50,381 matches
-
său, James Gandolfini, este nativ din Italia, Borgotaro, a fost zidar și mai târziu supraveghetor la Școala Catolică Paramus, deasemenea a fost decorat în Al 2-lea Război Mondial. Părinții săi au fost catolici devotați, iar în casa Gandolfini se vorbea italiană. Gandolfini a locuit în Park Ridge, New Jersey și a absolvit liceul în 1979 unde a făcut baschet de performanță și era înscris în trupele de teatru ale liceului. Deține o diplomă în Comunicare la Universitatea Rutgers, unde a lucrat ca barman în
James Gandolfini, rolul principal în Clanul Soprano, a murit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72142_a_73467]
-
tenacitatea pe care le-am avut eu, ce faaaaci ?! Pleci cu coada-ntre picioare și-ți juri că vei emigra obligatoriu, numai să scapi de umilința de a fi român?!.... Trist. Dureros. Made în Europa...”, conchide Mihaela Rădulescu. Vedeta TV locuiește împreună cu fiul său, rezultat din căsătoria cu Elan Schwartzenberg, în Monaco.
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
cu mine, vântule? și Pe o palmă de țărână. Mapa cu paginile antologiei am pierdut-o, împreună cu o viață, cu cărțile, cu fișele și cu toate lucrările adunate ca fiind necesare unei existențe civilizate, în nisipurile apartamentului în care am locuit până la 4 martie 1977. Articolul acesta aș dori să fie, așa cum l-am intitulat, o sugestie pentru un tânăr cercetător de a repeta, dar cu succes, încercarea mea din anii ’960, irosită în molozuri. Pentru a ispiti sensibilitatea acestui sperat
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
condiție a contractului, oaspetele nu are voie să ofere niciun detaliu despre momentul sosirii în imobilul artistului. În cazul în care acesta nu respectă politica de confidențialitate, el este nevoit să plătească gazdei cinci milioane de dolari. Nicio persoană care locuiește cu Justin Bieber nu are dreptul de a folosi smartphone-urile pentru a face fotografii sau să scrie comentarii pe care să le distribuie pe Facebook, Twitter, Instagram și alte rețele de socializare. Contractul îl scutește pe artist de orice responsabilitate
Justin Bieber, gazdă cu acte în regulă by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72219_a_73544]
-
pe chip/ ca nimbul de foc al Cercului Militar la amiază/ pe care-l împăturește-n servietă/ ca zumzetul erudit al frunzelor Cișmigiului/ pe care-l consultă ca pe-un dicționar/ ca și cum m-aș întoarce într-o odaie/ unde-am locuit cândva/ acum ocupată de altul" (Proză, p. 119). Inteligentă, delicată și foarte tristă, aflată la răscrucea de drumuri unde se întâlnesc reflecția filozofică, trăirea senzorială și contemplația estetică, poezia lui Gheorghe Grigurcu merită, cu siguranță, un loc mai bun în
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
zile, în studenție, ne refugiam pe străduțele înguste de aici, inventam povești, stăteam la taclale dezinhibați, fumam și dezbăteam, puneam țara la cale, făceam noduri și semne în literatura din capul nostru și în viața noastră sau, pur și simplu, locuiam o vreme în alt timp, impunîndu-ne alte ritmuri. Oricum, acolo, în centrul vechi, eram buricul pămîntului. Și asta era foarte important pentru noi. Uneori, mai merg pur și simplu ca să-mi întîlnesc emoțiile de altădată. Acum, locuri luxoase, șic se
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
se va afirma cîndva în lumea științifică, literară și academică internațională drept întemeietor al unei discipline noi, denumită lingvistica matematică sau Poetica matematică. Mult după vîrsta școlii, îl întîlneam din cînd în cînd în București, în zona Pieței Romane unde locuiam, dar nu ne prea opream să stăm de vorbă, poate, în ce-l privește, din cauza timidității sau lipsei de timp, pe cînd eu aveam impresia că nu mă recunoaște, dar mai ales mă simțeam copleșită de notorietatea pe care o
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
abătute în acest subsol al rafturilor. Ele nu au miros. Sînt obiecte care-și așteaptă istoria, uzul, tributul de nimicuri dispensabile cu care trăiesc, ca o casă cu ciurucurile ei. Ele, oricît ar părea de ciudat, o fac să fie locuită. Moștenirile de obiecte, acumulările de fleacuri imposibil de ordonat, colțurile în care nu controlezi niciodată și te poți mira de ce găsești. Cartea de anticariat e locuită, și ea, de toate aceste mirosuri. Ca un chihlimbar de formele muștelor vii, din
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu ceai călduț. În clipele lui de
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
demonologice, naratorul, un păgubos cu umor, dă repede de... dracul, sub înfățișarea unui regim politic dictatorial, corupt și... demonic. Răul generalizat, pândind din toate părțile, îl va face să regrete râsul. Protagonistul romanului, un intelectual marginal, căsătorit cu grijulia Olimpia, locuiește în municipiul Isarlâk (denumire livrescă, relativ ușor decriptabilă în Craiova), din provincia sudică Alutania (Oltenia), dintr-o țară cu "cea mai înaintată turcocrație din lume" (evident, România comunistă). "Înalta Poartă" (Bucureștiul) se închină la "Sublima Poartă" (Moscova). Amintirile tinereții trimit spre
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
m-am mirat, apoi mi-am dat seama de următorul lucru: dacă dl Călin, care e și autorul celei mai importante exegeze pe care o avem, în trei tomuri, dintre care două au apărut, închinate lui Bacovia, n-ar fi locuit la Bacău, ci în Capitală, ar fi fost neîndoios cotat drept unul dintre eseiștii noștri de seamă. Dar, hélas, omul nu sfințește totdeauna locul, ci, foarte frecvent, locul are cuvîntul hotărîtor...
