3,009 matches
-
ființă), apoi al oricărei alte ființări. Timpul apare, acum, ca în gândul heraclitean: Timpul este un copil care se joacă, mutând mereu pietrele de joc."229 Totodată, evenimentul face posibilă trecerea de la timp, ca fenomen originar al dictaturii judicativului, la logos-ul neredus formal. Dar această trecere constituie punctul de pornire al reducției non-judicative a dictaturii judicativului, care va fi operată mai târziu. Observăm însă că trecerea de la timp la unitatea sintetică temporal-locală (eveniment) constituie punctul de întâlnire a dictaturii judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dar această trecere constituie punctul de pornire al reducției non-judicative a dictaturii judicativului, care va fi operată mai târziu. Observăm însă că trecerea de la timp la unitatea sintetică temporal-locală (eveniment) constituie punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu însuși orizontul logos-ului întreg. Capitolul 5 Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv 5.1. Statutul judicativ al ideologiei În genere, ideologia este socotită un tip de cunoaștere care își asumă explicit riscul de a nu postula decât o "obiectivitate locală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducției non-judicative a dictaturii judicativului, care va fi operată mai târziu. Observăm însă că trecerea de la timp la unitatea sintetică temporal-locală (eveniment) constituie punctul de întâlnire a dictaturii judicativului cu însuși orizontul logos-ului întreg. Capitolul 5 Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv 5.1. Statutul judicativ al ideologiei În genere, ideologia este socotită un tip de cunoaștere care își asumă explicit riscul de a nu postula decât o "obiectivitate locală", limitată; deși, de-a lungul istoriei, au fost
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
contingent este socotit necesar în virtutea timporizării sale preeminente în comparație cu alte fapte din orizontul de ființare în care se află cel dintâi. Ideologia însăși are o asemenea poziție față de toate ipostazele, formele, elementele dictaturii judicativului, în orizontul acesteia, adică în toposul logos-ului formal. Acest fapt a fost deja obținut prin operarea reducției judicative. Ne-ar putea ajuta, pentru o mai bună înțelegere a preeminenței timporizatoare pe care o introduce, o susține și o promovează ideologia, o idee a lui Nietzsche, din
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
philosophes et des savants"230); ea produce un Dumnezeu abstract, de exemplu, Dumnezeu care a murit, despre care vorbește Nietzsche sau, mai aproape de noi, J.L. Marion. Ideologiei religioase dar, în fapt, oricărei ideologii îi lipsește orice fapt care adeverește prezența logos-ului, de exemplu: recunoașterea prezenței Celuilalt în propria ființă sau recunoașterea de sine prin chiar acest Celălalt. Ideologia este discurs asupra identității umane, individuale sau colective; ea nu are de-a face cu unitatea umană, care implică identitatea, însă resemnificată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reducției judicative faptul că a doua timporizare se răsfrânge asupra tuturor elementelor judecății și că acest fenomen este hotărâtor pentru saltul de la judecată la judicativ. Dar tocmai pentru că saltul în cauză nu are doar un aspect tehnic-constitutiv, reprezentat de victoria logos-ului formal în orice unitate de viață omenească, el reglând gândirea, rostirea și făptuirea, ci are, în mod direct, și un aspect funcțional și "material", propriu-zis regulativ, acoperind, dirijând, condiționând, în fapt, tot ceea ce poate căpăta sens în spațiul public
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele trei sensuri, logicul, ontologicul și pragmaticul (veritabile etaje structural-judicative). Cred că cei mai potriviți termeni, care să corespundă exigenței tocmai formulate, sunt: subiectul (ca "poziție" logică), ființa (ceea-ce-este indivualul universal) și autorizarea (ca act). Capitolul 6 Resursele originare ale logos-ului și judicativul regulativ 6.1. Subiect, ființă, autorizare în perspectiva judicativului regulativ "A fi fără ființă", expresia folosită la sfârșitul subcapitolului anterior, pare a fi cel puțin greșit formată. Orice este socotit într-un fel sau altul trebuie acceptat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Răspunsul trebuie să facă apel, din nou, la acel ceva care constituie originea gândirii, rostirii, făptuirii, a cărui "formă" a trecut în logică și