4,253 matches
-
moșteniri titlurilor lui Augustus. Era nevoit să se ocupe de legiuni care juraseră credință lui Augustus și care au profitat de schimbarea conducătorului pentru a cere o mărire a soldei. Tiberius l-a trimis pe Drusus, fiul sau, să domolească legiunile din Panonia, dar revolta armateor de pe Rin s-a dovedit serioasă. A fost reprimată cu greu de către fiul adoptiv a lui Tiberius, Germanicus. Drusus și Germanicus au jucat un rol important în primii ani de domnie ai lui Tiberius. Germanicus
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
care primise titlul de Augusta prin testamentul soțului ei, fiindu-i refuzat titlul de Mamă al Națiunilor. Germanicus a rămas cu armata de pe Rin între 14-16, conducând campanii succesive în centrul Germaniei. A recuperat două dintre cele trei stindarde ale legiunilor romane, pierdute în urma catastrofalei înfrângeri și a înmormântat cadavrele soldaților romani din acea bătălie. S-a renunțat la ideea de a împinge granița imperiului de partea cealaltă a Rinului, Tiberius anulând operațiunile costisitoare și inutile, chemându-l pe Germanicus la
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
și a murit în octombrie 19, iar Piso a fost suspectat că l-ar fi otrăvit. A fost judecat pentru crimă și obligat să se sinucidă. Germanicus este prezentat de Suetonoius într-o lumina strălucitoare, ca un supraom. În timpul revoltei legiunilor de pe Rin, potrivit lui Tacitus, soldații l-ar fi vrut ca împărat în locul lui Tiberius. Tiberius însuși l-ar fi chemat la Roma deoarece era invidios pe succesul său. În realitate era un general mediocru, iar cea de-a doua campanie
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
care mulți au fost nevoiți să emigreze, au devenit revoluționarii din secolul al XIX-lea, dorind ca libertatea să devină una dintre componentele definitorii ale romantismului polonez. Revoluționarii polonezi au participat la revoltele din Prusia, Imperiul Austriac și Imperiul Rusiei. Legiunile poloneze s-au luptat alături de Napoleon și sub sloganul "pentru libertatea noastră și a voastră", au participat pe scară largă în Primăvara Națiunilor (în special Revoluția din Ungaria din 1848). Polonia ar fi înviată, pentru scurt timp, în 1807, atunci când
Împărțirile Poloniei () [Corola-website/Science/298630_a_299959]
-
și l-a calomniat pe Augustus prin repetarea minciunii cum că mama sa a fost de fapt rezultatul unei relații incestuoase între Augustus și fiica lui Iulia cea Bătrână. Caligula s-a purtat cu o perversitate uluitoare; pe când vizită o legiune română staționată pe Rin, a decis decimarea ei de îndată, pe motiv că soldații se răzvrătiseră împotriva tatălui său, Germanicus cu 24 de ani inainte.Cand legionarii s-au înfuriat, iar soldații erau în pragul unei răzmerite, Caligula, un laș
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
(n. 13 septembrie 1899 la Huși - d. 30 noiembrie 1938, satul Tâncăbești, comuna Snagov, județul Ilfov) a fost liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier sau al Legiunii Arhanghelul Mihail din România interbelică, cunoscuți și sub numele de Legionari, Mișcarea Legionară sau neoficial, „Cămășile Verzi”. Codreanu a avut controlul absolut al organizației. Legionarii i-au atribuit titlul "Căpitanul". A fost asasinat în timpul detenției din ordinul regelui Carol al
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
din tradiția noastră”" acuză Neagu Djuvara. Din cauza unor disensiuni apărute în L.A.N.C., Codreanu se desprinde de mișcare și, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici, fondează în 1927, inspirat de o icoană din închisoarea Văcărești, mișcarea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”. În anii următori au loc o serie de manifestații ample împotriva "„corupției parlamentare, a evreilor și a comunismului”". Cucerit de manifestațiile teatrale, de paradă, de care se folosea propaganda nazistă în Germania, Codreanu, pentru a-i atrage pe
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
este ales în parlament deputat de Neamț, obținând, conform documentelor vremii, 11.300 voturi valid exprimate. În 1932, devine pentru a doua oară parlamentar, candidând în județul Tutova, cu 5.600 de voturi. Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și „românitate”, ca o deosebire de fascismul lui Mussolini, deși dorea transformarea României în stat fascist, după modelul italian. Ideologiile fascistă și nazistă erau folosite ca substrat de
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
italian. Ideologiile fascistă și nazistă erau folosite ca substrat de îndoctrinare în cuiburile legionare (titluri de cursuri: „Afinitatea între fascism și Mișcarea Legionară”, „Puncte comune între hitlerism și Mișcarea Legionară”, etc. - C. Z. Codreanu: "Cărticica șefului de cuib"). Pentru Codreanu, "„Legiunea Arhanghelul Mihail va fi mai mult o școală și o oaste, decât un partid politic”". Fapt este că uniformele, cămășile verzi cu diagonală și pistol la șold copiate după uniformele "cămășile negre" fasciste-italiene și "cămășile brune" ale SA din Germania
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
