2,874 matches
-
De celălalt capăt, al lumii; El răpune astfel de balaur. Axa subțire, de opac viguros, E întinsă în plan Pînă se face orizont. În felul acesta El Uniformizează pre-jurul. Dar fără prefacere, Fără neantizare, E nevinovat. El făurește pămînt Lîncezind luciul subțire Tăietor de caleidoscoape Într-un întins (în)Temeietor. Limita și Prelungirea - Deschisă Încă de dinainte De cît se vede cu ochii Liberi, Se preling Una în alta. Orbul la umbra degetului Își doarme sistemic Maladia difracției. Apatic Se poate
Poezii - Introducere intr-un vis (fragment) by Oana Olariu () [Corola-website/Imaginative/8836_a_10161]
-
ca bumbacul sau lâna, fie pentru alte aplicații cum ar fi umplerea cu câlți sau căptușirea anumitor produse textile precum pernele, scaunele automobilelor și jachetelor. (22) Există diferite tipuri de produs identificabile prin diferite specificații cum ar fi greutatea, tenacitatea, luciul, tratamentul cu siliciu. Din punctul de vedere al producției, este posibil să distingem fibrele discontinue din poliesteri virgine, produse din materii prime virgine și fibrele discontinue din poliesteri regenerate produse din poliesteri reciclați. În sfârșit, fibrele pot fi de calitatea
32006R1515-ro () [Corola-website/Law/295514_a_296843]
-
funcția (funcțiile) obișnuită (obișnuite) a(le) ingredientului utilizat în produsele cosmetice; un ingredient poate avea funcții multiple. Funcțiile enumerate se definesc după cum urmează: AGENT ABRAZIV Îndepărtează materialele de pe suprafețele diferitelor corpuri sau facilitează curățarea mecanică a dinților sau le îmbunătățește luciul. AGENT ABSORBANT Absoarbe substanțele solubile în apă și/sau ulei dizolvate sau fin dispersate. AGENT ANTIAGLOMERANT Permite curgerea liberă a particulelor solide, evitând astfel compactarea produselor cosmetice sub formă de pudră în conglomerate sau mase dure. AGENT ANTICOROZIV Previne corodarea
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
stabilitate. AGENT DE GELIFIERE Conferă consistență de gel (preparat semisolid care prezintă un anumit grad de elasticitate) unui preparat lichid. AGENT DE CONDIȚIONARE A PĂRULUI Face părul ușor de pieptănat, suplu, moale și strălucitor și/sau îi conferă volum, luminozitate, luciu etc. COLORANȚI PENTRU PĂR Colorează părul. FIXATIVI PENTRU PĂR Permit control fizic al coafurii. AGENT DE ONDULARE SAU DE ÎNDREPTARE A PĂRULUI Modifică structura chimică a părului, permițând obținerea coafurii dorite. UMECTANT Menține și conservă umiditatea. AGENT HIDROTROP Intensifică solubilitatea
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
2) În cazul în care o apă în regim neamenajat își schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizației inițiale de pescuit sunt autorizați atât pentru noua albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate. ... (3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizației inițiale de pescuit sunt autorizați atât pentru noua albie și vechea albie rămasă, cât și pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate. ... (3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafețe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizației de pescuit comercial este îndreptățit să
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate. ... (3) Mărirea suprafeței unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcției unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafețe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizației de pescuit comercial este îndreptățit să pescuiască în perimetrul inundat. ... ---------------- Art. 9^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. Articolul 46^2 (1) Acvacultura marină se practică în viviere, situate în medii acvatice naturale. ... (2) Acvacultura marină se realizează prin concesionarea luciului de apă marină și a accesului la acesta de către autoritatea administrativă responsabilă cu gospodărirea apelor, pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii. ... ---------- Art. 46^2 a fost introdus de pct. 2 al art. I din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
91 . 3. Alegerea organismului de inspecție și certificare aprobat Numele organismului de inspecție și certificare: ................... Codul organismului: ................... 4. Producția de acvacultură (se va completa cu datele din formularul "Registrul de evidență a suprafețelor de acvacultură") Suprafața totală exploatată ................., din care luciu apă .................., număr bazine ......: - Suprafața în acvacultura convențională: ........................ - Suprafața în acvacultura ecologică .................., din care: - conversie anul 1 ............................................. - conversie anul 2 ............................................. - suprafața certificată ecologic ................................ - suprafața în conversie ....................... din care: Sunt de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal, în conformitate cu dispozițiile legale în
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
În apropierea orașului se află „Iezerul-Călărași”, arie de protecție specială acvifaunistică, în suprafață de 2.877 ha. Este un lac de luncă situat pe dreapta drumului național București - Călărași, legat de Borcea printr-un prival Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
CSM Râmnicu Vâlcea, club ce evoluează în Liga a II-a. Alte cluburi sportive din oraș includ clubul de volei feminin CET Govora C.N.M.B. Râmnicu Vâlcea. Judo-ul a fost reprezentat de Clubul C.S CHIMIA Ramnicu Valcea , antrenor fiind Luciu Ion . Cei mai buni sportivi au fost : - BAN COSMIN<br> - DRAGHICI SILVIU<br> - ORUTA ANDREEA<br> - MIHALCEA CRISTINA<br> - GOGOASE DANIEL<br> - STAN ALEXANDRA<br> - PANA VIOREL: ANUL 2007 - VICECAMPION NATIONAL SENIORI (M) - MIHALCEA NICOLETA : ANUL 2000 - VICECAMPIOANA EUROPEANA CU
