2,977 matches
-
dictaturii judicativului la temeiul non-judicativ al acestui complex (la "originea originară" a sa); abia prin reducția non-judicativă se va putea trece de la timp, ca fenomen originar al dictaturii judicativului (ca "origine non-originară" a tuturor elementelor din orizontul dictaturii judicativului), la logos-ul ca atare (diferit, cum știm, de logos-ul formal), ca fapt non-judicativ al judicativului. În felul acesta, pot fi contemplate limitele dictaturii judicativului, adică se poate ivi un gând despre ceea ce ar avea puterea de a deschide o altă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la "originea originară" a sa); abia prin reducția non-judicativă se va putea trece de la timp, ca fenomen originar al dictaturii judicativului (ca "origine non-originară" a tuturor elementelor din orizontul dictaturii judicativului), la logos-ul ca atare (diferit, cum știm, de logos-ul formal), ca fapt non-judicativ al judicativului. În felul acesta, pot fi contemplate limitele dictaturii judicativului, adică se poate ivi un gând despre ceea ce ar avea puterea de a deschide o altă cale a gândirii, una diferită de cea proprie
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noi verbul a fi și timpul definesc aspectul alethic al judecății. Ele dau conținut adevărului formal, care va fi reprezentativ pentru toate ipostazele discursului, de aici încolo; regula proprie acestuia este aceea a corespondenței. Adevărul sau falsitatea unei judecăți (enunțare, logos apophantikos) vor fi determinate de timp: el constituie valoarea de adevăr; mai mult, acesta devine esențial pentru orice formă, ipostază etc. a discursului (temei pentru orice gând, rostire, făptuire). Este, cumva, de interes metodic această precizare, fiindcă judecata (logos apophantikos
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
enunțare, logos apophantikos) vor fi determinate de timp: el constituie valoarea de adevăr; mai mult, acesta devine esențial pentru orice formă, ipostază etc. a discursului (temei pentru orice gând, rostire, făptuire). Este, cumva, de interes metodic această precizare, fiindcă judecata (logos apophantikos) este precondiționată "ustensilic" în lumea vieții, cu sensul de formă a cunoștinței. Judecata poartă în ea de la bun început acest telos: a "forma" cunoștința; iar aceasta din urmă este judecată adevărată. Totodată, este clar faptul că nu putem vorbi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea două constituie aspecte ale judecății. Până când va fi posibilă trecerea (saltul) de la judecată la judicativul constitutiv, aspectul formal și aspectul alethic vor fi înțelese, înainte de toate, ca determinări ale judecății (luată în sensul larg, propus mai sus, de enunțare, logos apophantikos, așadar, in actu, operând in acest moment și constituind astfel înseși aspectele sale, care numai în acest mod pot fi "determinările" sale). Pornind de la structura formală care constituie, firesc, aspectul formal al judecății, s-ar putea crede că numai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
termenilor, Frege reface, în logica sa, unitatea judecății și, în acest fel, "lucrează" după regulile dictaturii judicativului: fenomenologic vorbind, operând judicativ, temporal. Asupra acestor chestiuni voi reveni atunci când va fi pus în discuție fenomenul celei de-a doua formalizări a logos-ului. Pe de o parte, așadar, prin structura originară S P avem de gândit două funcțiuni "logice", subiectul și predicatul, iar pe de alta, prin elementul alethic, avem de gândit verbul a fi (luăm forma "este", de acum încolo, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă va deveni posibilă, însăși filosofia ar căpăta șansa de a deveni cu adevărat reflexivă, reconsiderându-și rădăcinile, nu pe cele istorice, ci pe cele sistematice, adică sensurile originare pe care, ca gândire, rostire și făptuire, le-a primit de la logos-ul însuși. Pe aceeași cale, dominată de posibilitatea unei reducții non-judicative a dictaturii judicativului, filosofia ar căpăta șansa de a-și repotența firea sa "iubitoare" de "înțelepciune", nepirzând nimic din experiența sa milenară ca simplă episteme (știință). Prin urmare, reducția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la elementele judecății (constitutive), surse de convenții (reguli, "legi") pentru dictatura judicativului, la fenomenul originar al acesteia, timpul; reducția non-judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la fenomenul originar de timp la logos (nu însă la logos-ul formal), dovedit tocmai pe o asemenea cale, încă judicativă, drept fenomenul originar al rostirii, gândirii și făptuirii omenești și operant, încă, numai în măsura în care timpul îl constituie pe el însuși ca un "corp în carne și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept sarcină trecerea de la elementele judecății (constitutive), surse de convenții (reguli, "legi") pentru dictatura judicativului, la fenomenul originar al acesteia, timpul; reducția non-judicativă a dictaturii judicativului are drept sarcină trecerea de la fenomenul originar de timp la logos (nu însă la logos-ul formal), dovedit tocmai pe o asemenea cale, încă judicativă, drept fenomenul originar al rostirii, gândirii și făptuirii omenești și operant, încă, numai în măsura în care timpul îl constituie pe el însuși ca un "corp în carne și oase", timpul pierzându-și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au și dovedit-o unii dintre gânditori de-a lungul istoriei filosofiei. Reducerea" timpului la purul sens "obiectual" prin operarea reducției non-judicative -, sens posibil el însuși sub condiționări judicative, va indica o "structură" semantică (plină de sens, de aici "semnul" logos-ului întreg) ce ne apropie de însăși "unitatea de viață", cu practicile și regulile ei, anume tocmai de faptul originar pentru rostire, gândire, făptuire, care, acum, pare a fi de natura non-judicativului. Dar, paradoxal, tocmai prin constituirea temporală a logos
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului întreg) ce ne apropie de însăși "unitatea de viață", cu practicile și regulile ei, anume tocmai de faptul originar pentru rostire, gândire, făptuire, care, acum, pare a fi de natura non-judicativului. Dar, paradoxal, tocmai prin constituirea temporală a logos-ului însuși, așa cum spuneam, ca un "Corp în carne și oase" paradoxal, fiindcă timpul, corelat obiectual al judecății, devine el însuși act de constituire a "obiectului" logos este cu putință deschiderea orizontului non-judicativ; dinspre dictatura judicativului, timpul, cu o funcție
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pare a fi de natura non-judicativului. Dar, paradoxal, tocmai prin constituirea temporală a logos-ului însuși, așa cum spuneam, ca un "Corp în carne și oase" paradoxal, fiindcă timpul, corelat obiectual al judecății, devine el însuși act de constituire a "obiectului" logos este cu putință deschiderea orizontului non-judicativ; dinspre dictatura judicativului, timpul, cu o funcție obiectuală covârșitoare alături de judecata continuu activă constitutiv, își va arăta propriul adevăr: tocmai această poziție obiectuală; dinspre non-judicativ, însă, timpul, ca act de constituire a logos-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectului" logos este cu putință deschiderea orizontului non-judicativ; dinspre dictatura judicativului, timpul, cu o funcție obiectuală covârșitoare alături de judecata continuu activă constitutiv, își va arăta propriul adevăr: tocmai această poziție obiectuală; dinspre non-judicativ, însă, timpul, ca act de constituire a logos-ului ca un "Corp în carne și oase", este actul însuși; desigur, fără judecată. Ne vom întoarce, astfel, de unde am plecat; dar cu o "captură semantică", poate cea mai prețioasă într-o reducție proprie unei fenomenologii constitutive: sensul temporal al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Timpul astfel obținut ("constituit obiectual"), trecut pe poziția absolută a corelativului actului (constitutiv al) judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre o asemenea condiție. Dar chiar el, îndepărtând judecata din orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
absolută a corelativului actului (constitutiv al) judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre o asemenea condiție. Dar chiar el, îndepărtând judecata din orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul Structura originară a judecății (și, sub anumite
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății, va deveni inoperant și va atrage judecata însăși spre o asemenea condiție. Dar chiar el, îndepărtând judecata din orizontul tocmai deschis, devine act constitutiv al logos-ului însuși. Consecințele acestui joc al constituirii logos-ului formal și, apoi, a logos-ului însuși nu pot fi încă decât bănuite. Clarificarea lor nu este cu putință decât operând cele două reducții. 4.2. Aspectul formal al judecății și timpul Structura originară a judecății (și, sub anumite condiții, a judicativului), S P, are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și timpul. Dar echilibrul celor două părți (S și P, de o parte, judecata de alta), chiar dacă este doar aparent în acest moment, indică necesitatea unei intervenții care, în absența unei determinări categorice a termenilor-funcțiuni (a pozițiilor logice) de către judecată (logos apophantikos), să regleze tocmai funcționarea lor în sensul de a rosti ceva. E drept, judecata rostește, dar acest fapt nu este încă suficient de clar; deocamdată putem spune doar că judecata rostește numai dacă funcțiunile S și P rostesc; de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ființa sa pentru a se trece pe sine într-o "formă" cu rol instrumental pentru discurs, cu alte cuvinte, chiar în funcțiunile S și P, luate împreună în unitatea judecății căreia îi aparțin. Această preexistență este, după toate semnele, logos-ul însuși, fiindcă singura semnificație funcțională pe care cele două poziții logice au scos-o la iveală până acum este faptul de a rosti printr-o unitate a pozițiilor, anume prin judecată. Logos-ul, ca preexistență, nu "vorbește" însă direct