cer...” (C. Z. Codreanu în cartea sa "Pentru legionari") au atras o numeroși studenți, preoți și intelectuali ca Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, precum și personalități din protipendada română, ca Ghica, Cantacuzino, Sturdza, Manu ș.a. O altă trăsătură fundamentală a Legiunii a fost cultul morții, considerată ca o alternativă preferabilă într-o situație conflictuală: În 1933, Codreanu întemeiază - ca expresie politică a Mișcării Legionare - partidul Totul pentru Țară (prezidat de ing. Gheorghe Clime), cu o platformă-program atât de violent fascistă, antisemită
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
și alții sub acuzația de conspirație criminală. Codreanu a fost achitat din nou, instanța considerând că nu era vinovat de crimă, deși el avea teoretic controlul absolut asupra organizației. La 24 septembrie 1934, Codreanu a convocat „Consiliul de onoare al Legiunii” pentru a-l "judeca" pe ziaristul legionar și anticodrenist Mihai Stelescu pentru că acesta publicase în ziarul la care lucra un articol care-l critica pe Codreanu și că ar fi organizat un atentat la viața „Căpitanului”. "Consiliul", respectiv Codreanu, l-
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
Mihai Stelescu pentru că acesta publicase în ziarul la care lucra un articol care-l critica pe Codreanu și că ar fi organizat un atentat la viața „Căpitanului”. "Consiliul", respectiv Codreanu, l-a declarat pe Stelescu "„vinovat de înaltă trădare față de Legiune și căpitan”" și a decis excluderea lui Stelescu din mișcare cu precizarea "„Acord lui Stelescu dreptul ca într-un viitor cât mai îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-și poată răscumpăra în fața aceluiași Consiliu de Onoare convocat de mine
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
fiind strîns legat în România burgheză a vremii de o tradiție înrădăcinată de brutalitate politică instituțională.. Trupurile neînsuflețite au fost arse cu acid și înhumate în fortul Jilava. "„Suprimarea „Căpitanului” și arestarea principalilor fruntași ai mișcării au dus la dezorganizarea Legiunii și la propulsarea la rangul întâi a unui mediocru complotist, Horia Sima”" (Neagu Djuvara). Legiunea s-a scindat în două tabere inamice, „simiștii”, gruparea majoritară condusă de Horia Sima și „codreniștii”, conduși de Ion Zelea Codreanu (tatăl), care l-a
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
instituțională.. Trupurile neînsuflețite au fost arse cu acid și înhumate în fortul Jilava. "„Suprimarea „Căpitanului” și arestarea principalilor fruntași ai mișcării au dus la dezorganizarea Legiunii și la propulsarea la rangul întâi a unui mediocru complotist, Horia Sima”" (Neagu Djuvara). Legiunea s-a scindat în două tabere inamice, „simiștii”, gruparea majoritară condusă de Horia Sima și „codreniștii”, conduși de Ion Zelea Codreanu (tatăl), care l-a acuzat pe Sima de a fi fost spion al lui Moruzov, delapidator (al fondurilor primite
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
Beșineului" (Dealul Peceneagului, Dealul Cumanului), situat deasupra comunei Rășinari, fiind posibil ca însăși denumirea localității să fie derivată prin rotacizare de la numele medieval al pecenegilor (Besii, Bisseni). Firea dârză a rășinărenilor nu s-a dezmințit nici la 1848, când conducatorii legiunii prefecturii Sibiu, în frunte cu prefectul, erau aproape toți fii ai satului. Escadronul lor de călăreți a dat jertfa de sânge, ajungând până la bătălia de la Șiria. De menționat că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Rășinariul a
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
fost membri ai familiilor "Erdélyi de Somkerék", "Bánffy de Losoncz", "Bakó de Hete" și "Teleki", contele de "Szék". Satul este locuit din neolitic, iar în epoca romană (107 - 275 d.Hr.) aparținea provinciei Dacia, a cărei pază era asigurată de legiunea a V-a Macedonica, cu sediul la Potaissa (actuala Turda). La începutul evului mediu, înainte de formarea comitatelor, populația așezării avea sarcina de a veghea și păzi granița ținutului și mai ales a marelui drum Sic-Bonțida-Vișea-Bărăi numit "via Molendinatorum". Fără a
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
state ale Greciei antice erau mult mai sumar protejați decât soldații altor armate antice. Conform basoreliefului în bronz, prezentat mai sus, doar capul, pieptul și picioarele erau acoperite de diverse piese de armură. În cazul armatelor romane, organizate în cunoscutele legiuni, tipul standard de armură îl constituia așa-numita "lorică segmentată", mai evoluată și mai eficientă decât armura grecilor antici. Mai târziu, în istoria europeană, armurile evoluează devenind din ce în ce mai complete și mai complexe, acoperind porțiuni din ce în ce mai mari ale corpului luptătorilor, pentru ca
Armură () [Corola-website/Science/299598_a_300927]
-
luminozitate. După moartea lui Seurat în 1891, contribuie la catalagorea operelor acestuia, cu care organizează o expoziție memorială postumă. Paul Signac s-a bucurat încă din cursul vieții de o recunoaștere unanimă ca artist. A primit, succesiv, toate gradele ordinului ""Legiunea de Onoare"" și a fost primar în Montmartre. Când a murit în vârstă de 72 de ani, în 1935, stilul pentru care și-a dedicat toată viața încetase de mult să mai fie revoluționar.