care, logicizând gândirea, rostirea și făptuirea, și-a lăsat din sine o parte în afara acestor acte: logos-ul. Oricum, subiectul, chiar în afara "poziției" sale judicativ-constitutive, căreia îi sunt proprii sensurile de substrat și de individual, este un fapt "logic", fiindcă judicativul regulativ, orizontul încadrării sale atâta vreme cât nu are cele două sensuri, este el însuși parte a logicului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibile nici cele ontologice. Dar aceasta se întâmplă numai dacă urmăm firul reducției judicative ghidându-ne, paradoxal, tocmai după simțul comun și opinie. Altfel, adică acceptând rostul reducției judicative, care este acela de a scoate la iveală originea logicului (a logos-ului formal), anume logos-ul (ca atare), ontologicul nu poate fi după logic. De exemplu, un subiect care să nu fie (încă) substrat, dar care să fie deja gândit ca fiind individual ar fi posibil; e drept, că trebuie adăugat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dar aceasta se întâmplă numai dacă urmăm firul reducției judicative ghidându-ne, paradoxal, tocmai după simțul comun și opinie. Altfel, adică acceptând rostul reducției judicative, care este acela de a scoate la iveală originea logicului (a logos-ului formal), anume logos-ul (ca atare), ontologicul nu poate fi după logic. De exemplu, un subiect care să nu fie (încă) substrat, dar care să fie deja gândit ca fiind individual ar fi posibil; e drept, că trebuie adăugat aici și sensul de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
directă a părtinirii, dacă ținem seama de preeminența constitutivității pentru orizontul dictaturii judicativului. Totuși, lucrurile stau astfel nu pentru că reducția judicativă a stabilit aleatoriu câteva sensuri pentru fel de fel de "entități" logice, ontologice, pragmatice, ci pentru că părtinirea corespunde însuși logos-ului. Chiar acesta a suportat părtinirea: s-a împărțit în logos ca atare și logos formal, apoi a fost favorizată, prin același act al părtinirii, acesta din urmă, pentru funcțiunile gândirii, rostirii și făptuirii. Părtinirea, înțeleasă ca autorizare a autorizării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului. Totuși, lucrurile stau astfel nu pentru că reducția judicativă a stabilit aleatoriu câteva sensuri pentru fel de fel de "entități" logice, ontologice, pragmatice, ci pentru că părtinirea corespunde însuși logos-ului. Chiar acesta a suportat părtinirea: s-a împărțit în logos ca atare și logos formal, apoi a fost favorizată, prin același act al părtinirii, acesta din urmă, pentru funcțiunile gândirii, rostirii și făptuirii. Părtinirea, înțeleasă ca autorizare a autorizării, așadar ca timp care timporizează (și constituie obiectual), reprezintă faptul originar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stau astfel nu pentru că reducția judicativă a stabilit aleatoriu câteva sensuri pentru fel de fel de "entități" logice, ontologice, pragmatice, ci pentru că părtinirea corespunde însuși logos-ului. Chiar acesta a suportat părtinirea: s-a împărțit în logos ca atare și logos formal, apoi a fost favorizată, prin același act al părtinirii, acesta din urmă, pentru funcțiunile gândirii, rostirii și făptuirii. Părtinirea, înțeleasă ca autorizare a autorizării, așadar ca timp care timporizează (și constituie obiectual), reprezintă faptul originar (întemeietor) al dictaturii judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apoi a fost favorizată, prin același act al părtinirii, acesta din urmă, pentru funcțiunile gândirii, rostirii și făptuirii. Părtinirea, înțeleasă ca autorizare a autorizării, așadar ca timp care timporizează (și constituie obiectual), reprezintă faptul originar (întemeietor) al dictaturii judicativului pentru că logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie obiectual), reprezintă faptul originar (întemeietor) al dictaturii judicativului pentru că logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al dictaturii judicativului pentru că logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire, pe de alta, trebuie să acceptăm
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ul însuși a suportat, ca prim act al său în privința fundamentării gândirii, rostirii și făptuirii, însăși părtinirea (împărțirea, nu distribuirea fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire, pe de alta, trebuie să acceptăm că legătura dintre aceste
