4,995 matches
-
influențeze lucrurile indirect, prin intermediul sindicatelor și al asociațiilor. Astăzi avem dreptul să punem sub semnul Întrebării neutralitatea acțiunii anumitor mișcări de caritate sau regionaliste. Islamul este departe de a fi singurul vinovat de dificultățile pe care le Întâmpină puterea civilă laică În menținerea distincției Între puterea politică și autoritatea religioasă. La rândul său, anticlericalismul tinde adesea și astăzi să alunece de la simpla apărare a laicității instituțiilor civile Înspre o luptă antireligioasă. A dori să aperi instituțiile politice de orice contaminare clericală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să alunece de la simpla apărare a laicității instituțiilor civile Înspre o luptă antireligioasă. A dori să aperi instituțiile politice de orice contaminare clericală nu Înseamnă a dori sfârșitul Bisericilor, moartea religiilor sau dispariția credinței. Multe asociații care proclamă un ideal laic ar trebui să reflecteze puțin asupra acestor lucruri. De altfel, acest tip de confuzie a trebuit clarificat Încă de la instaurarea laicității În instituțiile școlare. În fața incertitudinilor pedagogilor și a diversității lor culturale În fața problemelor ridicate de la bun Început de predarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prea adesea că pedagogii Înșiși sunt divizați În confesiuni diferite și că ei nu trebuie să se transforme În prozeliți ai unui cult sau ai unei morale rigide. Această circulară a permis de asemenea actualizarea fondului filosofic al unui ideal laic tolerant. Un ideal filosofic Ideea de laicitate semnifică, desigur, secularizarea școlii și a Învățământului, dar mai ales a modelelor morale și a conținutului instrucției publice. Ferdinand Buisson, autorul unui celebru Dicționar de pedagogie și de instrucție primară (1911), i se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În sensul cel mai puternic al cuvântului; ea conduce la libertate prin utilizarea rațiunii. Ceea ce nu exclude nici preferința subiectivă, nici credința. Însă, până la urmă, așa cum gândeau deja numeroase curente religioase În anii ’80 ai secolului al XIX-lea, ideea laică este și expresia, realizată concret prin instituția școlară, a libertății de a crede sau de a nu crede, de a adera la cutare sau cutare dogmă, În mod cât se poate de liber, și de a renunța eventual la ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
școlii și În afara instituțiilor civile În general. Pluralismul religios și pacea socială nu sunt posibile decât cu acest preț, la fel ca și autenticitatea credinței. În afara Franței Deși Franța este departe de a fi prima sau unica țară cu trăsături laice evidente, ea rămâne totuși țara În care chestiunea laicității a fost Întotdeauna subiectul unor dezbateri pasionate. Poate că această particularitate se datorează faptului că democrația a trebuie să se afirme, de la bun Început, Împotriva unei puteri În bună măsură clericale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Franța. În Italia și Germania, laicitatea este indisociabilă de mișcarea naționalistă, adică de voința de a afirma unitatea națiunii Împotriva hegemoniei puterilor ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878) și Sonderbund În Elveția au fost mișcări marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă mai mult țările latine. Republica spaniolă (1868-1876), Portugalia (1908-1917) și Mexicul au cunoscut puternice manifestări de laicitate antireligioasă, ca reacție la clericalismul creștin triumfător. În domeniul școlar, intenția laică s-a afirmat la nivel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă mai mult țările latine. Republica spaniolă (1868-1876), Portugalia (1908-1917) și Mexicul au cunoscut puternice manifestări de laicitate antireligioasă, ca reacție la clericalismul creștin triumfător. În domeniul școlar, intenția laică s-a afirmat la nivel internațional cel mai rapid și cu cea mai multă suplețe. Încă din 1806, Olanda adoptă În parte principiul școlii neutre. Învățământul religios dogmatic se desfășoară În afara orelor de clasă și este asigurat de preoți care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confesiunilor, fără ca libertatea de conștiință și de credință a acestora să aibă de suferit În vreun fel”. Cine nu dorește să facă ore de religie, poate să nu le facă, iar În unele cantoane personalul din Învățământ trebuie să fie laic. În Statele Unite, școlile publice oferă În general un Învățământ religios nedogmatic, sub forma unor lecturi din Biblie, tradiție protestantă deja afirmată, Însă multe orașe au decis respectarea neutralității absolute În materie de religie. În Italia, legea din 15 iulie 1877
