simt un fior de groază. Nu pot să las lucrurile să ajungă acolo. Nu acum. El îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
una dintre cele mai calde seri ale anului. Când soarele coboară încet la orizont, ne tolănim cu toții pe iarbă, bând șampanie și vorbind. Eamonn îmi povestește despre prietena lui Anna, care lucrează la un hotel din Gloucester. Iris scoate la iveală niște tarte minuscule, cu pui și verdeață. Nathaniel aprinde niște lumini ca de poveste într-un copac. Melissa anunță răspicat de câteva ori că nu mai poate rămâne, fiindcă trebuie să se întoarcă la învățat - după care mai acceptă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
știind bine că are de-a face cu un ucigaș și, după câteva ierni, când am avut de dat o luptă de sânge cu niște oameni care vroiau să ne alunge din peștera iernii, firea mea năprasnică a ieșit la iveală. Am ucis din nou. A fost ușor. Mai ușor decât să aduc burți de apă din apa care curge mereu, mult mai ușor decât să pun lemnele pe foc și mult-mult mai ușor decât să stau singur ca să mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
spuneau era că așteptau luna plină ca să mă ucidă cu bolovani. Așadar, trimisul se pregătea să fie dat Umbrei, și asta fără ca măcar să-și fi Încheiat călătoria. Dacă avea să fie așa, nici vorbele n-aveau să mai iasă la iveală. Era mai bine - În lipsa cuvintelor, nici povestea despre Krog, neputinciosul, nu va ajunge vreodată la tine ca să afli de Înfrângerea lui. Se lăsase noaptea - ultima În care aveam să mai visez. Peste Încă o zi, aveau să mă ducă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dacă așa mă gândisem fără să-mi fi spus nimeni. Of, of, ce pacoste cu vorbele astea, că simțeam deja cum dintr-un singur Krog, un ucigaș și un mut, apăreau ușor-ușor doi Krog, dintre care unul era dat la iveală numai și numai de vorbe. - Îți pare rău că nu i-am Înfruntat pe vrăjmași aici? - l-am Întrebat pe Barra deodată. Se fâstâci. I-ar fi plăcut să le arate tuturor ce fel de Vindecător era. Cum i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cele care m-au scos la liman - le-am spus că nici Tatăl nu-i scăpase pe toți ai lui din Ceața Adâncă și că oamenii, și atunci ca și acum, trebuiau să se primenească pentru a-i scoate la iveală pe cei vrednici să rămână. Că făceau și ei troc pentru păcatele celor ce nu crezuseră În Tatăl, ca și pentru neîncrederea celor ce mă bănuiseră de neputință și că oamenii, dimpreună cu femeile și cu pruncii, alcătuiau o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am apropiat de el și i-am rostit cu glasul Tatălui: Eu, Krog, te numesc pe tine văr al meu și scoborâtor din Tatăl. Atunci, l-am Îmbrățișat, deși nu era nevoie de asta, dar era un gest scos la iveală de cuvintele pe care tocmai le rostisem. Pe de altă parte, era un gest care arunca primele semințe ale minciunii noastre În mințile celor ce ne priveau. Vorbele nu vor face decât să crească minciuna dar, ca să fiu cinstit, lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
nu răsărise și era doar atâta lumină cât să poți deosebi fluidul de solid; marea - un soi de plată apatie, și o corespunzătoare pustietate lăuntrică. Numai Rosamund, care În mod normal era flexibilă, politicoasă, deferentă și prietenoasă, dădea acum la iveală (indiscutabil) o tenacitate subterană și o voință care dovedeau cât de bine pregătită era să țină piept caracterului urâcios al proprietăresei și nesimțirii birocratice a personalului telefonic de la aeroport. Și când a urcat la mine, m‑a anunțat zâmbind: - Plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu o daltă într-o copaie. Ani de zile au ținut în ea mălai, acum îi dă față nouă, pentru cocon. Provenind din lustra cu trei brațe din tavan, cei 75 de lumeni ce țin la distanță întunericul scot la iveală sufrageria de furnir și covorul ros. În vitrină, vesela bună se apără de praf. Pe peretele vopsit galben citron, o marină în ulei luată de la o prăvălie de geamuri și oglinzi sclipește azuriu și siclam. Numai de-ar fi băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
