5,277 matches
-
I Want to Hold Your Hand” (lansat pe 29 noiembrie, într-o săptămână a ajuns în fruntea topului, înlocuindu-l pe „She Loves You”). Ce fusese înainte de această erupție creatoare? Răspunsul este același ca la Mozart și la interpreții de jazz: exersare, exersare, exersare (Davies, 1968; Lewisohn, 1992). Formația Beatles a apărut din formația Quarry Men, o trupă creată de Lennon în martie 1957, când avea 17 ani, la puțin timp după ce a primit prima lui chitară. Lennon învățase puțină muzică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
stilul ei de muzică trecuse de la skiffle, o varietate britanică de folk din SUA, la muzica ușoară americană - rhythm and blues, country și western, rockabilly și rock and roll. Membrii formației Beatles, la fel ca Mozart și ca interpreții de jazz, erau cantautori. În momentul în care Lennon și McCartney au început să compună erau totuși destul de puțini muzicieni pop care își compuneau singuri cântecele. Elvis Presley, unul dintre primii lor idoli, nu a făcut aceasta, însă Buddy Holly, Chuck Berry
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
carierei formației Beatles, cele trei etape fiind 1) reluări ale unor cântece compuse de alții, 2) crearea propriilor lucrări și 3) elemente originale importante. În concluzie, evoluția formației Beatles este similară cu cea a lui Mozart și a interpreților de jazz despre care am vorbit mai sus, a grupurilor studiate de Bloom și colaboratorii lui (1985) și de Ericsson și colaboratorii săi (1993), precum și a persoanelor analizate de Gardner (1993). Toate aceste cazuri au arătat că anii de studiere profundă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
T. (1983), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T. (1989), Growing up creative: Nurturing a lifetime of creativity, Crown, New York. Bailin, S. (1988), Achieving extraordinary ends: An essay on creativity, Kluwer Academic, Dordrecht. Berliner, P.F. (1994), Thinking in jazz: The infinite art of improvisation, University of Chicago Press, Chicago. Bloom, B.S. (ed.) (1985), Developing talent in young people, Ballantine, New York. Campbell, D.T. (1960), „Blind variation and selective retention in creative thought as in other knowledge processes”, Psychological Review, 67
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
to teachers on psychology, Henry Holt, New York. Johnson-Laird, P.N. (1988), „Freedom and constraint in creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Current psychological perspectives (pp. 202-219), Cambridge University Press, New York. Kernfeld, B. (I995), What to listen for in jazz, Yale University Press, New Haven, CT. Koestler, A. (1964), The act of creation, Macmillan, New York. Kulkami, D., Simon, H.A. (1988), „The processes of scientific discovery: The strategy of experimentation”, Cognitive Science, 12, pp. 139-175. Langley, P., Simon, H.A., Bradshaw, G.L.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nișă temporală extensibilă Îi oferă ocazia, Într-o seară În care Rita merge la o petrecere cu dans - sau În care, ea se duce, prin definiție, În fiecare seară - să-și facă apariția În orchestră În rolul unui muzician de jazz. Invers construit decât celelalte exemple ale noastre, Ziua cârtiței prezintă, cu ajutorul unui dispozitiv narativ complex, o fantezie de desăvârșire și de transparență, punând În scenă doi oameni care vorbesc fără să riște despre cărțile lor, și deci despre ei Înșiși
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
carioci pe masă.) După care ne ducem la Steinberg & Tolkien, și eu Îmi cumpăr un cardigan vintage, iar Suze o poșetă de seară și, cînd vine ora cinei, ne ducem la Pizza on the Park, unde cîntă o formație de jazz, care Îi lasă pe gemeni să dea cu pumnișorii În tobe. În cele din urmă, punem copiii adormiți În Range Rover și Suze mă duce acasă. CÎnd trecem de cabina portarului și parcăm În fața intrării În clădire, e În jur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
opună reeducării: literatura, gândirea filosofică, arta. În timp ce masele nu au avut această posibilitate. Ștefan Borbély: Depinde pe cine asimilăm categoriei intelectuale. Foarte mulți au făcut, de fapt, lucrul acesta: ingineri, medici, muncitori luminați, prin diferite forme. De exemplu: grupuri de jazz, internaționalismul stimulat prin pasiunea pentru filatelie, radiofonia personală, cu carduri de confirmare și de schimb pentru stabilirea legăturilor etc. A existat o asemenea normalitate. Ruxandra Cesereanu: Da! Dar la nivelul majorității poporului reeducarea a reușit. Ștefan Borbély: Firește. Nu trebuie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul lui toate penele gândului, agită în mâini toți clopoțeii extazului”; „La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului”; „Cuvintele cu intestinele despletite aleargă prin foburg, înlănțuindu-se în jazzul frazelor vertiginoase” ș.a. Pe de altă parte, în „Adevărul” abordează teme diverse, inclusiv sociale și politice. După E. Lovinescu, poemele care exprimă plenar „substanța adevărată a psihologiei” lui V. sunt cele din Restriști, placheta de debut. Ele transmit vibrațiile unei
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Romanul sorescian este o evadare din roman, devine un gen mixt, un compus în care intră digresiuni eseistice, paranteze, ocoluri, derapaje specifice poeziei în rețeaua unor jocuri de cuvinte. Metoda este a improvizației, într-un sens apropiat de cel din jazz. Romanul cu expunerea cel mai canonic tranzitivă este Trei dinți din față, devenit pentru o vreme un fel de carte-cult pentru publicul tânăr, ca variantă de Cei trei mușchetari localizată la sfârșitul deceniului al șaselea. În Viziunea vizuinii, creat pe