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prudentă și rezervată În raport cu chestiunile religioase, dar și În raport cu cele referitoare la morală, la metafizică, drept, moravuri și politică. În ciuda criticilor care văd În această prudență o atitudine oarecum „călduță”, vecină cu slăbiciunea sau cu indiferența, acest principiu de prudență laică nu este neutru din punct de vedere moral, deși invită la cea mai cumpătată circumspecție. Pentru a Încerca să-i pătrundem sensul, Întinderea și limitele, cel mai bine este să reluăm chiar termenii folosiți de raportorul celui de-al XXV
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Încerca să-i pătrundem sensul, Întinderea și limitele, cel mai bine este să reluăm chiar termenii folosiți de raportorul celui de-al XXV-lea congres al Ligii Învățământului (Biarritz, 1905), care indică În ce constă sarcina principală a educației laice din punct de vedere religios și neutre din punct de vedere politic. Ea trebuie să urmărească dezvoltarea: ă „la nivelul educației intelectuale, a respectului și dragostei pentru adevăr, a reflecției personale și a obișnuinței de a gândi liber, În același
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre cei care sunt pentru și cei care sunt contra unei „ajustări constituționale” transcende marile diviziuni dintre partide, În schimb recunoașterea caracterului patrimonial al acestor limbi și culturi pare destul de consensuală, În ciuda opoziției ferme a anumitor cercuri sau mișcări filosofice „laice și republicane”, deosebit de influente. Anumiți participanți, deși Își afirmă atașamentul față de aceste limbi, le consideră totuși niște „relicve contestabile ale unui mozaic spart”, „marginale” În raport cu „provocarea culturală a Europei”. În sfârșit, alți militanți, literalmente siderați de importanța numărului de limbi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
laicizări mai accentuate. Pe de altă parte, tocmai În virtutea laicizării și În contextul revendicărilor „naționaliste”, situația diasporei este prezentată ca fiind generatoare de tensiuni și de conflicte. Hess propune deci crearea, În Palestina, a unui stat evreu bazat pe principii laice (cei care au Încetat să mai creadă sunt numeroși) și socialiste, calificate drept „mozaice”. Puțin citită și viu criticată, cartea sa nu va fi redescoperită decât după circa douăzeci de ani. Începând cu anii ’80 ai secolului al XIX-lea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedea cam ce s-a întâmplat în 1915 cu nenumăratele familii de armeni din Turcia, într-o vreme pe care turcii înșiși nu mai vor să și-o amintească, pentru că se petrecea înainte de 1923, adică de nașterea statului modern și laic, de care sunt, pe bună dreptate, atât de mândri. Această dublă reacție este, trebuie să recunoaștem, o reușită importantă. Partea pitorească este tributară, într-o măsură care te face să te gândești câte alte generații de scriitori se vor mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri populare, prin care locuitorii Moldovei întâmpină sărbătorile laice legate de Crăciun și Anul Nou. Aceste momente capătă semnificații ancestrale, fiind considerate ca timp cu semnificații aparte (illo tempore), în care strămoșii s-au întors pe pământ; interpreții se maschează, animalele 18 ocrotitoare fiind invocate prin costumații și măști
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
toaletă, dând buzna peste dânsul... Calm, mi-a închis ușa-n nas, cu clanța fleașcă, continuându-și imperturbabil intimitatea... Denisa m-a asigurat că-mi face rost ea Despre eroi și morminte, carte împrumutată, într-un moment de vană hormoneală laică, unei puștoaice divine, dar trădătoare... Mușina a călcat strâmb și și-a scrântit o gleznă... Ilie Constantin era înțolit la fix într-un costum alb... Saviana Stănescu mi s-a năzărit extrem de senzuală și parcă mai împlinită-n nuri... Vitalie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
trad. de George H. Kelm, Fortress Press, Minneapolis, 2008. Peuch, Henri, "Le gnose et le temps" în Eranos-Jahrbuch, XX, 1951. Ricoeur, Paul, "Memory, History Forgetting", în Jörn RÜSEN, Meaning and Representation în History, Berghahn Books, New York, 2008. Schaffer, Elinor, "Apocalipsa laică: profeți și vizionari apocaliptici la sfârșitul secolului al XVII-lea", în BULL, Malcolm, Teoria apocalipsei și sfârșiturile lumii, traducere din limba engleză de Alina Cârâc, Editura Meridiane, 1999. Tillich, Paul, "Autobiographical Reflections", în The Theology of Paul Tillich, Charles W
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
An introduction to the history of christian thought, Blackwell Publishers, Malden, MA, 1988, p. 13. 57 Emil Brunner, The Word and The World, C. Scribner"s Sons, New York, 1931, apud Eric C. Rust, op. cit., p. 52. 1 Elinor Schaffer, "Apocalipsa laică: profeți și vizionari apocaliptici la sfârșitul secolului al XVII-lea", în Malcolm Bull, Teoria apocalipsei și sfârșiturile lumii, traducere din limba engleză de Alina Cârâc, Editura Meridiane, 1999, p. 171. 2 Ibidem. 3 Gerschom Scholem, The Messianic Idea in Israel
