3,374 matches
-
de natură estetică, să petreacă în mod diferit timpul liber. Vom denumi ca ludic acel discurs care poate să îndeplinească această funcție. O dată cu ascensiunea mijloacelor de comunicare în masă, locul primordial de desfășurare al discursului ludic revine mass-media. Textul discursului ludic se caracterizează prin interes tematic și formă distractivă. Interesul tematic se referă la capacitatea acestui tip de discurs de a selecta acele problematici care pot capta atenția publicului larg, fie prin inedit, fie prin spectacular. Forma distractivă presupune un anumit
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se referă la capacitatea acestui tip de discurs de a selecta acele problematici care pot capta atenția publicului larg, fie prin inedit, fie prin spectacular. Forma distractivă presupune un anumit șablon de prezentare care să faciliteze amuzamentul, relaxarea. Scena discursului ludic este o casă de producție specializată, fie din cadrul mass-media, fie independentă de aceasta (teatru, circ, etc.). Suportul este spectacolul direct, dar și cel specific discursului jurnalistic. Actorii implicați sunt producătorii (artiștii, scenariștii, regizorii etc.) și publicul receptor. Genurile discursului ludic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ludic este o casă de producție specializată, fie din cadrul mass-media, fie independentă de aceasta (teatru, circ, etc.). Suportul este spectacolul direct, dar și cel specific discursului jurnalistic. Actorii implicați sunt producătorii (artiștii, scenariștii, regizorii etc.) și publicul receptor. Genurile discursului ludic sunt: comedia, drama, filmul, dansul, concertele, emisiunile de varietăți, spectacolele. Spre exemplu, contractul de discurs specific genului știrilor sportive este de a oferi, în forma specifică știrilor în general, un conținut relaxant de evenimente și comentarii sportive, care nu este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de discurs specific genului știrilor sportive este de a oferi, în forma specifică știrilor în general, un conținut relaxant de evenimente și comentarii sportive, care nu este important ca impact asupra spațiului public, dar care distrează, amuză, relaxează. Scopul discursului ludic este distrarea audienței. În Schema 5 sunt reprezentate relațiile între acești itemi: Schema 5: Schema de funcționare discursului ludic Pornind de la caracterizările discursurilor politic, publicitar și ludic, asemănările și deosebirile dintre aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de evenimente și comentarii sportive, care nu este important ca impact asupra spațiului public, dar care distrează, amuză, relaxează. Scopul discursului ludic este distrarea audienței. În Schema 5 sunt reprezentate relațiile între acești itemi: Schema 5: Schema de funcționare discursului ludic Pornind de la caracterizările discursurilor politic, publicitar și ludic, asemănările și deosebirile dintre aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri Tip de discurs Trăsături textuale Cerințe de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
important ca impact asupra spațiului public, dar care distrează, amuză, relaxează. Scopul discursului ludic este distrarea audienței. În Schema 5 sunt reprezentate relațiile între acești itemi: Schema 5: Schema de funcționare discursului ludic Pornind de la caracterizările discursurilor politic, publicitar și ludic, asemănările și deosebirile dintre aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri Tip de discurs Trăsături textuale Cerințe de ordin comunicațional Cerințe de ordin statutar Scop Scenă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Unde sonore, ziar, radio, televiziune, internet Politicieni, public Specific pe fiecare gen discursiv Să legitimeze puterea Discursul publicitar Dezirabilitate Atractivitate Concizie Agenții de publicitate Banner, afiș, ziar, radio, televiziune, internet Comercianți, public Specific pe fiecare gen discursiv Să vândă Discursul ludic Interes tematic Formă distractivă Case de producție Teatru, ziar, radio, televiziune, internet Artiști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să distreze Deși interferențele cu celelalte tipuri de discurs sunt inevitabile, scopul specific este cel care asigură, în mare parte, identitatea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tv, internet), la intersecția intereselor actorilor implicați în statusuri și roluri legitime și operaționalizându-se în genuri jurnalistice întemeiate pe contracte de comunicare specifice. În sfârșit, pe palierul universului de discurs, discursul jurnalistic interacționează cu alte tipuri de discurs (politic, publicitar, ludic, etc.), de care se diferențiază atât prin caracteristicile evidențiate pe nivelele de analiză anterioare (text și condiții de producere), cât și printr-un scop specific, legat de prezentarea și comentarea spațiului public. Această cercetare