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
unde îi sunt reeditate cărți scrise în românește și apar în traducere unele din cele scrise în limba engleză. În doar nouă ani (1966-1974), P. pătrunde în forță în literatură: două volume de versuri (Zeu printre blocuri și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
căci, fără a face concesii gustului comun, a găsit căile de comunicare cu un public relativ larg, care i-a cumpărat cărțile. C. STĂNESCU SCRIERI: Zeu printre blocuri, pref. Paul Georgescu, București, 1966; Moartea din fereastră, București, 1967; Fire de jazz. 1964-1966, București, 1969; Prins, București, 1969; Om în somn, București, 1971; Dulce ca mierea e glonțul patriei, București, 1971; Între Socrate și Xantipa, București, 1973; Să crești într-un an cât alții într-o zi, București, 1973; Sfârșitul bahic, București
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Popescu, AFT, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Moartea din fereastră”, CNT, 1968, 4; Paul Georgescu, Tânărul și fereastra, GL, 1968, 20; Victor Ivanovici, „Moartea din fereastră”, VR, 1969, 3; Gheorghe Grigurcu, „Moartea din fereastră”, F, 1969, 4; Dan Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
GL, 1968, 20; Victor Ivanovici, „Moartea din fereastră”, VR, 1969, 3; Gheorghe Grigurcu, „Moartea din fereastră”, F, 1969, 4; Dan Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7; Cornel Regman, Un roman-roman, TR, 1970, 1; C. Stănescu, „Prins”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6433; Adrian Marino, Un
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Laurențiu, „Fire de jazz”, LCF, 1969, 20, 21; Matei Călinescu, Poezie și sinceritate, CNT, 1969, 23; Radu Enescu, „Fire de jazz”, F, 1969, 6; Zaharia Sângeorzan, Doi poeți: Petru Popescu și Ion Hurjui, CRC, 1969, 28; Ion Caraion, „Fire de jazz”, VR, 1969, 7; Cornel Regman, Un roman-roman, TR, 1970, 1; C. Stănescu, „Prins”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6433; Adrian Marino, Un roman despre viață și moarte, RL, 1970, 4; I. Negoițescu, Un realist victorios: Petru Popescu, LCF, 1970, 4; Eugen Luca
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Unde scurte, V, 206-210; Alex. Ștefănescu, Teatrul ca discuție, RL, 1996, 29; Radu Călin Cristea, Despre Răzvan Petrescu, „Arc”, 1997, 1-2; Daniel Cristea-Enache, Expresionismul bine temperat, CC, 1997, 3-4; Ioan Stanomir, Întâmplări din irealitatea imediată, LCF, 1997, 30; Alex. Ștefănescu, Jazz din cuvinte, RL, 1997, 32; Daniel Cristea-Enache, La un pas de Hermes, ALA, 1997, 395; Dan Stanca, Jupuirea cotidianului, LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Emil Racoviță”(1962-1970) și Facultatea de Filologie, secția germană-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai”, luându-și licența în 1974. Elev, apoi student, frecventează cenaclul „Lucian Blaga” și pe cel din jurul revistei „Echinox” ori cenaclul bucureștean condus de Tudor Opriș, precum și cluburile de jazz. Devine redactor la „Echinox” (1971-1983), revistă căreia îi asigură și prezentarea grafică. Funcționează ca profesor de germană și engleză la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj, ca redactor, din 1990, la „Steaua”, iar din 1992, în calitate de cadru didactic la Academia de Muzică
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
și prezentarea grafică. Funcționează ca profesor de germană și engleză la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj, ca redactor, din 1990, la „Steaua”, iar din 1992, în calitate de cadru didactic la Academia de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca. Din 1980 realizează emisiunea Eseu Jazz la Radio Cluj, între 1983 și 1993 a fost redactor al revistei „Jazz Forum” a Federației Internaționale de Jazz, editată la Varșovia. Debutează cu un poem închinat lui Lucian Blaga în „Preludiu” (1969), suplimentul literar al „Scânteii tineretului”, în anul
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
din Cluj, ca redactor, din 1990, la „Steaua”, iar din 1992, în calitate de cadru didactic la Academia de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca. Din 1980 realizează emisiunea Eseu Jazz la Radio Cluj, între 1983 și 1993 a fost redactor al revistei „Jazz Forum” a Federației Internaționale de Jazz, editată la Varșovia. Debutează cu un poem închinat lui Lucian Blaga în „Preludiu” (1969), suplimentul literar al „Scânteii tineretului”, în anul următor apărându-i un grupaj în „Steaua” (1970). Prima carte de poezie, Legea
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
celelalte” (Lexic). Temele predilecte - adolescența, călătoria, iubirea, cuvântul - străbat toate poemele, în suite de variațiuni și improvizații atent supravegheate, care trimit și la tehnicile creativității muzicale, în special jazzistice. De altfel, M. este și autorul unor culegeri de eseuri despre jazz, singulare în peisajul românesc al genului: Cutia de rezonanță (1985), Jazzorelief (1993) ș.a. Deschis spre modernitate, pasionat de ea, autorul vizează o aventură spectaculoasă a spiritului, axată pe ideea conexiunilor dintre jazz și artele contemporane. Două eseuri dedicate poeților G.
