3,671 matches
-
psihic, Cadrul fizic, Technica, Analize, Eminescu în timp și spațiu). Lucrarea e, după precizarea lui G. Călinescu (Postfață), "un studiu de critică cu un mâl mai greu de istorie literară". Cum unele judecăți pot scandaliza, "într-atît critica eminesciană s-a mărginit într-o rutină orală și școlară", autorul avertizează că a dat extindere documentației, întîmpinînd astfel obiecțiile vagi. "Cei mai dedați cu emoțiile reci ale criticii ne vor lăuda mai puțin pentru munca "umilă", "onestă" și vor ghici intenția noastră de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui toți o vedem. El ia chiar poza meditativă a romanticului contemplând firea: Atunci poetul doparte Tras, privește, stă uimit. ÎNCEPUTURI DE FILOZOFIE. PRESA Școlile grecești fură acelea care dădură ascultătorilor întîia idee a unei filozofii de catedră. Cugetarea se mărginea până atunci la comentariile etico-religioase, la cărțile despre arta de a trăi mult (Macroviotica) sau de a muri odihnit (Îndeletnicire despre buna murire). În 1826 Eufrosin Poteca tipări niște Cuvinte panegirice, în care se încerca a da o noțiune despre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fragmentară din Les femmes savantes de Molière, nu numai izbutită, dar sub raportul transpunerii spiritului intrinsec în alt limbaj, o operă originală, prezentând afectări și istericale la modul oriental. Dar întîi de toate Negruzzi e un mare prozator, fără invenție, mărginit la anecdotă și memorii. Cea dintâi nuvelă, Zoe, cu intrigă violent romantică, izbește plăcut ochiul prin arta de ilustrator, atent la învălmășirea de tonuri și la contrastele acestei răspântii între Occident și Orient. Cât despre structura prozei, înainte de orice comparație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reîmprospătate la copii. Națl e posac, leneș, chinuit de cazuri de conștiință, brutal și delicat ca și tatăl său, iar Persida, așezată în fruntea unei cârciume, devine prin instinct avară, autoritară și plină de orgoliu familial. Câtă vreme Slavici se mărginește a observa lumea lui țărănească, rezultatul e cel puțin onorabil. Când se amestecă în viața orășenească de dincoace, față de care manifestă o ură ieșită din neânțelegere, producția e lamentabilă. Cel din urmă Armaș, încercare de a studia putrefacția morală a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Drawing. 1. Clic pe butonul „File” din bară de meniu 2. Clic pe „Page Setup”. Aici se află dimensiunile la marginile din stânga și dreapta paginii de lucru; orientarea paginii de lucru („portrait” = pagina verticală și „landscape = pagina orizontală”) și dimensiunile mărginii : left = stânga, right =dreapta, top = sus, bottom = jos. 1. Clic pe butonul „format” din bară de meniuri 2. Clic pe „Font”. Aici apar tipuri de font, stiluri de font (italic, bold, underlined), dimensiunea fontului și culoarea fontului. 3. Derulăm tipurile
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
fecunde idei în conștiința câtorva români - originea romană a poporului român și, ca corolar, ideea de unitate a tuturor românilor prin originea lor comună -, și apoi deprinderea cu reflectarea asupra vieții, prin faptul că cronicarii judecă și nu se mai mărginesc a înregistra faptele, ca mai înainte, în perioada slavo-bizantină. Efectele acestei mișcări culturale n-au să se piardă niciodată cu totul în Moldova. Această timpurie mișcare culturală din Moldova ne va explica, cum vom vedea, o interesantă particularitate a culturii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice moldovenești, România literară, spune: " Am vrea ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și de a cerceta în cât poate să fie spre binele ei material și moral". A. Russo se exprimă printr-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o claritate desăvîrșită: " Dar poate să mă întrebe cineva ce este critica și pentru ce avem trebuință de această damă? La întrebarea dintâi voi răspunde în numerele viitoare prin un articol înadins compus. Iar la acea a doua mă voi mărgini a zice că înainte de zece ani, când era rușine de a lua condeiul în mână spre a compune ceva românește, critica ar fi fost cu totul de prisos și nepriincioasă literaturii născînde 4. Astăzi s-au schimbat lucrurile; care n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moldovenii. De aceea, depozitară a tradiției, îi este iertat să-și ia rolul de a prezida la înjghebarea culturii române moderne, invalidând ceea ce nu ar fi menit să valorifice energia și talentul românesc. Și, în adevăr, Moldova nu s-a mărginit să respingă curentele false, nu s-a mulțumit să le distrugă la ea acasă. Ea a căutat să le distrugă și în afară, acolo unde erau pe cale de a izbuti: " După pilda lui Galilei, ce striga din închisoarea unde-l