utilizează următoarea reprezentare asupra discursului jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Publicitatea se rezumă la mesaje de tip patriotic și de promovare a ideilor partidului, iar dacă, prin excepție, apare și un produs, aceasta se face numai pentru evidențierea unui succes al regimului, și nu în vederea atingerii unui scop comercial. Discursul ludic ia forma Cântării României¸ elogiind reușitele comuniste și dezavuind valorile "corupte" capitaliste. Discursul pedagogic era un discurs propagandistic, întrucât informațiile erau selectate, trunchiate, astfel încât să legitimeze idealurile comuniste. Mai mult chiar, controlul comunicațiilor este maximal, atât prin cenzură, cât și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
audiența. Domeniul social a acoperit 28%, cel politic 22%, iar cel economic numai 9,6%."125. Cealaltă abatere la nivelul completitudinii discursului jurnalistic este tabloidizarea. Vom înțelege prin tabloidizare forma extremă de selecție a temelor în sensul creșterii ponderii discursul ludic și al reducerii prezenței spațiului public în folosul spațiului privat. Termenul se originează în conceptul de tabloid, care desemnează un ziar având jumătate din dimensiunea tipică a majorității ziarelor, popular în stil și dominat de știri senzaționale 126. Exemple de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
știri pentru astfel de manifestări mărește confuzia, întrucât, cu excepția realizărilor notabile din sport sau a unor elemente de noutate din lumea artistică, ceea ce se descrie prin știri sportive sau știri despre vedete nu desemnează decât manifestări prin mass-media ale discursului ludic, menit să distreze. Așadar, evenimențialitatea și tabloidizarea manipulează prin trunchierea spațiului public, prin realizarea unui produs după formatul discursului jurnalistic, dar care eludează scopul de informare și comentare a spațiului public, centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
actorilor comunicării pentru schimbarea identității discursului jurnalistic. Această intervenție se poate face la nivel de scenă, suport, actori și contract de discurs. VI. MANIPULAREA ÎN UNIVERSUL DISCURSULUI JURNALISTIC Discursul jurnalistic este, de fapt, un interdiscurs, deoarece coabitează cu discursul politic, ludic, publicitar. În mod inevitabil vor exista influențe, care devin manipulări doar atunci când presupun schimbarea identității și a scopului discursului jurnalistic. Manipularea poate interveni, în această logică, ca o acțiune de înlocuire a scopului real, cel de informare și comentare a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discurs unitar, ci un ansamblu de discursuri diferențiate în funcție de scop și modalități de expresie. Informarea, legitimarea, vânzarea, distrarea publicului larg sunt obiective manifestate în acest mediu comunicațional, astfel încât mass-media devine un suport pentru o multitudine de discursuri: jurnalistic, politic, publicitar, ludic. Gradul de încredere, forța de impact, legitimitatea socială ale acestora sunt însă diferite. De aceea, proximitatea apariției naște interferențe care par să avantajeze unele tipuri de discursuri. Astfel, dacă discursul jurnalistic este cel mai credibil, nu același lucru se poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
al Audiovizualului, asociații ale jurnaliștilor), distribuitorii (firme specializate). În sfârșit, discursul jurnalistic se manifestă în genuri determinate, fiecare având un contract de comunicare specific. În ceea ce privește universul de discurs, în spațiul mediatic ființează o sumedenie de forme discursive: jurnalistic, propagandistic, publicitar, ludic. Deși toate se manifestă în același spațiu, între discursuri sunt diferențe notabile, care țin, printre altele de scop, de instituția producătoare, de actorii implicați și de caracteristicile textuale. Astfel, am diferențiat discursul jurnalistic de principalele tipuri de discurs cu care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cu fondul principal de idei al momentului (alimentat, în esență, de constructivism, încât 75 H.P. apare ca o mică filială a Contimporanului - însă și de futurism și de dadaism, acesta din urmă reînviat pentru o clipă în forme mai degrabă ludice). El scrie, de pe acum, manifeste incendiare atacând marile probleme ale artei și literaturii, supunând unei aspre judecăți realizările trecutului, exaltând spiritul novator și experiențele ce-l ilustrează - participând cu o totală dăruire la campaniile avangardei pentru afirmarea unei noi sensibilități
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la început, deplin solicitată și ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el o tonalitate specifică, dată tocmai de această
