3,184 matches
-
fel: se vor izola și astfel legăturile se vor întrerupe. Inevitabil, lucrul acesta se va întîmpla și cu „iubita”. „Plumb de toamnă” se încheie în nota cea mai adecvată, respectiv cu relevarea a ceea ce-i unește pe toți acești nefericiți: „jalea și revolta”. „De-acum, - scrie autorul - au și pornit pe lumea eronată/ Ecouri de revoltă și de jale”. O revoltă și o jale ca ale lui și ca ale ei. Vă imaginați ce prost s-ar fi terminat poemul, dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iubita”. „Plumb de toamnă” se încheie în nota cea mai adecvată, respectiv cu relevarea a ceea ce-i unește pe toți acești nefericiți: „jalea și revolta”. „De-acum, - scrie autorul - au și pornit pe lumea eronată/ Ecouri de revoltă și de jale”. O revoltă și o jale ca ale lui și ca ale ei. Vă imaginați ce prost s-ar fi terminat poemul, dacă ultimele versuri ar fi fost o declarație de dragoste în stil romantic, călduroasă, cu afirmarea dorinței de revedere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
încheie în nota cea mai adecvată, respectiv cu relevarea a ceea ce-i unește pe toți acești nefericiți: „jalea și revolta”. „De-acum, - scrie autorul - au și pornit pe lumea eronată/ Ecouri de revoltă și de jale”. O revoltă și o jale ca ale lui și ca ale ei. Vă imaginați ce prost s-ar fi terminat poemul, dacă ultimele versuri ar fi fost o declarație de dragoste în stil romantic, călduroasă, cu afirmarea dorinței de revedere. întrebarea „Tot mai citește probleme
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a schimbat mult și este aproape de nerecunoscut. E de ajuns să remarci mulțimea clădirilor noi și a noilor magazine care-i împodobesc străzile, să vezi străzile principale și unele mai secundare pavate frumos și solid, (acum zece ani era o jale), să vezi mulțimea elevilor școlilor nou înființate și intensa activitate industrială, precum și multe altele, pentru ca să-ți dai seama că în ultimii zece ani orașul Bacău a mers pe drumul progresului, un progres real și repede. Bacăul tinde să devină un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Despre ei scrie cu o emoție particulară și, dacă pot să zic așa, cu cordialitate, fratern: „De mult, de mult cunosc doi plopi/ Ce-mi stau și azi în cale -/ îmi place mult ca să-i privesc,/ Dar mă cuprinde-o jale...// Căci parcă-mi spuneun nu-știu-ce.../ Ca mîine poate am să mor -/ Și dînșii n-or mai fi priviți/ De nici un trecător...” („Regret”)13) în „Pastel”, chiar cu o nuanță în plus de compasiune: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și el ca dînsul.” Ca să-l înțeleg cît mai amănunțit, încerc să abordez în diverse feluri și sub multiple pretexte lexicul lui Bacovia. în urmă cu o săptămînă i-am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avantaje în faptul de a fi „marginal”. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi și de mulți dintre ai noștri, Bacovia n-a fost atins de mondenități. Mondenitățile îl țin departe pe scriitor de „mulțimea anonimă”, de „ecourile de revoltă și de jale”. Ele rafinează anumite percepții, dar subțiază fondul gîndirii. Mondenul e, fatalmente, superficial, plezirist, convențional. Ca să fie agreabil, ajunge de se neagă uneori pe sine. Marginalul rămîne fidel senzațiilor și ideilor sale și mai larg comprehensiv. Următoarea mărturisire făcută de pianista
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Mai întîi ar trebui să dispară „nebunia” lumii („Greve, sînge, nebunie,/ Foame,/Plînset mondial”), să nu mai existe dureroase contraste sociale, deșănțarea unora și umilirea altora. Bacovia va fi uitat cînd nu vor mai fi motive „de revoltă și de jale”, cînd „mulțimea anonimă se va avea (cu adevărat) în vedere” și, nu în ultimul rînd, cînd Romînia nu va mai fi o „țară tristă, plină de umor”. Numai o fericire generalizată ni-l va putea șterge din memorie, deși nici
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