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
este și autorul unor culegeri de eseuri despre jazz, singulare în peisajul românesc al genului: Cutia de rezonanță (1985), Jazzorelief (1993) ș.a. Deschis spre modernitate, pasionat de ea, autorul vizează o aventură spectaculoasă a spiritului, axată pe ideea conexiunilor dintre jazz și artele contemporane. Două eseuri dedicate poeților G. Bacovia și Gellu Naum propun ingenioase perspective de interpretare a unor universuri poetice de o modernitate mereu surprinzătoare. SCRIERI: Legea conservării adolescenței, Cluj-Napoca, 1977; Sighișoara, Suedia și alte stări de spirit, București
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
memorie, București, 1993; Jazzorelief, București, 1993; Incantări & descântări clujene, Cluj-Napoca, 1996; Recensământ de epifanii-Census of Epiphanies, ed. bilingvă, tr. Adam J. Sorkin, Liviu Bleoca, Sergiu Celac în colaborare cu autorul, Pitești, 1999; Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste, Cluj-Napoca, 2001; Between the Jazz Age and Postmodernism: F. Scott Fitzgerald, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Constantin Hârlav, Debutul editorial și conștiința artistică, „Napoca universitară”, 1978, 1; Dana Dumitriu, Blândul făuritor de versuri albe, RL, 1980, 18; Felea, Aspecte, II, 297-281; Piru, Debuturi, 157-158; Tașcu, Poezia
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
Napoca universitară”, 1978, 1; Dana Dumitriu, Blândul făuritor de versuri albe, RL, 1980, 18; Felea, Aspecte, II, 297-281; Piru, Debuturi, 157-158; Tașcu, Poezia, 166-170; Coșovei, Pornind, 192-195; Papahagi, Cumpănă, 283-286; Ulici, Prima verba, III, 14; Șerban Tamburlini, Elanul anagogic al jazzului, TR, 1993, 49; Țeposu, Istoria, 55-56; Florian Lungu, Jazzorelieful lui Virgil Mihaiu, ST, 1994, 7-8; Orlando Balaș, Virgil Mihaiu, ECH, 1994, 1-3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 284-287; George Achim, Între Biedermeier și jazzificare, PSS, 1995, 8-11; Ioan Moldovan, Locus amoenus, F
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
nu se termină pe stadion, numărul actorilor care participă la această spontană reducție fenomenologică fiind virtualmente infinit. S-ar putea ca fotbalul să fie jocul total care promite cea mai profundă experiență soteriologică a solidarității. Ca într-o formație de jazz, unde sunetul rezultat din suprapunerea instrumentelor oferă personalitate echipei de muzicieni, în jocul de fotbal individualitățile nu apar decât pe fundalul contractului de fidelitate între membrii unui club. Fiecare jucător joacă un pariu cu mai multe instanțe; pe teren, el
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și a publicat o revistă având același nume (au fost, de fapt, tipărite doar patru numere, între octombrie 1934 și februarie 1935, când grupul s-a dizolvat). Conferințele „Criterion”, inițiate în 1932, abordau subiecte extrem de diverse, cum ar fi Lenin, jazzul și cultura americană, Chaplin, arta modernă, Ghandi, perspectivele europene asupra Asiei, Proust, Gide, Picasso, Stravinski. În vreme ce majoritatea membrilor grupului aveau să îmbrățișeze, chiar și pentru scurtă vreme, ideile Gărzii de Fier, din grup făceau parte și scriitori cu vederi de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]