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
deschid și lucrurile se fac mai mici, și văd cu doi ochi mai puțin decât cu unul, și văd, cu doi, jumătate din cât văd cu unul... Plata, vă rog! Nu mai am nimic de cerut, - o meduză volatilă îmi locuiește craniul - (...) E vorba negreșit de un interogatoriu, în care cuiva i se cere să spună "adevărul", adică "tot". Ca orice ins supus chestionării (căci despre așa ceva e vorba, mergând până la folosirea torturii oculare: "Și stingeți odată această cumplită / lampă scormonitoare
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
interogatoriu. Din capul locului, anchetatul confundă voluntar încăperea unde i se pun întrebări cu o cârciumă, din care vrea să plece ("nu mai am nimic de cerut"). Nu alcoolurile iluzorii l-au tulburat până la senzația că: "o meduză volatilă / îmi locuiește craniul", ci hărțuiala torționară. Putem pune pe seama cumplitei lămpi scormonitoare faptul că închizând un ochi vede mai bine decât cu amândoi. Iar acel ochi "închis afară, înlăuntru se deșteaptă", doar cu ochiul interior fiindu-i posibil să vadă acele "mari
Tatonări în real by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8779_a_10104]
-
Propria-i netrebnicie resimțită ca o vină" (Poemul răspîntiei). Ori în chip analitic: "Iată răspîntia atît de temută, întruchipată amenințarea ce te-a însoțit în somn;/ Clipa cînd cortul gurii celor mai înavuțiți dintre profeți / Se îndoiește că a fost locuit vreodată de har; / Cînd singurul apel ce l-ai putea adresa s-ar cuveni spre haitele de lupi / Ce s-ar pricepe de minune să desăvîrșească / Propria-ți sfîșiere începută stîngaci dinăuntru. / Cînd obosești să fii inspirat și lași revelația
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
de secretar-interpret până în momentul eliberării prin intervenția pe lângă comandamentul bulgar a lui G. Stere, filogerman directorul și ideologul "Vieții Românești". Sunt de notat și întâmplările din spital, una de o admirabilă poezie, dialogul de la distanță cu o tânără fată care, locuind într-o clădire vecină, compunea cuvinte cu litere tăiate din carton, pe care însă românul nu ajungea să le descifreze. într-o seară, ea apăru goală în cadrul ferestrei, la lumina de o secundă a unui fulger. Prizonierul înțelegea, firește, gestul
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
îndoială, în râs văzân-du-l pe adoratorul ei cum stă în genunchi și declamă, cu ochii înălțați spre cer: " Pe umerii tăi rotunzi/ Flutură arta, o, iubita mea,/ Străbătând eternitatea,/ Seri citind portativele lumii./ Steaua polară își leagănă veșnicia./ Suntem cu toții locuiți de himere,/ De aceea vedem patratura sferei/ Cântând la ghitară." Nu astfel se cucerește o femeie. Iar cititorul - nici atât.
