2,874 matches
-
nervului optic. În categoria acestor boli intră boala BEHCET; diferite disglobulinemii, anemia penicioasă cu semne neurologice, degradări centrale spinocerebeloase, alcoolismul cronic și complicațiile sale neurologice. Credem că a aminti aici ateroscleroza cerebrală și arterita temporală nu face altceva decât a lungi lista bolilor din această grupă, întrucât ambele boli sunt caracteristice vârstei peste 60 de ani, când SM debutează extrem de rar. Ea este întâlnită la aceste vârste datorită prelungirii duratei de viață în SM, dar în urma unei evoluții de cel puțin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Mihail Bulgakov și Stephen King. „Închipuiți-vă descoperind brusc, speriați, că lumea obișnuită în care trăim s-a schimbat, fără să vă fi dat seama, într-o lume fluidă, unde oamenii se mișcă alene mergând parcă sub apă, străzile se lungesc și camerele se comprimă, ochi fosforescenți apar din noapte și privesc prin ferestre, luna are o strălucire de magneziu, iar cerul pare un tavan apăsător, totul ca și cum pe ochi vi s-ar fi lăsat pielița translucidă a coșmarului.” Tehnici de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
Își trece vremea cu dorința și speranța. (Dar, ne spune un alt proverb, „Dacă n-am avea nici o dorință, jumătate din farmecul și interesul vieții ar dispărea”.) „Fără speranță e imposibil să găsești ceva de nesperat.” (Heraclit) „Viața se cere lungită cu Înalte speranțe.” (Eschil) Interesul poartă fesul. (Unii acceptă o sarcină sau Întreprind ceva numai atunci când știu că acest fapt le va aduce un beneficiu personal substanțial.) Pofta vine mâncând. Interesul pentru un domeniu de activitate se dezvoltă, se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de poezie, dar, cu fervență, în binecunoscutul volum Revista "Amfiteatru" (1984), în care realitatea terifiantă a acelei vremi este redată aproape ad litteram: "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico, batoane,/ Salam București, iaurt dietetic,/ țigănci cu kenturi, ouă de Crevedia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Jeanne d'Arc a noastră. Până și azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rug"248, constată criticul cu amărăciune. "Frunze, cuvinte, lacrimi,/ cutii de chibrituri, pisici,/ tramvaie câteodată, cozi la făină,/ gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico, batoane,/ Salam București, iaurt dietetic,/ țigănci cu kenturi, ouă de Crevedia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Doar știți și dumneavoastră... Dar noi nu pentru că nu ați fost ales rector am venit. Deși, în bloc, vestea asta ne-a mirat și ne-a mîhnit...eram mîndri să avem un rector printre noi... Dar, în fine, ca să nu lungim vorba, pe noi nu ne-a impresionat eșecul de la facultate, ci... eșecul de aici. Maria: Asta-i nemaipomenit! Stau, mă uit, aud și văd și nu-mi vine să cred! Mihai: (enervarea Mariei îi dă o spaimă în plus) Dragă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da, înțeleg, tovarășe colonel... sînt aproape gata... cred că mai am puțin... și... cu ajutorul dumneavoastră ajung eu la un nivel de conștiință..., nu se poate să nu ajung! Securistul: Eu nu-ți spun să te pripești..., dar nici s-o lungești cu devenirea pînă la venirea deplină a comunismului... Costache: Da... sigur... lăsați că devin eu la timp... (pauză) Aș vrea să vă rog ceva... Nevastă-mea mi-a spus că săptămîna viitoare sînt alegerile de partid la ei... și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
armoniei. În sfîrșit, din preeminența monologului interior În fața celorlalte forme de discurs reiese ultima tendință Întruchipată de cartea lui Emmanuel Adely, minimalismul formal. În ciuda tematizării, cel puțin la nivel freatic, a excesului, veți fi remarcat deja: romanele franțuzești nu sînt lungi. Nu sînt lungi pentru că Istoria a făcut infarct, memoria o poate cel mult parazita, hrănindu-se cu ceea ce, intempestiv și capricios, Învie din ea cînd și cînd, ca-ntr-un spectacol absurd. Dacă literatura redă voci pentru a semnifica pur