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aparțin. Această preexistență este, după toate semnele, logos-ul însuși, fiindcă singura semnificație funcțională pe care cele două poziții logice au scos-o la iveală până acum este faptul de a rosti printr-o unitate a pozițiilor, anume prin judecată. Logos-ul, ca preexistență, nu "vorbește" însă direct în S și P; și, de altfel, el nu va vorbi deloc, deși semnificația funcțională originară a pozițiilor logice este faptul de a rosti (legat de logos); de a rosti în judecată, mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unitate a pozițiilor, anume prin judecată. Logos-ul, ca preexistență, nu "vorbește" însă direct în S și P; și, de altfel, el nu va vorbi deloc, deși semnificația funcțională originară a pozițiilor logice este faptul de a rosti (legat de logos); de a rosti în judecată, mai bine spus, ceea ce implică cel puțin o "convenție" în plus pe lângă pozițiile logice; această convenție în plus, care trebuie luată în seamă în chiar unitatea judecății, alături de pozițiile logice, este aspectul alethic al acesteia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care trebuie luată în seamă în chiar unitatea judecății, alături de pozițiile logice, este aspectul alethic al acesteia, anume unitatea dată de verb și timp, unitate integrată înseși unității judecății, dar care, totodată, o păstrează pe acesta deschisă către "lucruri". Dar logos-ul ca preexistență este vestit și păstrat în "ascundere" în chiar orizontul judecății doar de timp; acesta din urmă, unit fiind cu verbul, îi dă acestuia ceea ce potențialul său reclamă: un sens ontologic ("existențial"), lărgind astfel "valoarea instrumentală" a lui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele pot constitui obiect de tematizare chiar în afara orizontului judicativ. E drept, pentru aceasta ar fi necesară o nouă reducție, prin care să se treacă de la statutul judicativ al categoriei, la statutul ei de element al rostirii, de ipostază a logos-ului. 4.3. Aspectul alethic al judecății și timpul " Este" (verbul) și timpul alcătuiesc împreună, cum am precizat deja, cel de-al doilea aspect obiectual al judecății (și al judicativului): aspectul alethic. Unitatea celor doi termeni, gândită de Aristotel în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trecutul ca atare, ci survenirea viitorului pe fondul chemării trecutului, ca operație prin care judecata devine ea însăși semnificativă în sens alethic, desăvârșindu-se într-o anumită condiție. Presupunând toate elementele aspectului formal, aspectul alethic trece și el sub condiționarea logos-ului. Numai că acesta rămâne în trecut, pentru ambele aspecte, adică, finalmente, și pentru judicativul constitutiv "în formare", pentru dictatura judicativului; fără a lipsi cu desăvârșire "sensurile" logos-ului (cel formal, el însuși "actualizat" prin judicativ, nu poate lipsi), dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Presupunând toate elementele aspectului formal, aspectul alethic trece și el sub condiționarea logos-ului. Numai că acesta rămâne în trecut, pentru ambele aspecte, adică, finalmente, și pentru judicativul constitutiv "în formare", pentru dictatura judicativului; fără a lipsi cu desăvârșire "sensurile" logos-ului (cel formal, el însuși "actualizat" prin judicativ, nu poate lipsi), dar și fără ca acestea să fie implicate aici direct; în fapt, el nu mai operează, dar își menține anumite sensuri în orice obiect constituit judicativ. Tocmai datorită unei astfel
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără ca acestea să fie implicate aici direct; în fapt, el nu mai operează, dar își menține anumite sensuri în orice obiect constituit judicativ. Tocmai datorită unei astfel de situații, dictatura judicativului reprezintă, în privința actului constitutiv și a obiectului constituit, doar logos-ul formal; logos, totuși. Am desprins, prin reducția temporală operată asupra celor două aspecte ale dictaturii judicativului, caracteristicile obiectuale ale acestora. Aspectul formal se definește prin faptul de a fi posibil și prin statutul de variabilă, iar aspectul alethic prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]