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fără împărțire). De aceea, putem spune că părtinirea este logos-ul în măsura în care este împărțit în logos ca atare și logos formal, acesta din urmă ajungând să regleze toate sensurile pe care le capătă gândirea, rostirea și făptuirea. Fiind vorba despre logos, pe de o parte, despre gândire, rostire și făptuire, pe de alta, trebuie să acceptăm că legătura dintre aceste două serii de fapte constituie însăși "lumea unităților de viață omenească". Aprecierea din urmă nu are evidența așteptată, însă aceasta poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituiri a judicativului constitutiv. Prima linie este o continuare a ceea ce s-a făcut până aici în acest subcapitol și de aceea va fi urmată imediat; cealaltă însă trebuie urmată după alte convenții decât cele proprii contextului de față. Împărțirea logos-ului și favorizarea logos-ului formal, ceea ce corespunde părtinirii ca autorizare a autorizării, timpului care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, constituie evenimentul prin care legiferarea judicativă devine dictatură a judicativului. Din acest moment, tot ce prinde chip în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Prima linie este o continuare a ceea ce s-a făcut până aici în acest subcapitol și de aceea va fi urmată imediat; cealaltă însă trebuie urmată după alte convenții decât cele proprii contextului de față. Împărțirea logos-ului și favorizarea logos-ului formal, ceea ce corespunde părtinirii ca autorizare a autorizării, timpului care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, constituie evenimentul prin care legiferarea judicativă devine dictatură a judicativului. Din acest moment, tot ce prinde chip în universul dominației judicative este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
moment dat: anume atunci când, datorită celei de-a doua timporizări, se dezvăluie sensul atotcuprinzător al autorizării, care în structura sa cuprinde, cum știm, părtinirea și ordonarea, cea dintâi adunând, la rându-i, operațiile de împărțire și de favorizare, pe care logos-ul însuși le-a suportat ab initio. Judicativul regulativ este în formă și în structura sa identic judicativului constitutiv; tocmai de aceea, mizând, totuși, pe o diferență între cei doi termeni, trebuie să stabilim "aspectul" care o susține. El a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eveniment având sensul depotențării judicativului constitutiv. Tocmai de aceea, evenimentul în cauză nu este specific dictaturii judicativului. Totuși, aceasta nici nu-i neagă posibilitatea. De ce? Fiindcă posibilitatea sa este legată de înseși "rațiunile" dictaturii judicativului, de originea sa aflată în logos-ul care suportă, cum am aflat deja, împărțirea (adică părtinirea, împreună cu celelalte operații ale celei de-a doua timporizări). Ceea ce am precizat mai sus, legat de judicativul regulativ, are doar o valabilitate formală. De fapt, ceea ce acesta "reglează" este deja
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
limită, pot fi). De asemenea, judicativul regulativ se apropie de formele raționale kantiene care intervin doar regulativ în privința funcției lor fundamentale: acestea orientează cunoașterea, judicativul regulativ orientează constituirea unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
apropie de formele raționale kantiene care intervin doar regulativ în privința funcției lor fundamentale: acestea orientează cunoașterea, judicativul regulativ orientează constituirea unor gânduri, rostiri, făptuiri care nu-și înlăuntrizează total și iremediabil convențiile logos-ului formal, rămânând deschise "influențelor" venite dinspre logos-ul ca atare. Dar există o diferență fundamentală între cele două rânduri de "fapte" constitutive și regulative: formele raționale kantiene sunt "ceva" de la bun început: sunt forme a priori ale unei facultăți, rațiunea. Judicativul, în ambele sale ipostaze, nu este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
alt chip, interpretând-o după o în-ființare care să nu aibă direct de-a face cu judicativul constitutiv, ci doar cu cel regulativ? Să aibă judecata deja, adică încă în orizont judicativ, altă poziție decât cea tocmai precizată? Faptul că logos-ul ca atare, odată retrasă preeminența funcției sale strict formale, reașează toate piesele în acest orizont a fost susținut de la începutul acestei lucrări. De fapt, retragerea timpului înțelegând prin aceasta concentrarea sa în funcția modelatoare, supra-temporală devine evenimentul originar pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]