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acela care ne dă măsura, din acest punct de vedere, a tuturor oamenilor care au trăit pe atunci, este revoluția de la 1848: Asachi n-a sprijinit-o, mai mult, el a fost împotriva ei. În Albina românească el nu se mărginește să ignoreze revoluția - ceea ce-i impunea cenzura rusească, desigur -, dar își manifestă toată aversiunea pentru acea mișcare. Pentru dânsul, revoluționarii din Muntenia sunt niște tineri care, "pilduindu-se de cugetări vrednice de osândă, s-au fost abătut de la datoria ce
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de a nu pune chiar și în gura lui Iorgu de la Sadagura părerile sale proprii în privința necesității unui teatru național. Nu vom vorbi despre operele literare ale lui Asachi, căci acest lucru nu intră în cadrul studiului de față. Ne vom mărgini să amintim că G. Asachi e contemporan cu două faze ale literaturii române din veacul al XIX-lea: cu prima fază a acestei literaturi, s-o numim fază Conachi, și cu a doua, s-o numim faza Alecsandri. Ambele faze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca în pădure. Ba, încă, cei care încep să devină mai reacționari, deși la 1840 nu puteau suferi "semibarbaria", acum suspină după acea semibarbarie (Alecsandri, în unele piese și unele "scrisori"). În "Junimea" au fost multe feluri de oameni. Ne mărginim la dl Maiorescu. Asupra d-sale nelucrând acele cauze care au lucrat asupra lui A. Russo și, pe de altă parte, el neținând în seamă fatalitatea faptelor istorice și scăpîndu-i considerația că binele ar putea veni tocmai prin ducerea cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
încă cu cele de la noi de acum patruzeci de ani, un Goga, specializat ca artist, e nevoit să se consacreze mai mult activității culturale decât literaturii.) Eminescu e printre cei dintâi care, dîndu-și seamă de seriozitatea lucrurilor, știe să se mărginească, să se specializeze, conștient de greutatea de a fi desăvârșit măcar într-o specialitate, chiar când îți consacrezi ei toate puterile sufletești. Eminescu a fost numai poet, căci proza sa este puțină și e poezie în proză. Afară de aceasta, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și cam utopic, fie el chiar dușman al socialismului. 1 Ibidem, p. 422 2 "Revista socială", p. 445, 448. 3 Ibidem, p. 444. Iar dacă la acestea vom adăuga munca practică, mai caracteristică decât programele, a vechilor socialiști, care se mărgineau aproape numai la organizarea petiționării țăranilor pentru a li se vinde de la stat, sau cu ajutorul statului, parcele de pământ necesare pentru traiul lor, atunci vom înțelege și mai bine ce dureri concrete au dat naștere socialismului de altădată. Socialiștii au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
soluții, la ideal, erau: pentru Eminescu, reîntoarcerea la trecut (la care trecut?); pentru socialiști: societatea socialistă sau, mai bine-zis, "viitoare"... Dar nici Eminescu nu crede (în majoritatea articolelor sale) realizabil idealul lui, și nici socialiștii. Și Eminescu și socialiștii se mărginesc la un program, mai vag al lui Eminescu, mai precis al socialiștilor, un program favorabil claselor mijlocii și țărănimii. Deosebirea dintre dânșii este numai politică. Eminescu este un conservator. Lui îi repugnă liberalismul politic, dar se resemnează. Se resemnează însă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se inspira numai de la literatura străină și (vom vedea) de la o literatură care ni se potrivea mult mai puțin decât s-ar fi potrivit Alfred de Vigny în vremea lui Alecsandri și Bolintineanu. Țărănismul literar repudia influența străină și se mărginea la imitarea poporului (vom vedea în ce chip). Așadar, și una și alta din aceste două literaturi în luptă erau exclusiviste; se lipseau de un factor esențial al literaturii normale, rupeau cu tradiția noastră, alcătuită din influențe străine și din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
am În mână o mulțime de dovezi. Dau mai jos numai câteva exemple foarte caracteristice. 1) Un domn A., avea limba foarte tare inflamată. Deoarece putea fi cercetat cu Înlesnire, cazul nu prezenta nici o greutate pentru diagnoza medicală. Tratamentul se mărginea În consecință numai asupra limbii, pentru că se caută sediul bolii aci și numai aci. Rezultatul a fost Însă foarte rău; sărmanul pacient devenea mereu mai bolnav și limba din ce În ce mai groasă, până ce nu mai putu face cu ea nici o mișcare. Domnul