păstrată în acta populi Romani în care un câine a refuzat să plece de lângă stăpânul său executat: "Un câine care aparținea unuia dintre ei nu a putut fi alungat de lângă el în închisoare și când a fost aruncat pe Treptele Jalei nu i-a părăsit corpul, lătrând cu urlete triste la marea adunare de romani iar când unul din ei i-a aruncat mâncare, acesta a dus-o la gura stăpânului său mort; iar când cadavrul i-a fost aruncat în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
cea mai lapidară și expresivă piatră de mormânt ce i se putea pune (deasupra pământului reavăn de la Mănăstirea Nicula) cărturarului respectat, ierarhului iubit și temutului ostaș al lui Hristos care a fost Valeriu Anania. Nu cred că în corul de jale și omagii postume (pigmentate, ce-i drept, și de omenești răutăți ale detractorilor precum și de nepotrivite, acum, acuze și imputări) ar mai avea vreun rost încă o voce. Nu voi cădea în păcatului discursurilor encomiastice fade și ipocrite - cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
limba română. Despre site-urile Primăriei sau ale Consiliului Județean nici nu mai are rost să vorbesc, că iar îmi ies vorbe că am eu ceva personal de împărțit cu nu știu cine. Ce-ar fi de făcut pentru a mai atenua jalea? În mod esențial, ar trebui schimbat unghiul de abordare, și aș da aici exemplul unei prezentări făcute marți, 1 martie, la Universitatea din Rovaniemi, Finlanda, de către doi studenți de la Facultatea de Drept a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Utilizând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu-și va mai permite luxul să arunce banul public pe campanii costisitoare care nu lasă nimic în urma lor și ar începe să recupereze secolul care o desparte de o țară civilizată. Că deocamdată, pe net sau nu, e cam jale! 10 martie 2011 Am realizat de curând că nu mai sunt în rând cu lumea. Profitând de spațiul minuscul ce le despărțea de masa noastră (chiar dacă e ditamai restaurantul italian din mall, aglomerația sufocantă ce-mi provoacă vesela amintire a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
U U /) nu apar În același text poetic, ci În combinație cu treoheul și iambul, ca În „Plumb” de G. Bacovia. O poezie scrisă În ritm amfibrahic este „Sara pe deal” de Milai Eminescu. „Sara pe deal buciumul suna cu jale, Turmele-l urc, stele le scapara-n cale, Apele plâng, clar izvorând În fântâne; Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.” Mihai Eminescu CURENTE ȘI MIȘCĂRI LITERARE RENAȘTEREA Cultura antichității a fost redescoperită de Europa după o mie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scrie în Istoria literaturii române... : „izbește cu acea notă care-i dă originalitate, punându-l de altfel într-un grup de poeți pentru care „îngerul” e un instrument mitologic elementar. Acum poetul este ortodoxist, tradiționalist și continuă alături de Blaga, cântarea jalei metafizice”. Tudor Vianu, raportându-se la Poeme cu îngeri, sublinia că „în timp ce Eminescu și Cerna filosofează direct, nedisprețuind pe alocuri exprimarea concepută a gândirii, Voiculescu cugetă prin alegorii, prin parabole și apologuri, cu care el sporește vechiul tezaur al cărților
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și un iubitor al teatrului, a muzicii, manifestări organizate în casa unui anume ospătar Apostol Apostolide, strada Clinciu din Dealul Spirii, unde întâlnea producții sau oameni de talia lui Enescu, Weingart-Richter, Haciaturian, Iesr, Palady, Caragea, Lipatti, Menuhin, Kreisler, Gisekung, Han, Jalea, Dr. Gh. Danielopol, Zambacian, G. Oprescu, frații Ionel și Păstorel Teodoreanu, Geo Bogza... Aici, ne spune Mihail Constantinescu, în perioada când își redacta Ultimele sonete, medicul-poet își „avea locul lui, știut de toți, pe divanul de lângă patefon, unde ședea tolănit
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
arabe, devoțiunii mexicane și colonizării anglofone"42 integrează și, în același timp, transcende efortul general al muzicii tejano de a "nu capitula în fața nici uneia dintre influențe"43. Mai mult, grito-ul, un plânset exprimat în cântece tejano de dragoste sau de jale, "este atât o expresie a răzvrătirii, dar și a solidarității în durere"44 pe care cei care au ascultat-o pe Selena, fie și prin intermediul mass-media ca mine, care nu am avut ocazia să o cunosc cât era în viață
