28,495 matches
-
discriminatorie față de persoanele solicitate care au avut o rezidență de peste 5 ani pe teritoriul României, rezidență care nu a fost însă reînnoită la momentul soluționării cererii de predare în baza mandatului european de arestare. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii, fiind invocate hotărârile din 26 aprilie 1979 și 24 martie 1983 pronunțate în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49, și Silver și alții împotriva Regatului Unit. Se arată că
DECIZIA nr. 370 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260992]
-
scopul șederii acestora. ... 19. Așa fiind, sensul sintagmei „rezidență continuă și legală“ din cuprinsul textului criticat este clar, precis și previzibil, în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu privire la acesta, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut, în jurisprudența sa, că, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută și că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă
DECIZIA nr. 370 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260992]
-
continuă și legală“ din cuprinsul textului criticat este clar, precis și previzibil, în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Cu privire la acesta, Curtea Constituțională, făcând trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut, în jurisprudența sa, că, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută și că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, s-
DECIZIA nr. 370 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260992]
-
și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna și că, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, prin aceeași jurisprudență s-a reținut că rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală
DECIZIA nr. 370 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260992]
-
trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, prin aceeași jurisprudență s-a reținut că rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful
DECIZIA nr. 370 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260992]
-
lege - normă, reglementare cu caracter obligatoriu care se referă la legislația română, dar și la regulamente europene în domeniu și, de asemenea, la obligațiile care decurg din tratatele constitutive ale Uniunii Europene la care este parte statul român sau din jurisprudența europeană, direct aplicabile în România; ... j) mijloace electronice de comunicare în cadrul Contractului - echipamente electronice de procesare, inclusiv compresie digitală, și stocare a datelor emise, transmise și, respectiv, primite prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice și
HOTĂRÂRE nr. 1.323 din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260931]
-
alin. (1) raportat la art. 44 alin. (1) teza a doua și alin. (2) teza a doua, potrivit cărora regimul juridic general al proprietății se reglementează prin lege organică, precum și cele ale art. 147 alin. (4), cu referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. ... 4. Legea supusă controlului de constituționalitate a fost adoptată ca lege ordinară, în acord cu art. 76 alin. (2) din Constituție. O modificare esențială pe care aceasta o aduce Legii nr. 17/2014 constă în reconfigurarea
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
73 alin. (3) lit. m) coroborat cu art. 44 alin. (1) teza a doua, referitoare la stabilirea, prin lege organică, a conținutului și limitelor dreptului de proprietate; a doua, vizată de art. 44 alin. (2) teza a doua și de jurisprudența în materie a Curții Constituționale, referitoare la condițiile în care cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor din România. ... 6. Cu referire la prima perspectivă de neconstituționalitate, raportată la art. 73 alin. (3) lit. m
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
dreptului de dispoziție a proprietarului, prin Legea nr. 17/2014, adoptată de Parlament ca lege organică, astfel că și înlăturarea acestei interdicții vizează un element esențial al dreptului de proprietate și reclamă, în consecință, reglementarea tot prin lege organică. ... 8. În jurisprudența Curții Constituționale s-a reținut în mod constant că domeniul rezervat legilor organice este foarte clar și restrictiv delimitat prin art. 73 din Constituție (Decizia nr. 53 din 18 mai 1994). De asemenea, Curtea a mai statuat că o lege
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
din 14 iulie 2020, este „cel al evitării fărâmițării proprietății funciare din extravilanul localităților“. Se învederează, totodată, că Legea nr. 17/2014 este legea organică ce reglementează cadrul general referitor la vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, precum și că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, pe de o parte, că dispozițiile unei legi organice pot fi modificate/completate printr-o lege ordinară, „dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
a doua din Constituție. ... 30. Pentru a analiza criticile de neconstituționalitate formulate este necesară determinarea incidenței pe care legea supusă controlului o are asupra regimului juridic general al proprietății, astfel cum acesta este definit în Constituție, în lege și în jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, se va analiza cadrul normativ specific ce configurează condițiile în care cetățenii străini sau apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România. ... (4.1) Criticile privind încălcarea art. 76 alin. (1) și a art. 73 alin.