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
gros peste măsură, dar nici prea subțire, ci Împlinit normal. Gura rămâne Închisă la umblat și la dormit, buzele formează o Închidere frumoasă, ele nu trebuie să fie Îngroșate. Obrazul arată forme ovale, iar nu o Înfățișare colturoasă și se mărginește exact după ureche; tocmai această mărginire exactă dă figurii omenești o Înfățișare frumoasă. Cei mai mulți dintre cei care văd instinctiv frumusețea unei astfel de figuri, nu pot să dea Însă o explicație precisă În ce constă această frumusețe. Bărbia trebuie să
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
conștiință ca... probate și aplicate cu succes. Înfățișarea normală Înfățișare: proporție frumoasă a Întregului corp, simetrie deplină, peste tot rotunjimi frumoase Capul: mărime normală Fruntea: netedă și fără cute Ochii: mari și liberi Nasul: bine format Gura: Închisă Fața: ovală, mărginită după ureche Gâtul: rotund, lungime normală Pieptul: boltit Picioarele: drepte, puternice, pronunțat deosebite de pântece Corp Încărcat peste tot Înfățișare: grosolană, greoi, umflată Capul: prea gros Fruntea: apăsată, cu grăsime, sus cheală Ochii: jumătate Închiși Nasul: umflat Gura: deschisă Fața
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
crescut din toate aluviunile acestea, devenind astăzi o direcție dominantă, la rândul ei divizată în mai multe orientări. Aplicațiile în literatură, inițiate cu brio de formaliștii ruși, au fost însă prea puțin urmate în celelalte "momente" europene care s-au mărginit (praghezii, Hjelmslev ca și americanii), cel puțin în perioada interbelică, la simple sugestii, însuși Jakobson a "revenit" în poetică abia după al doilea război mondial", până atunci informând mai mult pe cale personală despre descoperirile rușilor. Traduși fragmentar în reviste americane
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
fi sistematică, discuția noastră, aici, ar trebui să aibă atunci în vedere două aspecte distincte: validitatea teoriilor prezentate de Wellek și Warren și validitatea propriilor lor remarci critice. O asemenea discuție ar cere mult prea mult spațiu, așa încât mă voi mărgini doar să o punctez, insistând mai ales asupra principiilor lui Wellek și Warren. Mai întâi, se cere precizat că unilateralitatea unei abordări care ar explica toată opera unui scriitor, numai prin cutare eveniment biografic sau social-istoric, este evident eronată și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
pitorească” mușcându-și coada și încolăcirea sa a realizat insule rotunde sau ovale. Alteori, căutând vechiul drum, a nimerit mai la vale de unde plecase nă strușnica aventură și s-au născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doitrei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele sale furioase a rămas cu trei-patru metri mai înaltă decât lunca și se prezintă în mijlocul luncii ca o insulă sau ca o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
libertatea în mod abstract nu înseamnă mare lucru. Unul dintre auditorii mei mi-a amintit o definiție faimoasă a libertății: "Libertatea constă în a face tot ceea ce nu face rău celuilalt; astfel exercitarea drepturilor naturale ale fiecărui om nu este mărginită decât de ceea ce asigură celorlalți membri ai societății să se bucure de aceleași drepturi. Aceste îngrădiri nu pot fi stabilite decât de lege". Fără îndoială ați recunoscut articolul 4 din aceeași Declarație din 1789. Cine nu ar accepta această formulare
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
rigoare didactică și chiar acribie științifică. De asemenea, nu reprezintă cercetări conferințele, îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă se mărginesc la prezentarea, oricît de ingenioasă, a unor aspecte deja cunoscute despre tema abordată. Acestea pot fi strălucite sinteze, chiar sinteze critice - utile, desigur, evoluției cunoașterii într-un domeniu sau altul - sau analize amănunțite, dar nu cercetări științifice. În sensul cel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
forma auditoriul, iar „panelul” este format din purtătorii de mesaje. Fiecare purtător de mesaje va prezenta în „panel” conținutul și nivelul discuției purtate anterior în subgrup. Experiența arată că auditoriul este adeseori cuprins de plictiseală dacă purtătorii de mesaje se mărginesc la rolul de raportori. Discuțiile panel sunt organizate aproape zilnic și de posturile de televiziune. Auditorul, format din zeci de mii de persoane, urmărește discuția de acasă și poate interveni prin telefon sau email. Ceea ce lipsește discuțiilor televizate sunt sintezele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]