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din preeminența monologului interior În fața celorlalte forme de discurs reiese ultima tendință Întruchipată de cartea lui Emmanuel Adely, minimalismul formal. În ciuda tematizării, cel puțin la nivel freatic, a excesului, veți fi remarcat deja: romanele franțuzești nu sînt lungi. Nu sînt lungi pentru că Istoria a făcut infarct, memoria o poate cel mult parazita, hrănindu-se cu ceea ce, intempestiv și capricios, Învie din ea cînd și cînd, ca-ntr-un spectacol absurd. Dacă literatura redă voci pentru a semnifica pur și simplu energie
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de rutină ale secolului al XVIII-lea, subiectul pictural umple cadrul fără o prea mare considerație acordată structurii specifice corespunzătoare formatului elipsoidal. Un peisaj se lățește pe toată întinderea sa orizontală sau una dintre tinerele femei ale lui Boucher stă lungită pe patul său. Ovalul constituie pretext de rotunjire a colțurilor, potrivindu-se astfel mai confortabil subiectului. Același lucru este valabil pentru ovalele verticale, atât de des folosite în portrete. Trebuie totuși să notăm că ovalul dă un ajutor bine-venit luptei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
egal "negrăitele dovezi ale vremii" și sugerează răbdarea obositoare inerentă decantării în expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul se combină cu aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezia n-are sens și nici emoție. Rămân în picioare vrăjile depărtării, deși tonul este expozitiv și retoric: "La țărm sunt cuprins de uitare,/ apa mării lustruiește podelele scoicilor,/ cheile eroziunii sunt la paznicul de cretă/ vine viața și își lungește scheletul sub rază în fata morții fulgerătoare/ țeasta noastră e o sarcină grea". "Goana după fericire" (1974) îl aduce pe poet în fața idealului omului și a deziluziilor: " Luminau salcâmii noaptea și bănuiesc că eram fericit/ iute se petreceau împerecherile/ gura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cuprinde, spre ce aspiră. Dezlănțuit și pur în dragoste, lasă viitorimii formule memorabile: Îmi fac de cai,/ îmi fac de haide", "doamnă verde camforă", "meșter parfumar";,"lumina este auzită pe la colțuri", "moartea este tandră" pentru că este similară somnului, "timpul stă lungit pe timp", sprânceana este "verde și foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe ei cu carul". Satul își are hoții și milogii lui, pe Zarbă și Riblă, a căror prezență aduce și o altă figură interesantă, factorul care face politică și caracterizează straniu destinul războiului. Teoria lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se mai biruie/ Stau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
singură acasă; am atâtea să-ți spun...), alții foarte bine plasați social sau economic. Am făcut niște cupluri chiar reușite... Na, că mi-au dat lacrimile... Sper că vei avea noroc de extratereștri mai rezistenți la încercările vieții... Nu mai lungesc vorba. Spor la treabă și, dacă ești norocoasă, poftă bună! un PS pentru binele tău și al extratereștrilor cu care împarți patul și mai ales cina Mirajul gloriei în bucătărie nu trebuie să ne întunece rațiunea. Pentru că în acea încăpere
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
îi spuneau „mamaie“). Vă întrebați probabil ce căutam împreună pe stradă din moment ce aveam atât de puține lucruri în comun. O luasem cu mine pentru că se ocupa de achiziții și avea un background solid în negocieri de produse food. Nu mai lungesc povestea: am vizitat peste 30 de magazine degeaba (de fapt, eu mi-am luat două poșete, iar colega mea - niște carioci), ne-am certat cu toate vânzătoarele de la mall (știți povestea, e conflictul clasic dintre reprezentanții de vânzări, wholesale vs
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