stat în fața mea pe niște taburete și m-au privit. Mă lăsasem cărat, eram moale ca o cârpă. Mă uitam la ele și încercam să mă gândesc la ceva, dar gândurile mi se ascunseseră și nu voiau să iasă la iveală. Îmi țineam mâinile în poală și clipeam încet. S-a aprins o lumină, apoi alta, și încăperea s-a umplut de o substanță galbenă și strălucitoare, care decupa fiecare lucru și parcă mi-l prezenta pe îndelete. Televizorul, gresia albastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
parcă nu ne mai putem opri, suntem ca niște mașini, nu știu. Și cu cât facem asta mai des, cu atât vrem mai mult. N-am simțit niciodată așa ceva. De pildă, uite... Scenarii, târguieli, fantezii, instrumente, roluri, totul ieșea la iveală ca o tavă cu chifle scoasă încet din cuptor. Nu conta dacă uneori secvențele narative se întrețeseau prea frumos pentru a fi adevărate, în niște extaze suspect de bine proporționate și de variate. Elena și Ioana cereau detalii și începeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
-l împiedică pe Demetru să-mi arunce un zâmbet frumos. Hazel se întoarse ca să mă privească, cu fața îmbujorată, ochii plini de focul concentrării, pe jumătate încă într-o altă lume. — Am adus biscuiți Hob-Nob cu ciocolată, spusei, ieșind la iveală. Ciocolată simplă, nu aiureli din alea spălăcite, cu lapte. —Minunat! Fisher, un băiat înalt, venit parcă din Indiile de Vest, atacă pachetul imediat. O pofti și pe Hazel să ia, care însă dădu din cap că nu vrea, deși cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Și singura explicație era că bănuise cumva de ce Philip ar fi făcut așa ceva. —Violet, zisei eu măsurându-mi cuvintele, cred că știi de ce s-a sinucis. —Sam? sări Sophie, plină de furie. Până aici! Exagerezi! — Oricum o să iasă totul la iveală, zisei eu. Să știi că polițiștii se pricep tare bine la interogat oamenii. Or s-o facă să spună tot. Măcar așa exersează un pic să vorbească despre asta. Oricum, cred că deja am ghicit. — Chiar trebuie să știe? făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
făcea nici o acuzație propriu-zisă. Toate fierbeau mocnit într-un mod care avea să creeze mult mai multă tensiune în timp decât ar fi generat o explozie adevărată. Investigația neoficială începută de Ben și de Steve nu a scos nimic la iveală. Nici una dintre asistentele directorului de scenă nu fusese în culise, astfel că se spulbera speranța existenței unor martori; acestea aranjaseră recuzita, după care se retrăseseră în cafeneaua din zonă ca să mănânce ceva pe fugă. Ben fusese cu directorul personalului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zisei eu. Așa se învață minte că a făcut mișto de primul nostru breloc. Împachetasem cadourile în hârtie maro și le sigilasem cu ceară. Eram foarte încântată de rezultat. Cel puțin era ceva diferit. Ia uite, zisei eu, scoțând la iveală o sticlă de șampanie pe care o țineam la spate și fluturând-o prin aer. Adu niște căni și hai să bem. Unde e Bez? Acesta apăru din camera personalului. —Detectez băutura de la o poștă, zise el voios. Hai, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de ceramică. Speriată de ce? Că ar fi bănuită că l-a ucis? El luă fundul de lemn cel mare de lângă aragaz și-l aduse la masă. Se așeză și ridică prosopul de bucătărie așezat peste fundul de lemn, scoțând la iveală jumătatea de roată de polenta aurie ce se afla, caldă Încă și acum Întărită, sub el. Ea aduse o salată și sticla de vin, umplând iar paharele Înainte să se așeze. — Nu, nu cred că de asta, zise el și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]