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Gura Ialomiței este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Ialomiței (reședința) și Luciu. Comuna Gura Ialomiței se află în nord-estul județului, la limita cu județul Brăila, pe cursul inferior al râului Ialomița, aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. în stepa de răsărit a țării, în imediata apropiere a fostelor bălți ale Dunării, care astăzi
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
anul 1949. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre sud de Mihail Kogălniceanu (unde se termină în DN2A) și spre nord în județul Brăila de Berteștii de Jos, Gropeni, Tichilești, Chiscani (unde se termină în DN21). La Luciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ213, care duce spre sud la Giurgeni, unde se termină în același DN2A, la intersecția cu DN3B. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Ialomiței se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
la vărsarea Ialomiței, și mutat la acea vreme în satul Piua-Petrii. În comună funcționau o școală mixtă cu 66 de elevi (dintre care 10 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și o biserică. În 1925, cele două comune fuseseră comasate, comuna rezultată, denumită "Luciu", având 2015 locuitori și fiind arondată plășii Țăndărei. În 1931, comunele
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Luciu, tot cu un unic sat, cu 1007 locuitori, o școală mixtă cu 37 de elevi, și o biserică. În 1925, cele două comune fuseseră comasate, comuna rezultată, denumită "Luciu", având 2015 locuitori și fiind arondată plășii Țăndărei. În 1931, comunele erau însă din nou separate. În 1950, comunele au trecut la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat, dar cele două comune au fost desființate, iar satele lor transferate la comuna Mihail Kogălniceanu. Comuna Gura Ialomiței, cu satele Gura Ialomiței și Luciu, a fost reînființată în 2005. În comuna Gura Ialomiței se află Crucea Înaltă, ridicată de Matei Basarab în 1639, aflată la 200 m de DN2A, la marginea unei păduri; crucea este clasificată drept monument funerar sau memorial de interes național
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
drept monument funerar sau memorial de interes național. În rest, în comună mai există alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Luciu (dintre care două conțin urmele unor așezări medievale timpurii datând din secolele al IX-lea-al XI-lea), iar al patrulea este clasificat ca monument de arhitectură biserica „Sfinții Împărați” din satul Luciu, datând din anii 1854-1862.
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
sunt situri arheologice aflate în zona satului Luciu (dintre care două conțin urmele unor așezări medievale timpurii datând din secolele al IX-lea-al XI-lea), iar al patrulea este clasificat ca monument de arhitectură biserica „Sfinții Împărați” din satul Luciu, datând din anii 1854-1862.
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
Luceni este un sat în comuna Victoria din județul Iași, Moldova, România. Satul Luceni, al cărui nume provine de la antroponimicul Luca, sau cel mai probabil de la luciul apei, datorat frecvențelor inundații, este așezat la 4 km sud-est de centrul comunei, pe un teren fragmentat de meandrele râului Jijia. Satul este atestat documentar din sec. XV (1436) și are ca monument arhitectural Biserică "Sf. Nicolae" clădita în anul
Luceni, Iași () [Corola-website/Science/301289_a_302618]
-
de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează lacoviști. Au debit relativ bogat și mineralizare diferită. Conform evidenței cadastrale, în comună există 38 ha luciu de apă. Pe teritoriul comunei se află iazurile Stîrcea 1, Stîrcea 2 și Stîrcea 3 aflate în proprietatea consiliului Comunal Local Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șeaua Ruginoasă
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele nu sunt ascuse de solul vegetal. Blocul cristalin al Munțiilor
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
nivelul galeriei. Galeria este perforată de un puț, pornit de la suprafață, care ajunge la 23 m adâncime, aici începând mina propriu-zisă. Având formă de clopot, mina Apaffi este parțial umplută de un lac, adâncimea actuală a acestuia neputând fi stabilită, luciul de apă aflându-se, la data cercetării, la 47 m adâncime, cota absolută fiind +360,9 m. Într-o perioadă de 16 ani, nivelul lacului din mina Apaffi, care este alimentat de apele de precipitații, s-a ridicat cu 1
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
limita comunei. Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Tomșani. În partea de vest a comunei curge pârâul Călmățui care, după ce străbate satele Tomșani și Măgula formează două bălți în suprafața de 17 hectare luciu de apă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,23%). Pentru 1,48% din populație, apartenența etnică
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
teritoriul satului ) s-ar fi consumat următorul eveniment. Într-o seară, după asfințitul soarelui, trei săteni din Livadia care cosiseră în zonă stăteau pe malul unui eleșteu și priveau dacă se văd pești în apă. Atunci aceștia au observat pe luciul apei reflectarea Lunei și povestea, fiind o batjocură la istețimea livedenilor, spune că cei trei au strigat în cor , Ni mă uite luna”a căzut în apă. Cei trei au luat un cârlig cu care încercau să scoată Luna din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
materialelor, precum și două tipuri de migrări: la distanțe foarte mici (de ordinul mm sau cm) și cele care însoțesc șiroirea pe distanțe de zeci de km. Migrările la mici distanțe dau naștere patinei deșertice, aflorescentelor și microlapiezurilor. Patina deșertică sau luciul negru este formată dintr-o pojghiță subțire, având aspectul unui lac negru strălucitor, extinsă la suprafața rocilor care conțin minerale solubile sau alterabile. Mineralele dizolvate în timpul umectării, se concentrează sub efectul evaporației pe suprafața rocii, formând un strat bogat în
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]