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
face pe mulți să creadă că persoanele care se pricep să învârtă vorbe la televizor sau la tribună chiar își merită salariile plătite de masa contribuabililor. Gândul neputinței, descurajarea și resemnarea macină fibra națiunii și o transformă în doine de jale, „zise” în public sau între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean, conștient de puterea lui de a interveni activ pentru eradicarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
citi cât de curând pentru că le am găsit, acest profesor este „om”, nu de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
face pe mulți să creadă că persoanele care se pricep să învârtă vorbe la televizor sau la tribună chiar își merită salariile plătite de masa contribuabililor. Gândul neputinței, descurajarea și resemnarea macină fibra națiunii și o transformă în doine de jale, „zise” în public sau între cei apropiați. Din păcate, „românul s-a născut poet” (V. Alecsandri) și mai are de parcurs o bună bucată de drum până va deveni cetățean, conștient de puterea lui de a interveni activ pentru eradicarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
citi cât de curând pentru că le am găsit, acest profesor este „om”, nu de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care căzuse cu zgomot, mulțumi lui Dumnezeu că i-a scăpat zilele și se gândea ce să facă ca să iasă afară. Pre când se gândea și se plângea dânsul, auzi un țipăt și o văietare care îi împlu inima de jale; se uită împregiur și văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tragerea cortinei. Teatrul e purtătorul de cuvânt și de drapel a ceea ce se va petrece în Cetate și în societate, în viața fiecăruia dintre noi. Teatrul e dătătorul de speranță și purtătorul de aspirații demne la vremuri de răstriște, de jale. Ca și suratele sale, Teatrul e arta care dă și nu care cere în schimb decât liniștea și răbdarea noastră. Teatrul e, poate, arta cea mai deschisă, slujită de o retorică abilă care face ca dialogul viu dintre semeni să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
cucerit pe noi toți, colegii ei, iar acum lacrimile mele de regret vin să întărească sentimentul unei pierderi irecuperabile. Alexandra Macarov este modelul de Maestru care nu și-a trădat niciodată profesiunea - pasiune, este cântecul franco-român în care curge toată jalea dar și bucuria unei comuniuni culturale excepționale. Scrierile Alexandrei Macarov ne rămân în biblioteci și, cu siguranță, ele ne vor fi, în continuare, de un imens folos. Poate mai mult de-acum înainte le vom sorbi savoarea, ne vom contopi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Constituția Statelor Europene, încă neterminată și nepusă în practică, integrarea de azi cu pierderea independenței și suveranității României, cu atentatul violent asupra limbii române și a altor elemente de individualitate a poporului român...este fapt împlinit! Cu limba română e jale mare ! Cred că Traian Băsescu este cel mai ascultător președinte dintre cei 27 și că este ineficient când trebuie să apere drepturile națiunii din care provine. Cred că în acest răstimp nu va fi liniștea creativă știut fiind că inter
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
că n-am știut ce să facem cu libertatea. Și atunci ? Dispar subvenții pentru agricultură. Adică pentru mâncarea ieftină, locală, imediată. Pare mai ieftină cea de afară (cartofii !) dar cu ce preț, oameni buni ! Industrie ? Pe unde mai e ? Serviciile ? Jale și iarăși jale. Emigrație ? Asta da, și... mai crește ! Efecte imediate: petice la haine, încălțăminte proastă, încălzire așișderea, jafuri și tâlhării, alte probleme sociale! Nu pot excepta PRESA. Acum e regruparea cea mare. Chestiune de câteva luni. Băieții aceștia buni
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]