Paul Signac () [Corola-website/Science/299608_a_300937]
-
Legiunea Arhanghelului Mihail, numită și , a fost înființată în România interbelică, la 24 iunie 1927 de Corneliu Zelea Codreanu - în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, A.C. Cuza - ca o organizație paramilitară teroristă de orientare naționalistă-fascistă, creată după
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
mai fost Ion Moța, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu și Ilie Gârneață, dar dominarea „Căpitanului” era absolută, inalienabilă, indisputabilă, iar criticarea sa era pasibilă cu moartea (vezi mai jos asasinarea lui Mihai Stelescu). După asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938, conducerea Legiunii a fost preluată de Horia Sima. Dezordinile cauzate de legionari în vara lui 1940 au dus în cele din urmă la abdicarea regelui Carol al II-lea. La 4 septembrie 1940 Legiunea s-a aliat cu Ion Antonescu, după zece
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
După asasinarea lui Codreanu în noiembrie 1938, conducerea Legiunii a fost preluată de Horia Sima. Dezordinile cauzate de legionari în vara lui 1940 au dus în cele din urmă la abdicarea regelui Carol al II-lea. La 4 septembrie 1940 Legiunea s-a aliat cu Ion Antonescu, după zece zile fiind proclamat „Statul Național-Legionar”, în al cărui guvern legionarii constituiau principala forță politică. Horia Sima a amplificat campania de asasinate politice, economice, rasiale și de interese personale, campanie care a culminat
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
care a culminat cu Rebeliunea legionară din ianuarie 1941, o lovitură de stat eșuată împotriva lui Antonescu și a armatei române. Înlăturată de la guvernare (Horia Sima și alți fruntași legionari s-au refugiat în Germania). Deși practic a fost dizolvată, Legiunea s-a scindat în două grupuri antagoniste, „simiștii” lui Horia Sima și „codreniștii” conduși de Ion Zelea Codreanu (tatăl lui Corneliu). La 9 februarie 1920 a apărut la Iași ziarul „Garda Conștiintei Naționale” în care Codreanu și Constantin Pancu au
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos, dr. C. Danulescu și Ion Zelea Codreanu au fost arestați și internați la închisoarea Văcărești. Procesul care a avut loc în 1924 i-a achitat pe complotiști. În închisoare, Codreanu a pus bazele „Legiunii Arhanghelului Mihail”, organizație pe care o va lansa oficial peste 4 ani, și a „Frăției de Cruce”, organizație a tinerilor școlari naționaliști sub vârsta de 18 ani. În anul 1929, la o adunare a șefilor de cuiburi Codreanu a numit
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
creează „Garda de Fier”, „un gard împotriva expansiunii comunismului”, care urma să fie un fel de partid-umbrelă pentru racolarea altor partide în scopul prezentării la alegeri ca un front comun. Singurul partid care a aderat la acest front a fost Legiunea Arhanghelul Mihail. În pragul alegerilor parlamentare din 1933 Codreanu a întemeiat - ca expresie politică a Mișcării Legionare - partidul Totul pentru Țară (prezidat de ing. Gheorghe Clime), "„...Legionarii s-au pregătit de alegerile din țară cu un program atât de violent
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
fost achitați. La 17 decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux - Elveția, unde delegatul ML, Ion I. Moța propune o moțiune în chestiunea evreiască și congresul, in unanimitate, hotărăște „să combată acțiunea destructivă a evreilor”. În alegerile din 1937, Legiunea a ieșit pe locul al treilea după Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc, obținând 15,5% din sufragii. Carol al II-lea, care se opunea legionarilor, i-a ținut în afara guvernului (până la aducerea la putere, la 5 septembrie 1940, la
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]