alt lingvist că ar putea crește fructul numit cocobârlă - și găsiți așa ceva în meniu, să-mi trimiteți neapărat adresa restaurantului. Ard de nerăbdare să gust din bunătatea asta! în prima lună Felul I - pâine feliată (la discreție, ca să nu mai lungim meniul cu felul trei) Felul II - apă/lapte/suc/bere sau alte băuturi alcoolice - după gust Desert - dulciuri preambalate, prăjituri/torturi cumpărate de la cofetării, fructe (autohtone sau exotice, dar numai din cele pe care le cunoașteți!) după 1-2 luni Felul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cutezat? Mizerabilul (se ridică turburat.) Trahanache: (oprindu-l) Stăi, să vezi! "...că de, damele, zice, nu înțeleg totdeauna meritele și calitățile morale ale bărbatului, și respectul care va să zică, ce trebuie să i poarte..." În sfârșit (Tipătescu fierbe) ce s-o mai lungesc degeaba! După ce-i pui piciorul în prag și-i zic: Ia ascultă, stimabile, ai puțintică răbdare: docomentul!" vede mișelul că n-are încotro, și-mi scoate o scrisorică... Ghiți a cui și către bine? Tipătescu: (de abia stăpânindu-și emoția
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la romani Bacchus”.5 ) în tinerețea poetului, ținutul (acoperit peste 30 la sută de vii), avea cîteva vinuri reputate: de Jăvereni (azi Viișoara), de Flocești (localitate devenită între timp Florești), de Tîrgu Ocna, de Gioseni, de Răcăciuni. Lista poate fi lungită cu „vinurile țărănești” bune de Răcătău, de Parincea, de Tamași, de Bogdănești. Cît a stat la Bacău, Bacovia - lasă el să se înțeleagă undeva - le prefera, căci îi „producea(u) însemnări pentru caietele sale”. Cineva susținea că și „podgoria Panciu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
norocul meu ?/ Mi-ai căzut în cale ca o geană/dintr-o pleoapă a lui Dumnezeu” - „Catren”) în cea a lui Blaga? Ileana e, aci, cred, un nume generic pentru o fată frumoasă, urmașă a Ilenei Cosînzeana. Nu vreau să lungesc șirul exemplelor, dar unele din aceste nume se întîlnesc (chiar și Rada) la mulți poeți de la sfîrșitul secolului al XIX lea și începutul secolului XX. Subiectul e interesant și, odată, ar merita stăruit asupra lui. De la Elenca „politeistului” Conachi (al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
notele” sale fixează o „inspirație”, prind unda de maximă emoție a momentului cînd le face. E clipa în care, ca și în cazul compozitorilor, gîndul devine liric, melodic. Lucrul acesta e posibil însă doar cînd scrii scurt. Cei ce se lungesc diluează emoția, o denaturează. în muzică o bună orchestrație poate masca scăderile; în poezie „încărcătura” atrage atenția asupra lor. „Am vorbit cu un tînăr despre amurguri de toamnă”, scrie Bacovia în „Dintr-un text comun”. O discuție similară mai poate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sărută pe frunte, încît lor le rămîn, pe frunte, steme albe. Din lumea ceea solară, coboară mîndre împărătese, cu părul de aur și cu sandalele moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Răsare luna liniștit Și tremură din apă Și umple cu-ale ei scîntei Cărările din crînguri, Sub șirul lung de mîndri tei, Ședeau doi tineri singuri... Miroase florile-argintii Și cad o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii, Cu plete lungi bălaie..."234 Boala, de care poetul nu va scăpa, a început să-și arate semnele, tot mai insistent. La 14 februarie 1882, Maiorescu nota în Însemnările sale zilnice: "Spiritual și bine Eminescu"235, dar la 21 februarie poetul i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
între ieri și azi, între afară și înăuntru, între totul și nimicul existențial: "(azi când mergeam pe stradă/ niște copii se băteau cu pietre// în stația de tramvai am/ văzut o femeie care/ avea un scuipat pe spate// acum stau lungit pe saltea/ și îmi scot cu degetul/ scamele adunate în buric)"(azi când mergeam pe stradă). Andrei Bodiu observa, că "eul lui Acosmei amintește de personajele romanului central european de la începutul secolului XX, de oamenii lui Meyerinck sau Kafka. E
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ci e vorba de necesitatea de a pune capăt momentului de stagnare a povestirii, asta dacă ținem cont de lecturile obișnuite, predominante. Este ceea ce semnalează, de exemplu, Balzac în Moș Goriot cînd scrie: (46) [...] ar trebui o descriere care ar lungi prea mult această povestire și pe care cititorii grăbiți nu ne-ar ierta-o**. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 11 Remarcă: "Perspectiva narativă" nu se limitează doar la centrul de orientare vizual [...] ci implică, de asemenea, și centrul de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]