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
are o situație mai specială. Deși afectată de persecuțiile comuniste, Biserica Ortodoxă reușește să găsească un modus-vivendi cu puterea comunistă, care să îi asigure supraviețuirea și să conducă la pierderi cât mai mici de pe urma regimului comunist. Statul comunist, deși stat laic nu a emis nici un act legislativ prin care să separe Statul și Biserica (Meyendorff, 1996). Astfel, Biserica Ortodoxă este transformată într-un departament al statului, fiind subvenționată și aparent dirijată de către puterea comunistă. Aceasta nu constituie de altfel o noutate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de religie (Dobbelare, 1981; Thompson, 1996; Tschannen, 1991). În acest context, instituțiile religioase au fost eliminate din sfere pe care le controlau în mod tradițional (Berger, 1969). Ca rezultat, celelalte instituții au devenit din ce în ce mai autonome, transferând de la biserici anumite funcții laice cum ar fi educația, îngrijirea sănătății sau petrecerea timpului liber (Willaime, 2001). La nivelul vieții individuale pot fi observate de asemenea o serie de transformări. Modernizarea nu a acționat doar prin scăderea practicii religioase sau prin transformarea conținutului credințelor, ci
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și François, cartea despre tatăl. Am scris despre un tată mort, și apoi despre o mamă vie, ceea ce e mai dificil, credeți-mă. Ceea ce mă interesa era finalul cărții: mama riscă să moară, dar nu moare. Este ca o înviere laică, fără Dumnezeu. Inevitabilul se produce câteodată: naratorul v-a jucat feste: femeile vă privesc pe dumneavoastră, autorul, drept un misogin convins. Cred că sunt unul dintre cei mai puțin misogini scriitori din istoria literaturii! A nu se confunda personajele mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
succesivă a fiecăruia dintre clivaje, traduse în cadrul unor mize decisive, adică a marilor "probleme" și a partidelor politice. Acest proces cunoaște și el patru etape: prima ține de opoziția dintre conservatori și liberali în țările protestante și de opoziția dintre laici și catolici în țările marcate de contra reformă; cea de-a doua ține de cazul particular al partidelor de apărare teritorială; a treia se referă la partidele agrare, iar ultima la contrastele și raporturile de forțe care caracterizează mișcarea muncitorească
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
clivajul în mutația sa, maximaliști/minimaliști, dar ni se pare că din ce în ce mai mult clivajul original își reia locul. Ni se pare în schimb ciudată utilizarea unei noi mutații: aceea a clivajului "populism economic/liberalism de piață"31. 2. Clivajul religioși/laici Clivajul Biserică/Stat este interesant de analizat la un dublu nivel. În primul rând, prin efortul întreprins de Biserica Catolică pentru a se implica din nou ca un actor legitim al jocului politic, joc din care ea a dispărut ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sa. Funcționând sub sistemul de tip sovietic, conducerea sa a luat asupra ei această participare și s-a retras foarte repede, permițând ČSL să nu se prăbușească o dată cu regimul și atestând că doar elita partidului s-a compromis. Clivajul religioși/laici ni se pare interesant pentru a măsura impactul presupusului "dezgheț" al clivajelor generate de cei patruzeci de ani ai sistemului de tip sovietic. Acesta nu avea doar vocația de a modifica raporturile socio-economice, de a reprima "clasa posedantă" sau "burghezia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
împărțirilor teritoriului țării între Rusia, Prusia și Austro Ungaria, pe parcursul războaielor mondiale și comunismului. Biserica Catolică a Lituaniei e cea mai legată de identitatea națională dintre toate țările baltice, dar mișcarea națională lituaniană a avut în mod tradițional o aripă laică și anticlericală. B. Tradițiile monoconfesionale / competitive Identitatea națională slovacă s-a manifestat, ca și în Polonia, prin intermediul Bisericii Catolice. Dar, ca și în cazul Cehiei, au existat momente de-a lungul istoriei când aproape toată națiunea era protestantă. Din acest
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
probleme noi, standarde vechi În Lituania există două aripi tradiționale: stânga pro socialistă și dreapta pro catolică; acestea au dominat viața politică înainte de Primul Război Mondial, în perioada interbelică și în timpul anilor 1990. Separarea stânga dreapta a avut o dimensiune laică / religioasă. Confruntarea între catolici și comuniști s-a exacerbat mai ales între 1994 și 1995, când guvernul de stânga a acuzat Biserica că a acumulat puteri excesive. Biserica Catolică în Lituania a fost identificată cu Partidul Creștin Democrat Lituanian, pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]