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
natura legii organice. Aceasta deoarece Curtea Constituțională, plecând de la dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, a arătat, în jurisprudența sa, că este permis ca printr-o lege ordinară să se intervină asupra dispozițiilor dintr-o lege organică, atât timp cât acele dispoziții punctual vizate nu conțin reglementări de nivelul legii organice, ci se pot încadra în domeniul legii ordinare
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, teza referitoare la regimul juridic general al proprietății, motiv pentru care aceasta este neconstituțională, în ansamblul său. În această ipoteză devin incidente prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, potrivit cărora Parlamentului îi revine obligația de a constata încetarea de drept a procesului legislativ. În cazul inițierii unui nou proces legislativ, trebuie să fie respectate statuările cuprinse în decizia de admitere a Curții Constituționale
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
DNA face parte din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci și procurorii care funcționează în cadrul acestei direcții dobândesc grad profesional corespunzător cu acest nivel. De altfel, în acest sens, Curtea a reținut, în jurisprudența sa recentă, că, „dacă în cadrul aceluiași nivel ierarhic sunt organizate direcții specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiții speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora față de cele generale și specifice deja existente, însă marja sa de
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care intră în sfera de cuprindere a situației extraordinare prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. În jurisprudența sa constantă, instanța de control constituțional a precizat că de esența „cazului excepțional/situației extraordinare“ este caracterul său obiectiv, în sensul că „existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
constituțional al Ministerului Public, iar dimensionarea sa in concreto este o materializare la nivel legal a acestei garanții, astfel că ea trebuie să reflecte nivelul structurii ierarhice în cadrul căreia funcționează procurorul respectiv. Instanța de control constituțional a reținut în jurisprudența sa că „inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare [...] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență [...]“ (în acest sens, Decizia nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
a emite două categorii de acte normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență“ (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). Observăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, pentru emiterea unei ordonanțe de urgență este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Astfel, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
simțit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferență, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrând, astfel, in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceleași decizii, Curtea a reamintit jurisprudența sa pronunțată anterior revizuirii Legii fundamentale și a precizat că de esența cazului excepțional este caracterul său obiectiv, în sensul că „existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență“ (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Așadar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale dezvoltate cu privire la condițiile prevăzute de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
Legislativ a sesizat în Avizul său nr. 988 din 15 octombrie 2018, la pct. 4, că „este necesar ca, în preambul, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată să fie completată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în domeniu. Astfel, în preambul trebuie să se cuprindă motivări referitoare la toate soluțiile legislative preconizate a fi adoptate prin ordonanța de urgență, și nu doar la unele dintre ele. Avem în vedere faptul că necesitatea și urgența
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
sunt motivate deloc în cadrul preambulului, în vreme ce pentru soluția din cuprinsul art. II, în preambul se enunță, fără a se motiva, doar necesitatea adoptării acesteia, nu însă și motivul pentru care aceasta trebuie adoptată de urgență, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale în materie. Menționăm că nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței și a situației extraordinare reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență“. Așadar, având în vedere observațiile Consiliului Legislativ și ținând cont de faptul că formularea generală din
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
urgență a Guvernului nr. 92/2018 prin Legea nr. 239/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019, nu poate avea relevanță în examinarea constituționalității extrinseci a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, și Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri“, vizând, în mod just, succesiunea în timp a normelor modificate și a normelor modificatoare. În jurisprudența sa, Curtea a analizat compatibilitatea cu principiul constituțional al neretroactivității legii a dispozițiilor de lege care reglementează aplicarea în timp a prevederilor modificatoare ale regimului juridic al unor mandate, situație în care, exclusiv din perspectiva analizării art. 15 alin. (2
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, prevederi care reglementau aplicarea modificărilor și completărilor aduse prin respectiva lege și mandatelor consiliilor de mediere în exercițiu la data intrării în vigoare a noii legi. Invocând jurisprudența sa, Curtea a reținut că, deși deciziile menționate vizează situația mandatelor unor persoane care ocupă funcții publice, principiul care le guvernează fiind același - cel al neretroactivității legii -, considerentele menționate sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în cauză. Astfel, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și Decizia nr. 713 din 4 decembrie 2014, prin instituirea/modificarea unor cauze de încetare a mandatului - Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 534 din 12 iulie 2017). De asemenea, în jurisprudența sa referitoare la principiul neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că pentru a exista retroactivitate ar fi trebuit ca între cele două prevederi să fie o deosebire, în caz contrar continuitatea reglementării exclude
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]