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ilustrare, în fond, a unor teze futuriste („cuvintele în libertate”) și, mai ales, dadaiste, într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decât reproducerea răsturnată a versurilor celei dintâi; mod ludic de a vorbi, ca Urmuz, despre vidul Literaturii, nu înainte de a fi subminat, la nivel microtextual, clișeele mitice, coborâte în proza cotidiană (un exemplu ar putea fi și Adrian Maniu, cu a sa, pe urmele lui Jules Laforgue, Salomee): Monsieur
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și sintagme, încadrate într-un foarte lax tipar formal: stadion crasmic debleiat meridiany intestin afiș cântă în mi bemol amiral numără inevitabil & Co. pian cauciuc împarte salariu submarin avion subt umbrelă oferit în gradație miracol intermediar... În ansamblul exercițiilor predominant ludice din 75 H.P., astfel de texte sunt un fel de omagiu tardiv adus dadaismului - acea „pușcă încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
75 H.P., astfel de texte sunt un fel de omagiu tardiv adus dadaismului - acea „pușcă încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, îi urmează însă o etapă cu mult mai ambițioasă, în care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sunt urmărite sistematic: simbolicei tabula rasa se cuvenea să-i succeadă momentul pozitiv al construcției. Cum înțelegea Voronca acest moment s-a putut vedea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
etapa constructivist-integralistă a scrisului său. (Excepție fac, practic, în poemele incluse în Invitație la bal, doar Cloroform, Profil într-o lacrimă, Sfârșit, unde acceptele crepuscular-expresioniste prevalează). Iar în acest cadru elementele spectaculare sunt, în mod firesc, numeroase. O generală dispoziție ludică pare să anime întreg acest univers care oferă la tot pasul probe de vitalitate cheltuită generos, din pură plăcere, adăugând dinamismului epocii mașiniste o notă de prospețime elementară. Jocul și dansul, balul, carnavalul, baletul, saltul acrobatic, clovneria, spectacolul sportiv etc.
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sa în așa măsură, încât să se poată considera proprietarul respectivei unități economice. Așadar, o postmodernitate inautentică, mizerabilă, stupidă și criminală, cum o caracterizează autorul, având aspectul unui cocktail otrăvitor, în vreme ce intelighenția autohtonă se mândrește cu un postmodernism naiv, utopic, ludic etc. Desigur, lucrurile se prezintă cam așa în "postmodernismul" dâmbovițean, adică ceva mai rău decât în tabloul kynic al lui Alain Finkielkraut. Dar nu la asemenea perspective caricaturale se cuvine a ne opri, ci la ceea ce am numit postmodernismul înalt
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a primit sacrificiul venind pe pământ și redându-i lumina prin moarte. Omul eminescian redevine copil prin credință. De fapt, aceeași este și ținta supraomului nietzschean. Paradoxal, jocul simulacrelor postmoderniste este o piedică la reîntoarcerea în copilărie, deși pariază pe ludic. Spre deosebire de Nietzsche, care refuză Grund-ul, Eminescu știe că tocmai în poveste se ascunde arheul, care e altceva decât Grund-ul metafizicienilor. Cu povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme, spunea poetul, iar într-o scrisoare către Harieta adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Derrida zice că Platon prefera, în definitiv, jocul pederastic cu discipolii Academiei. De aici marile subtilități ale texturii din Phaidros, care au așteptat 25 de secole ca să fie descifrate de Jacques Derrida, ca pledoarie în favoarea erosului homosexual, gratuit, pur fantasmatic. Ludicul postmodernist, de o "diseminare" fără limite, își găsește, astfel, cea mai rafinată sursă prin Derrida. Se pare, așadar, că sofistica este, prin excelență, o filosofie homosexuală, prin echivocul ei hermafrodit, iar împlinirea s-a produs, pentru a doua oară în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a lui Faulkner. Înclin să cred că postmoderniștii noștri au urmat, mai degrabă, modelul francez, cel cu apetit pentru terminologie (vezi zarva declanșată în jurul conceptului lansat în 1979 de Lyotard) și care a pus mai mare accent pe parodic, pe ludic, pe simulacre. Tradiția americană a determinat ca moda venită din Franța să fie relativ destul de repede abandonată și să revină la sănătosul filon al pragmatismului sau să exploreze calea nouă a transmodernismului. Cazul, bunăoară, al lui Richard Rorty, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-se culmea ironiei! că face o politică de "dreapta". Numai că noua stângă culturală din România, neavând obiect de lucru într-un regim el însuși radical stângist, și-a consumat evazionismul într-un experiment estetic care a constat în promovarea ludicului, a parodiei, a intertextualității. Faptul s-a concretizat în merite strict estetice, în sensul efortului de înnoire a limbajelor artistice, ceea ce nu e puțin lucru. Din acest punct de vedere, există o asemănare cu experimentele postmoderne din Occident, unde domnia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]