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
n-a lipsit? Cum să-i păstrezi semnătura și fotografia în ziar, când sfătoșenia expirată a textelor sale provoca doar hohote de râs? Acest descendent al boierilor de altădată va rămâne în amintirea viitorimii drept autorul schițelor apartamentului în care locuia Vlad Georgescu, cerute de Securitate probabil pentru a-l lichida pe directorul "Europei Libere". Ce credibilitate puteai să ai, când ideologul en titre al ziarului era veninosul Adrian Severin? Pro-cesele de intenție, insinuările mârșave, ura ideologică drapată în principiile resentimentare
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
invitînd discret la conștientizarea intrării noastre într-un univers textual al construcției simbolice. Înțelegem de la avocat, prin intermediul unei "pledoarii" narative enigmistice, cu fundament gotic, faptul că dl. Hyde aparține acelei clase teratologice numite plastic de Poe undeva monstrum horrendus. El locuiește într-o zonă imundă a capitalei britanice, are fizionomie lugubră și, mai ales, comportament agresiv. Lovește fără motivație un copil, iar apoi e identificat ca autor al unui abominabil asasinat. Interesant însă, Hyde plătește despăgubiri cu cecuri (autentice!) ale doctorului
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
adevăr că, în raport cu el, sîntem niște decăzuți" (II, 161). În comparație cu oricine, mai ales cu cei care au suferit, Cioran se consideră un impostor. Tînjește către suferința și eșecul lor căci, în miezul lumii trăind, se vede neputincios, neîmplinit, abia aici locuind marginea sau chiar abisul. Tinde să creadă că, în alte locuri, ar fi avut el însuși șansa acestei împliniri prin eșec. Căci eșecul lui, pe care-l consideră real, i se pare golit de reversul împlinirii. Oricum, iată ce crede
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
a familiei sale avea să ia o întorsătură dramatică. El însuși își va pierde proprietățile succesiv (din Pantelimon, din Calea Moșilor, din Strada Armenească, de la Clucereasa, lângă Câmpulung, unde tot în interbelic fusese inginer 10 etc.), ajungând, după 1958, să locuiască împreună cu fiul lui într-o mică garsonieră din strada Ion Ghica, nr. 3. Avea să muncească până la vârsta de 79 de ani (în 1952 îl găsim la Fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră din Bihor, în 1956 la Scăieni), iar
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
de țânțari, cu febră mare și stomacul răvășit, sunt luat pe sus la Semmering de tata, în ciuda protestelor mele. Trebuie să recunosc că aerul de munte și brazii îmi priesc, deși decorul e mai banal. La hotelul Südbahnhof, unde tragem, locuiește și ruda noastră îndepărtată, profesorul Sigmund Freud. Sunt recomandat ilustrului autor al Introducerii în Psihanaliză, Tălmăcirii viselor și Psihopatologiei vieții de toate zilele, trei cărți pe care le-am citit cu sufletul la gură. Covârșit de emoție, mă bâlbâi și
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Exclusa, necunoscut mie până acum, tradus de Cristina Paula Marin) - dintr-o arhivă previzibilă a clasicilor modernității. Cele mai multe, dacă nu chiar toate, sunt reeditări ale unor traduceri cunoscute. Complet necunoscuți mie dintre autorii acestei colecții sunt doar Chloé Delaume, cu Locuiesc în televizor, și Patrick McGrath, cu Spider. Deci doza de inedit (inedit în limba română, desigur) a colecției este, deocamdată foarte mică. Propunerile din colecția "Mari clasici", bune, fără îndoială, nu au un clenci deosebit, sunt reeditări de traduceri vechi
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
vede dealul Șorogarilor. Tudor Arghezi are o casă cu grădină în București, foarte bine plasată, numită "Mărțișor"; acolo sînt cireși și vișini "pe rod" și se pot crește albine, cum însuși poetul mărturisește în volumul de versuri "copilărești" Prisaca. Lovineștii locuiesc la Fălticeni; sînt mulți la număr într-un spațiu restrîns (Eugen, Horia, Vasile și familiile lor), dar, generoși, găzduiesc azi în casa lor și pe alți colegi de breaslă născuți ori trăitori pe malul Șomuzului. Vasile Pogor, boier, și-a
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
rămas întrucît casele din Iași și Bacău s-au restituit. Și Negruzzi stă bine în conacul de la Hermeziu, pe malul Prutului. Coșbuc, la Hordou, e destul de prosper, dînd și numele contemporan al satului cu Iarna pe uliță. Chiar și Hogaș locuiește încă destul de bine într-o casă din Piatra-Neamț. Lucian Blaga o duce mai rău; la Lancrăm s-a construit o sală de sport care i-a obturat priveliștea spre râpele roșii "formațiuni geologice bizare ca o arhitectură de poveste, sau
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]